BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Sondaj: 63% dintre români îşi cresc cheltuielile de sărbători, procentul ajunge la 80% în rândul Generaţiei Z

    Sărbătorile de iarnă continuă să stimuleze consumul, în pofida presiunilor economice asupra veniturilor. Aproape două treimi (63%) dintre români spun că îşi cresc cheltuielile de Crăciun şi Revelion, procentul ajungând la 80% în rândul Generaţiei Z, potrivit Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociaţia CFA România cu sprijinul UniCredit Bank.

    Datele studiului arată că sezonul festiv depăşeşte alte momente tradiţionale de cumpărături, precum Black Friday sau Paştele, atât ca volum de achiziţii, cât şi ca presiune resimţită asupra bugetelor. Dincolo de dorinţa de a oferi cadouri, românii se confruntă cu un flux constant de stimuli comerciali – de la promoţii cu termen limitat şi reclame personalizate, până la newslettere care promit „ultimele reduceri” înainte de sărbători.

    Diferenţele dintre generaţii sunt vizibile în modul în care aceste mesaje sunt recepţionate. Tinerii sunt mai expuşi şi mai receptivi la ofertele personalizate: 64% dintre respondenţii din Generaţia Z spun că se lasă influenţaţi de astfel de mesaje cel puţin uneori, faţă de 57% în rândul Millennials şi 49% în cazul Generaţiei X.

    Majoritatea românilor adoptă, totuşi, o abordare precaută faţă de ofertele limitate în timp: 46% compară preţurile sau caută alternative, iar 36% pun produsele în coş şi decid mai târziu. Doar un procent redus, 8%, cumpără imediat de teama de a pierde oferta, comportament mai frecvent în rândul Generaţiei Z, în timp ce 9% ignoră complet astfel de promoţii.

    Mai activi online, tinerii sunt mai bine pregătiţi să identifice riscurile: 64% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 28 de ani afirmă că au recunoscut şi evitat oferte false sau tentative de fraudă. În rândul Generaţiei X, nivelul de incertitudine este mai ridicat, 15% dintre respondenţi declarând că nu sunt siguri dacă au întâlnit astfel de situaţii. Per total, aproximativ 8% dintre români spun că au fost victimele ofertelor false sau fraudelor online.

    „Sărbătorile pot fi un prilej de a pune în practică decizii financiare inteligente: de la economisire şi planificarea responsabilă a cheltuielilor, până la investirea în experienţe şi valori care aduc satisfacţie reală. Chiar şi în faţa ofertelor care apar peste tot în această perioadă, prioritizarea cadourilor care creează amintiri sau compararea preţurilor pot transforma sezonul festiv într-un proces echilibrat.”, spune Florentina Almăjanu, director general Asociaţia CFA România.

    Potrivit sondajului, peste jumătate dintre respondenţi afirmă că citesc şi încearcă să aplice recomandări legate de gestionarea bugetului, procent care ajunge la 60% în rândul Generaţiei Z. Mulţi români îşi doresc să înveţe să recunoască reducerile reale şi să evite cumpărăturile impulsive, în timp ce tinerii sunt mai interesaţi de soluţii concrete pentru economisirea banilor destinaţi cadourilor.

    În acest context, Asociaţia CFA România a publicat un ghid dedicat cumpărăturilor din perioada sărbătorilor- Abracashdabra de Sărbători, care reuneşte recomandări practice formulate de specialişti certificaţi CFA, cu scopul de a sprijini decizii financiare mai bine fundamentate într-un sezon caracterizat de presiune comercială ridicată. Materialul abordează atât aspecte legate de planificarea cheltuielilor, cât şi elemente care ţin de gestionarea comportamentului de consum în faţa ofertelor şi promoţiilor.

     


     

     

  • Fluctuaţii de zeci de miliarde de pe o zi pe alta: Averea lui Larry Elisson a scăzut cu 25 mld. dolari joi seară, după ce acţiunile Oracle s-au prăbuşit cu 16%. Oracle a raportat venituri de peste 16 mld. dolari, în creştere cu 14%, dar sub aşteptările analiştilor, ceea ce a dus la un exod al investitorilor

    Acţiunile Oracle au scăzut puternic după ce compania a raportat miercuri venituri sub aşteptări, în paralel cu o creştere de 15 miliarde de dolari a cheltuielilor planificate pentru centre de date în acest an, destinate deservirii grupurilor din domeniul inteligenţei artificiale, scrie Financial Times. 

    Acţiunile companiei de baze de date fondate de Larry Ellison au scăzut cu până la 16% joi, înainte de a recupera parţial pierderile şi a închide şedinţa cu un minus de 10,8%. De asemenea, costul asigurării împotriva riscului de scădere a valorii datoriei companiei a crescut semnificativ.

    Reacţia pieţei a venit după ce Oracle a raportat venituri de 16,1 miliarde de dolari în ultimul trimestru, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, dar sub estimările analiştilor.

    Oracle şi-a majorat prognoza de cheltuieli de capital pentru acest exerciţiu financiar cu peste 40%, până la 50 de miliarde de dolari. Investiţiile, direcţionate în mare parte către construirea de centre de date, au ajuns la 12 miliarde de dolari în trimestru, peste aşteptările de 8,4 miliarde de dolari.

    Datoria pe termen lung a companiei, inclusiv contractele de leasing operaţional, a crescut la 116,3 miliarde de dolari, în creştere cu 44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Oracle a lansat o ofensivă agresivă pentru a recupera decalajul faţă de jucători mult mai mari din cloud, precum Google, Amazon şi Microsoft, în cursa pentru furnizarea volumelor uriaşe de putere de calcul necesare grupurilor de AI, inclusiv OpenAI şi Anthropic, pentru antrenarea şi rularea modelelor lor.

    Clay Magouyrk, co-director executiv al Oracle, a declarat că noile contracte cloud vor „aduce rapid venituri şi marje mai mari afacerii noastre de infrastructură”, apărând amploarea investiţiilor realizate.

    Cu toate acestea, compania a precizat că se aşteaptă ca veniturile pentru întregul an fiscal să rămână neschimbate faţă de prognoza anterioară, de 67 de miliarde de dolari. Oracle estimează că va genera cu 4 miliarde de dolari mai mult în venituri în anul fiscal următor.

    Valoarea totală a contractelor deja semnate pentru venituri viitoare, cunoscută sub denumirea de „obligaţii de performanţă rămase”,  a crescut cu 15%, ajungând la 523 de miliarde de dolari în cele trei luni până la finalul lunii noiembrie, susţinută de acorduri cu Meta şi Nvidia.

  • În plin “cod roşu” provocat de avansul Google Gemini, OpenAI a lansat GPT-5.2, despre care spune că ar fi “cel mai avansat model de inteligenţă artificială al companiei”

    OpenAI a lansat GPT-5.2, cel mai avansat model de inteligenţă artificială generativă dezvoltat până acum de compania americană, într-un context de presiune competitivă accentuată după ce Google a lansat luna trecută Gemini 3, un model care a impresionat industria. GPT-5.2 vine la numai câteva săptămâni după GPT-5.1 şi reprezintă cel mai scurt interval între două lansări majore din istoria OpenAI, notează Wired.

    Noul model este disponibil în trei variante: Instant, optimizat pentru viteză şi răspunsuri rapide la întrebări simple; Thinking, specializat pe coding, matematică şi planificare; şi Pro, varianta premium care oferă cea mai mare acurateţe pentru probleme complexe. GPT-5.2 începe să fie disponibil pentru utilizatorii cu abonament plătit şi în API pentru toţi dezvoltatorii.

    Potrivit OpenAI, GPT-5.2 Thinking a obţinut cele mai bune scoruri de până acum pe GDPval, un benchmark intern care măsoară performanţa în sarcini profesionale din 44 de ocupaţii. Modelul a depăşit sau egalat profesioniştii de top în 70,9% din comparaţii, generând rezultate de 11 ori mai rapid şi la sub 1% din costul experţilor umani. De asemenea, GPT-5.2 Thinking produce cu 38% mai puţine halucinaţii – răspunsuri false prezentate ca fiind adevărate – decât predecesorul său, potrivit companiei.

    „Am proiectat GPT-5.2 să deblocheze mai multă valoare economică pentru oameni; este mai bun la crearea de foi de calcul, prezentări, cod, la perceperea imaginilor, înţelegerea contextelor lungi, utilizarea instrumentelor şi gestionarea proiectelor complexe în mai mulţi paşi”, a declarat Fidji Simo, CEO of Applications la OpenAI, în cadrul unui briefing cu jurnaliştii.

    Lansarea vine în contextul unei mobilizări interne fără precedent la OpenAI. Săptămâna trecută, CEO-ul Sam Altman a declarat intern „cod roşu” – o alertă care a redirecţionat resurse din alte proiecte, inclusiv planurile de a introduce reclame în ChatGPT, către îmbunătăţirea produsului principal. Mişcarea a fost determinată de lansarea Gemini 3 de către Google luna trecută, un model care a dominat clasamentele de performanţă şi a atras atenţia fondatorilor din industrie, inclusiv a lui Altman şi a lui Elon Musk.

    „Am anunţat acest «code red» pentru a semnala întregii companii că vrem să concentrăm resursele într-o singură direcţie, şi aceasta este o modalitate de a defini priorităţile”, a explicat Simo. Oficialul OpenAI a negat că lansarea GPT-5.2 ar fi fost devansată din cauza presiunii competitive, susţinând că modelul era în lucru de mai multe luni.
    Competiţia dintre OpenAI şi Google s-a intensificat semnificativ în 2025. Aplicaţia Gemini de la Google a ajuns la peste 650 de milioane de utilizatori activi lunar, comparativ cu cei 800 de milioane de utilizatori activi săptămânal raportaţi de ChatGPT. În octombrie, Nick Turley, şeful ChatGPT, a trimis un memo intern în care declara că OpenAI se confruntă cu „cea mai mare presiune competitivă din istorie”, stabilind un obiectiv de creştere a utilizatorilor activi zilnici cu 5% până în 2026, potrivit The New York Times.

    OpenAI navighează şi provocări legate de siguranţa utilizatorilor. Potrivit unui raport intern publicat în octombrie, peste un milion de persoane discută săptămânal cu ChatGPT despre suicid, iar un lider de cercetare din echipa de sănătate mintală şi-a anunţat plecarea din companie în aceeaşi perioadă. Cu GPT-5.2, OpenAI spune că a întărit răspunsurile la prompturi sensibile care indică semne de auto-vătămare sau suferinţă emoţională.
    Compania a anunţat şi că se află în fazele incipiente de implementare a unui model de predicţie a vârstei în anumite ţări, care va aplica automat protecţii de conţinut pentru utilizatorii estimaţi a fi minori. De asemenea, OpenAI intenţionează să lanseze în primul trimestru din 2026 un „mod pentru adulţi”, care, potrivit lui Altman, va permite utilizatorilor peste 18 ani să aibă conversaţii „erotice” cu ChatGPT.

  • Bible Chat, noul star al ecosistemului de start-up-uri tech din România, a ajuns la venituri anualizate de peste 33 de milioane de dolari

    Aplicaţia mobilă Bible Chat, noul star al ecosistemului de start-up-uri tech din România, a atins în 2025 venituri anualizate de peste 33 de miloane de dolari, şi a atins un număr de 10 milioane de utilizatori activi la nivel global. Conform companiei, care se afkă în portofoliul fondului de investiţii Early Game Ventures, în 2024–2025, aplicaţia a avut cea mai rapida creştere din Europa şi a fost lider global în categoria faith apps, ajungând până pe locul 6 în topul mondial al descărcărilor.

    SoulStream, compania din spatele aplicaţiei Bible Chat, a atras o rundă Series A de 14 milioane USD în 2025. Runda de Serie A a fost condusă de True Ventures, fond de venture capital din Silicon Valley, cu participarea Early Game şi Play Ventures. De asemenea, la rundă au participat şi fondul local Underline Ventures şi fondul Silicon Gardens din Slovenia.

    “Mulţumim investitorilor ce ne-au oferit încredere şi sprijinul lor pentru Seria A. Vom continua misiunea Bible Chat de a minimiza suferinţa umană. Sunt milioane de oameni lunar care depind de munca echipei noastre şi găsesc în Bible Chat un suport real ce îi ajuta să facă faţă provocărilor spirituale, emoţionale şi psihologice ale vieţii. Mulţumesc lui Marius şi tuturor colegilor din mica noastră echipă pentru că au fost alături de mine atât de mulţi ani,” a declarat după anunţul tranzacţiei de finanţare Laurenţiu Bălaşa, fondatorul şi CEO-ul companiei.

    Datele privind evoluţia Bible Chat au fost dezvăluite în cadrul Galei ROPEA Awards, un eveniment organizat de Asociaţia de Investiţii Private din România (ROPEA).
     

  • Românii au descoperit luxul pe mare şi au dublat cererea pentru croaziere premium. Cea mai scumpă vacanţă plătită de români a ajuns la 120.000 de euro. Unde au călătorit aceştia

    Cererea românilor pentru croaziere de lux şi expediţii a crescut accelerat în 2025, dublându-se în ultimii doi ani, arată datele CruiseHub, parte din grupul Aerotravel. Cele mai populare rute sunt în Mediterană, Caraibe şi Orientul Mijlociu, însă cel mai scump pachet rezervat anul acesta este o expediţie de 10 nopţi în Groenlanda, evaluată la 120.000 de euro pentru un grup de patru persoane cazate în două suite premium pe o navă de expediţie.

    CruiseHub raportează pentru 2025 venituri mai mari cu 27% şi un avans de 19% al numărului de pasageri faţă de 2023, compania estimând că va închide anul cu o creştere totală de circa 7% faţă de 2024. Golful Persic se conturează drept destinaţia vedetă a sezonului de iarnă, alături de Caraibe, în timp ce Mediterana rămâne cea mai rezervată zonă în 2025.

    Pentru 2026, compania mizează pe croaziere în Fiordurile Norvegiei, cu tarife de la 1.449 euro/persoană cu zbor inclus, şi pe circuite în destinaţii rare precum Alaska, Groenlanda sau Antarctica. Pe fondul preferinţelor tot mai sofisticate, CruiseHub a lansat pachetele „Tour and Cruise”, care combină circuite la sol cu croaziere — preţurile începând de la 1.699 euro/persoană pentru 10 nopţi.

    Croazierele devin tot mai accesibile, cu tarife care pornesc de la 499 euro/persoană pentru 7 nopţi cu pensiune completă, în timp ce opţiunile luxury trec de 3.000 de euro şi pot ajunge la zeci de mii în funcţie de linie, cabină şi itinerariu.

    „Românii nu mai caută doar relaxare, ci emoţia expediţiilor către destinaţii rare. Croazierele de lux oferă acel echilibru între confort absolut şi aventură autentică”, spune Florin Bidirel, General Manager CruiseHub.

    Compania remarcă o schimbare a profilului pasagerilor: familiile de 35–50 de ani domină vara, iar în restul anului cresc rezervările făcute de cupluri şi călători de peste 40 de ani. Perioadele ianuarie–martie sunt cele mai active pentru rezervările de vară, în timp ce lunile august–octombrie sunt preferate pentru vacanţele exotice de sezon rece.

     

     

  • Cel mai mare producător de lapte din Europa, aflat în România, vrea să treacă la următorul nivel şi anunţă o investiţie de 3,5 mil. euro într-o fabrică de procesare la ferma Straja

    DN AGRAR Group (BVB: DN), una dintre principalele companii agroalimentare integrate din România şi cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa, anunţă planul de finanţare pentru dezvoltarea unei fabrici de procesare a laptelui degresat şi a smântânii, un proiect strategic care susţine obiectivele de creştere ale Grupului pentru perioada 2025 – 2030.

    Investiţia de 3,5 milioane de euro va fi finanţată printr-o facilitate de credit de la Exim Banca Românească. Finanţarea proiectului, termenii şi condiţiile aferente sunt supuse aprobării acţionarilor în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 16 ianuarie 2026.

    Peter de Boer, CEO DN AGRAR Group:

    „Suntem o companie orientată spre creştere, construită în jurul inovaţiei, cu viziune strategică, abordare sustenabilă şi execuţie disciplinată. Conform Strategiei de Dezvoltare 2025 – 2030, publicată în mai, DN AGRAR îşi propune să ajungă la o producţie anuală de lapte de 150 milioane de litri, cu potenţialul de a se extinde până la 200 milioane de litri, susţinută de creşterea operaţională şi optimizarea lanţului valoric. Cu capacităţi suplimentare de producţie şi operând într-o piaţă unde preţurile laptelui crud sunt printre cele mai scăzute din Europa, am evaluat cum putem valorifica mai bine producţia noastră în creştere. Astfel, fabrica planificată ne va permite să transformăm o parte din laptele nostru crud în produse cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi grăsimile din lapte, inclusiv smântâna şi laptele degresat destinate aplicaţiilor industriale.”

    Acest proiect va permite DN AGRAR să opereze mai eficient, să îşi consolideze marjele şi să îşi extindă prezenţa pe pieţele regionale, în timp ce continuă să consolideze relaţiile comerciale de lungă durată care susţin activitatea companiei.

    Noua fabrică va avea o capacitate estimată de procesare de 150.000 de litri de lapte pe zi, şi începerea operaţiunilor este planificată pentru septembrie/octombrie 2026. Producţia fabricii, inclusiv produsele certificate kosher, va fi direcţionată în principal către pieţele B2B şi export, completând activitatea comercială existentă a DN AGRAR. Locaţia fabricii va fi la ferma Straja.

    În 2025, DN AGRAR a început exporturi de lapte crud în Grecia şi nordul Italiei, iar noua fabrică de procesare susţine direct această expansiune, permiţând producţia de ingrediente lactate care au costuri de transportat semnificativ mai mici decât laptele crud, îmbunătăţind astfel eficienţa şi deschizând noi oportunităţi pentru creşterea regională.

    Grupul DN AGRAR este cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa, potrivit reprezentanţilor companiei şi una dintre principalele companii agroalimentare integrate din România, listată la Bursa de Valori Bucureşti din 2022.

    Grupul operează un model de afaceri integrat, bazat pe producţia de lapte, producţie agricolă vegetală, compostare organică şi energie verde, care susţin o agricultură sustenabilă şi circulară. Cu cinci ferme de mari dimensiuni şi un efectiv de animale de peste 17.000 de capete, compania livrează anual aproximativ 70 de milioane de litri de lapte, având ca obiectiv dublarea producţiei la 150 – 200 de milioane de litri pe an până în 2030. DN AGRAR gestionează peste 10.000 de hectare de teren agricol şi două unităţi de compost cu o capacitate de 14.000 de tone de îngrăşământ organic pe an, urmărind extinderea acesteia la 40.000 de tone până în 2030. Grupul şi-a triplat afacerile în doar trei ani de la listare şi vizează dublarea EBITDA până în 2030, concomitent cu obiectivul de a produce lapte cu zero emisii nete.

    Pentru a susţine dezvoltarea sa ca lider regional în producţia de lactate şi alimente premium, strategia DN AGRAR pentru 2030 integrează dublarea capacităţii de producţie de lapte cu extinderea în segmente complementare de afaceri. Acestea includ ferme verticale de iarbă de grâu, menite să asigure 25% din necesarul actual de furaje, producţia de biometan în parteneriat, sere industriale şi extinderea infrastructurii de compostare. Împreună, aceste iniţiative sunt concepute pentru a creşte performanţa operaţională şi eficienţa, oferind totodată premisele dezvoltării de clustere agroindustriale şi proiecte care să crească valoarea adăugată a laptelui.

    Fondat în 2008 ca o afacere de familie de către Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN AGRAR îşi desfăşoară activitatea în inima Transilvaniei, în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara. Listată în piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti din februarie 2022, compania este inclusă în indicele local BETAeRO, precum şi în indicii internaţionali MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI (categoria Small Cap).

     

  • Bucureştiul şi Braşovul, cele mai scumpe pentru chiriaşi: aproape 40% din salariul mediu se duce pe chiria unei garsoniere

    Persoanele care locuiesc în Bucureşti şi Braşov alocă aproximativ 40% din salariul mediu net pentru a plăti chiria pentru o garsonieră, mai mult decât locuitorii din orice alt mare judeţ al ţării, potrivit unei analize realizate de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România.

    „În marile oraşe ale României, preţurile proprietăţilor imobiliare au înregistrat în ultimii ani creşteri constante, ajungând în unele cazuri să se dubleze faţă de nivelul din 2019. Această evoluţie se reflectă direct şi în preţurile chiriilor solicitate de proprietari. Raportat la evoluţia salariului mediu net, în anumite judeţe precum Iaşi sau Constanţa chiriile au devenit mai accesibile pentru locuitori, în timp ce în Bucureşti sau Braşov este mai greu să-ţi permiţi o chirie faţă de acum trei ani. Pe de altă parte, există câteva judeţe în care chiriile au rămas la fel de accesibile ca în 2022”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

    Gradul de accesibilitate al chiriilor din principalele judeţe ale ţării a fost calculat pe baza preţului mediu solicitat de proprietari pentru închirierea de garsoniere, apartamente cu două camere şi apartamente cu trei camere în cadrul anunţurilor publicate pe platforma imobiliară Storia în luna octombrie din anii 2022, 2023, 2024 şi 2025.

    Chiriile au fost corelate cu valoarea din luna respectivă a salariului mediu net din judeţele incluse în analiză, conform datelor publicate periodic de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este important de precizat că pentru chiriile solicitate în octombrie 2025 a fost luat în calcul salariul mediu net pe judeţe din septembrie 2025, întrucât acestea sunt cele mai recente date disponibile de la INS.

    De asemenea, chiriile exprimate în euro în cadrul anunţurilor au fost convertite în lei pe baza cursului mediu din luna respectivă publicat de Banca Naţională a României (BNR).

    În final, pe baza acestor parametri, accesibilitatea chiriei a fost calculată ca procentul din salariul mediu net din judeţul respectiv pe care un locuitor trebuie să-l aloce pentru plata chiriei pentru o garsonieră, un apartament cu două camere şi un apartament cu trei camere.

    Analiza a luat în calcul accesibilitatea chiriilor din Bucureşti şi cele mai importante 9 judeţe ale ţării din perspectiva dezvoltării pieţei imobiliare sau a economiei judeţului respectiv: Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Ilfov, Sibiu şi Timiş.

    Bucureşti şi Braşov au în prezent cele mai puţin accesibile chirii din România

    Potrivit datelor despre chiriile din octombrie 2025 şi salariile medii nete din septembrie 2025, cele mai puţin accesibile chirii sunt în Bucureşti şi judeţul Braşov, acolo unde locuitorii alocă aproape 40% din salariul mediu net pentru plata chiriei.

    Este important de remarcat că, în timp ce chiriile sunt cele mai puţin accesibile în Bucureşti, Capitala are cele mai accesibile locuinţe atunci când vine vorba despre achiziţie: locuitorii au nevoie de echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale pentru a cumpăra o garsonieră, potrivit unei analize recente realizate de Storia.

    Cel puţin o treime din salariul mediu net alocă pentru chiria unei garsoniere şi locuitorii din judeţele Timiş (36%), Ilfov (35%), Iaşi (34%) şi Cluj (33%). Tot pentru a închiria o garsonieră, locuitorii din Constanţa alocă 31% din venitul mediu net şi sunt urmaţi îndeaproape de locuitorii din Sibiu (30%) şi Bihor (29%).

    Dintre judeţele incluse în analiză, cele mai accesibile garsoniere pentru închiriere se află în Dolj, acolo unde locuitorii alocă ceva mai mult de un sfert din salariul mediu net (27%), în special ca urmare a veniturilor obţinute de locuitorii reşedinţei de judeţ, Craiova.

    Pe de altă parte, deşi este al doilea cel mai accesibil judeţ pentru închirierea unei garsoniere, Bihor este cel mai puţin accesibil judeţ pentru închirierea unui apartament cu două camere, întrucât locuitorii plătesc aici o chirie echivalentă cu 61% din salariul mediu net. În schimb, locuitorii din alte 4 judeţe plătesc aproximativ jumătate din salariul mediu net pentru a închiria un apartament cu două camere: Bucureşti şi Cluj (52%), Braşov şi Sibiu (51%), în timp ce în topul accesibilităţii regăsim Iaşi (44%).

    Pentru un apartament cu 3 camere, bucureştenii plătesc echivalentul a 63% din salariul mediu net, pondere uşor mai ridicată decât în Cluj (59%), dar mai mică decât în Braşov (67%). Cea mai mare pondere din venituri o alocă însă locuitorii din Ilfov (95%), întrucât cele mai multe locuinţe din judeţ sunt case, în timp ce judeţele cele mai accesibile pentru un apartament cu 3 camere sunt Timiş (48%), Sibiu (50%) şi Iaşi (54%)

    În ultimii trei ani, ponderea chiriei în salariu a crescut în Bucureşti, Braşov şi Timiş

    Una dintre explicaţiile pentru care Bucureşti şi Braşov au în prezent cele mai puţin accesibile chirii pentru garsoniere este că acestea au crescut într-un ritm mai accelerat comparativ cu salariul mediu net.

    Astfel, în 2022, bucureştenii plăteau 33% din salariul mediu net pentru chiria unei garsoniere, însă procentul a crescut la aproape 40% într-un interval de numai 3 ani. Între timp, în Braşov, ponderea chiriei în salariul mediu net a crescut de la 36% în 2022 la 40% în prezent. Singurul alt judeţ important în care ponderea chiriei în venituri a crescut în ultimii 3 ani este Timiş, de la 28% la 36%.

    Între timp, chiriile au crescut într-un ritm similar cu salariile în două judeţe: clujenii plătesc în continuare aproximativ 33% din salariu pe chiria unei garsoniere, în timp ce ponderea chiriei este uşor mai ridicată în judeţul Ilfov: 35%, de asemenea constantă pe parcursul ultimilor 3 ani.

    În schimb, în celelalte 5 judeţe analizate, locuitorii alocă în prezent o pondere mai mică din salariu pentru plata chiriei. Este în special cazul judeţului Constanţa, unde ponderea chiriei pentru o garsonieră din salariu a scăzut abrupt de la 40% în 2022 la 31% în 2025.

    De asemenea, în judeţul Dolj, ponderea chiriei în salariu a scăzut cu 8 puncte procentuale, de la 35% în 2022 la 27% în 2025, iar un alt exemplu este judeţul Bihor, unde în 2022 locuitorii plăteau 35% din venit pentru chirie, pentru ca acum să aloce 28%.O reducere mai mică a ponderii chiriei în salariu se remarcă şi în Iaşi (de la 38% la 34%) şi Sibiu (de la 33% la 30%).

    De asemenea, datele arată că judeţele Dolj şi Iaşi sunt singurele în care, în ultimii trei ani, ponderea chiriei în salariul mediu net a scăzut atât pentru garsoniere, cât şi pentru apartamentele cu două şi trei camere.

    Pe de altă parte, datele arată că, în unele judeţe, situaţia este diferită în cazul apartamentelor cu 2 camere şi 3 camere. Un exemplu este Braşov, acolo unde ponderea chiriei în salariu a scăzut pe segmentul apartamentelor, chiar dacă pe segmentul garsonierelor a crescut. De asemenea, în Bucureşti şi Timiş se observă variaţii foarte mici a ponderii chiriei pentru apartamente, chiar dacă ponderea a crescut în cazul garsonierelor.

    Există însă şi situaţii diametral opuse, în care ponderea chiriei pentru apartamentele cu cel puţin două camere a crescut, concomitent cu o scădere a ponderii în cazul garsonierelor. Printre exemple se numără în special Bihor, acolo unde ponderea chiriei în salariu pentru un apartament cu două camere a crescut de la 47% în 2022 la 61% în 2025. Situaţii asemănătoare, dar cu variaţii uşor mai mici pe ultimii 3 ani, există şi în Sibiu şi Constanţa.

    Chiriile din Bucureşti, aproape la fel de accesibile ca în Budapesta sau Praga

    Raportat strict la valoarea exprimată în euro, chiriile din Bucureşti sunt printre cele mai accesibile dintre capitalele din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate în studiul Property Index 2025 realizat de compania de consultanţă Deloitte, care a luat în calcul valoarea medie a chiriilor de pe parcursul anului 2024.

    Raportul Deloitte exprimă chiriile în euro pe metru pătrat util. Pentru a afla valoarea aproximativă a chiriei în funcţie de tipul locuinţei, am luat în calcul suprafeţele minime legale pentru garsoniere şi apartamentele cu 2 şi 3 camere, aşa cum sunt menţionate în Anexa 1 a Legii 114 din 11 octombrie 1996, cunoscută şi drept Legea locuinţei. Mai exact, suprafaţa minimă legală este de 37 de metri pătraţi utili pentru o garsonieră, 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu 2 camere şi 66 de metri pătraţi pentru un apartament cu 3 camere.

    Astfel, pe baza datelor din raportul Deloitte, chiria medie din anul 2024 pentru o garsonieră din Bucureşti a fost de 381 euro, iar o valoare mai mică a fost înregistrată doar în Sofia (296 euro). În schimb, toate celelalte capitale europene au chirii mai mari, inclusiv cele din regiune: Budapesta (444 euro), Bratislava (570 euro), Praga (611 euro), Roma (644 euro) sau Varşovia (931 euro). Între timp, la Paris sau Madrid chiriile pentru o garsonieră depăşesc 1.000 de euro.

    O situaţie atipică se înregistrează în Viena, acolo unde datele indică o chirie de numai 400 euro pentru o garsonieră, ca urmare a ponderii ridicate a locuinţelor sociale deţinute de municipalitate, prin care chiriile sunt mai mult sau mai puţin ţinute sub control. De asemenea, datele indică o chirie de 681 euro pentru o garsonieră din Berlin, mult sub valorile din alte capitale vest-europene. Aici contribuie atât stocul ridicat de locuinţe sociale, cât şi reglementarea pieţei prin limitarea creşterii chiriei, cunoscută oficial sub numele Mietpreisbremse.

    Pe de altă parte, dacă luăm în calcul şi salariile medii nete din aceste capitale europene, aşa cum sunt menţionate pe platforma Numbeo, se observă că la acest capitol Bucureşti este aproximativ la acelaşi nivel cu numeroase capitale din regiune.

    Astfel, potrivit datelor corelate din raportul Deloitte şi platforma Numbeo, bucureştenii plătesc aproape 28% din salariu pentru chiria unei garsoniere. Pentru bucureşteni, ponderea chiriei în venituri este mai mare nu doar comparativ cu Sofia (18%), ci şi comparativ cu Praga (26%). Valori apropiate de Bucureşti se înregistrează însă şi pentru locuitorii din Budapesta (29%) şi Roma (29%).

    Şi aici merită remarcată ponderea scăzută a chiriei în salariul mediu din Berlin (26%) şi mai ales, din Viena (11%). La polul opus, cele mai mari ponderi ale chiriei în salariul mediu dintre capitalele analizate le suportă locuitorii din Paris (31%), Varşovia (32%), Madrid (38%) şi, mai ales, Lisabona (46%).

    Concluzii

    Ponderea chiriei în salariul mediu net nu a înregistrat o evoluţie unitară la nivel naţional pe parcursul ultimilor trei ani. În unele judeţe precum Sibiu, Iaşi sau Constanţa salariul mediu net a crescut într-un ritm mai alert decât chiriile, ceea ce a permis ca ponderea chiriei în salariu să scadă.

    Pe de altă parte, în Bucureşti, Braşov şi Timiş salariile nu au ţinut pasul cu evoluţia chiriilor solicitate de proprietari, astfel că pentru locuitori este mai dificil să-şi achite chiriile.

    La nivel european, datele indică faptul că Bucureşti este capitala cu cea mamică chirie pentru o garsonieră, cu excepţia Sofiei. Pe de altă parte, există capitale precum Praga sau Budapesta unde ponderea chiriei în salariu este foarte apropiată.

    Comparaţiile directe sunt influenţate atât de salariile mai mari pe care le câştigă rezidenţii din alte capitale, cât şi de reglementările din unele oraşe precum Viena sau Berlin.

    Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România şi totodată platforma cu cele mai multe anunţuri de vânzare şi închiriere din ţară, care îşi propune să aducă mai multă claritate pe piaţa imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. Storia îşi propune să îi sprijine pe cei care caută locuinţa potrivită, oferind instrumente şi informaţii valoroase despre piaţa imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieţii în cartierele din România. Indexul Storia (iniţial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau preţul locuinţelor – cât şi percepţii subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfăşurare, la care au răspuns peste 109.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranţa, curăţenia, liniştea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.

     

  • Cea mai mare luptă corporatistă din America din ultimii ani ridică tensiunea pe Wall Street, care trebuie să finanţeze o preluare ostilă: Paramount a făcut o ofertă ostilă uluitoare de 103 miliarde dolari pentru a cumpăra studiourile Warner Bros şi HBO, mai mult cu 20 mld. dolari faţă de cât a oferit Netflix

    Paramount a lansat o ofertă ostilă de preluare în valoare de 108 miliarde de dolari pentru Warner Bros Discovery (WBD), după ce a pierdut în ultimul moment lupta pentru activele de streaming şi studiouri în faţa unei oferte rivale, susţinută de Netflix. Tranzacţia a scos la iveală tensiuni majore legate de finanţare, influenţe geopolitice şi interese strategice la cel mai înalt nivel al industriei media globale.

    Potrivit documentelor depuse recent şi citate de Financial Times, directorul general al Paramount, David Ellison, a încercat până în ultima clipă să convingă conducerea WBD să accepte oferta companiei sale. Cu câteva ore înainte ca boardul Warner Bros Discovery să voteze în unanimitate acceptarea ofertei concurente, Ellison i-a trimis un mesaj personal şefului WBD, David Zaslav, în care şi-a reafirmat respectul şi dorinţa de a deveni partener în administrarea unor active considerate „iconice”, precum Warner Bros şi HBO.

    Decizia WBD, luată în primele ore ale zilei de vineri, a avut un impact puternic în industria divertismentului. Imediat după eşecul negocierilor, conducerea Paramount a trecut la un plan alternativ: declanşarea uneia dintre cele mai mari oferte ostile din istoria Hollywoodului.

    Un punct central al disputei dintre cele două companii l-a reprezentat structura de finanţare a ofertei Paramount. Compania, cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 12 miliarde de dolari, a încercat să cumpere un grup mult mai mare, iar WBD a ridicat obiecţii legate de complexitatea surselor de finanţare şi de implicarea unor investitori din afara Statelor Unite. Conducerea WBD ar fi avertizat inclusiv asupra riscurilor de securitate naţională generate de banii proveniţi din Orientul Mijlociu.

    Oferta era susţinută de Larry Ellison, cofondatorul Oracle şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, tatăl lui David Ellison. Cu toate acestea, familia Ellison urma să asigure doar 12 miliarde de dolari din cele 41 de miliarde necesare ca aport propriu. Restul fondurilor proveneau din trei fonduri suverane din Orientul Mijlociu, din fonduri americane de private equity precum RedBird şi Affinity Partners (compania de investiţii a lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump) precum şi dintr-un pachet de credite de aproximativ 54 de miliarde de dolari asigurat de Bank of America, Citigroup şi Apollo.

    Surse apropiate negocierilor susţin că Paramount a făcut timp de luni de zile eforturi constante pentru a obţine acordul WBD, inclusiv prin şase propuneri succesive depuse într-un interval de 12 săptămâni. Discuţiile au început cu o ofertă de 19 dolari pe acţiune, prezentată personal lui Zaslav, şi au urcat treptat până la 23,50 dolari pe acţiune. În paralel, Paramount i-ar fi oferit lui Zaslav inclusiv poziţii de conducere în viitoarea companie rezultată din fuziune.

    În timpul negocierilor, Paramount a analizat şi alte surse de finanţare, inclusiv capital din China, prin Tencent, dar aceste opţiuni au fost abandonate. În cele din urmă, oferta susţinută de Netflix a fost considerată mai sigură, mai rapidă şi lipsită de riscuri politice majore.

    WBD a transmis într-un comunicat oficial că procesul de selecţie a fost „corect şi transparent” şi că toate ofertele au fost analizate în mod echitabil. De cealaltă parte, surse din interiorul Paramount susţin că negocierile au fost tergiversate intenţionat până când compania a fost practic exclusă din cursă.

    Eşecul tranzacţiei şi lansarea ofertei ostile marchează una dintre cele mai tensionate confruntări corporative din industria media din ultimii ani, cu implicaţii majore pentru viitorul pieţei globale de streaming şi al marilor studiouri de film.

  • Mobilizare majoră la Iaşi pentru animalele din padocuri – cel mai mare eveniment caritabil pentru prietenii blănoşi are loc pe 13 decembrie

    Aflat la a 18-a ediţie, „Ai cumva o păturică?” este una dintre cele mai mari şi inedite iniţiative pentru animale, ce îşi propune extinderea la nivel naţional începând cu anul 2026. Pe 13 decembrie, în parcarea Centrului Comercial Felicia Iaşi, are loc o colectă de hrană, continuată de o petrecere în cadrul căreia încasările obţinute din biletele de intrare vor fi donate integral adăposturilor de animale din Iaşi şi din împrejurimi.

    „Roca, fondatorul evenimentului, a construit un lucru incredibil în aceşti 18 ani şi sunt onorat să duc, alaturi de Teofana, această poveste mai departe. Cred cu tărie în puterea acestui proiect şi în dragostea românilor pentru animale, aşa că ne dorim să ducem conceptul în toate marile oraşe din ţară şi să facem o mobilizare naţională, nu doar locală. Succesul din Iaşi ne-a arătat adevăratul potenţial al acestui proiect caritabil, fiind unul foarte transparent şi bine structurat, în care toate donaţiile merg instant către padocuri – fie că sunt sub formă de hrană sau alte necesare, fie că sunt bani. Acum suntem în căutare activă de parteneri din alte oraşe mari din România.” (Răzvan Barbă, organizator)

    2 ore de donaţii live

    „Ai cumva o păturică?” colectează an de an hrană umedă şi uscată pentru câini şi pisici, precum şi pături, haine vechi, recipiente pentru mâncare şi apă, pături absorbante, covoare, medicamente, peleţi, nisip/silicat pentru litieră şi produse de curăţenie. Pe 13 decembrie, începând cu orele 13:00 şi până la orele 15:00, ieşenii pot dona cele necesare mustăcioşilor în parcarea Centrului Comercial Felicia (Str. Bucium nr. 36, Iaşi).  

    Acest demers a fost iniţiat de Ioan Dan Niculescu – zis şi „Roca”, iar continuitatea evenimentului este asigurată de prietenii lui – Roxana, Răzvan şi Teofana – care rezonează aceloraşi valori care l-au şi iniţiat, transformându-l într-o moştenire demnă de purtat către generaţiile următoare. 

    Primii DJ care susţin cauza pentru patrupezi

    După evenimentul desemnat colectei de hrană şi celor necesare patrupezilor din adăposturilor din Iaşi şi împrejurimi, pe 13 decembrie, începând cu orele 22:00, la Acaju (Strada Anastasie Fătu nr. 2A) va avea loc petrecerea „Funky Paws”, în cadrul căreia toate biletele achiziţionate la intrare vor fi donate integral adăposturilor de animale. 

    Cei trei DJ care susţin această cauză sunt: Donisan, iubirescu şi Teofana – susţinători ai acestui demers încă de la începuturile lui şi devotaţi să ofere publicului o alternativă de petrecere a timpului liber cu sens. 

    Iubirescu şi Pufulescu, ambasadori de onoare ai evenimentelor, încurajează toţi iubitorii blănoşilor să doneze cele necesare pentru ca patrupezii să treacă iarna mai uşor, ridicând totodată importanţa responsabilităţii asumării adopţiilor şi a grijii faţă de animalele fără de stăpân. 

    Aşa cum ar spune blănoşii dacă ar avea glas, devenit şi motto-ul evenimentului: „Mulţumim, doamnă! Mulţumim, domnule!” 

    „Ai cumva o păturică?” este unul dintre cele mai mari evenimente de caritate pentru animale din România, fondat în anul 2007 de Ioan Dan Niculescu, la Iaşi. În 2024, acest demers a însumat peste 7.5 tone de mâncare donată către padocuri, recompense, nisip, pături, produse de curăţenie, jucării medicamente şi mii de animale fericite.

  • Unconventional AI, start-up fondat de fostul şef de AI de la Databricks: Construim computere la fel de 80 de ani. Credem că putem construi ceva mai bun. Rundă de 475 mil. $ şi evaluare de 4,5 mld. $ pentru start-up-ul fondat acum 2 luni

    Unconventional AI, un start-up vechi de doar două luni fondat de Naveen Rao, fostul şef de inteligenţă artificială de la Databricks, a atras o finanţare seed de 475 de milioane de dolari la o evaluare de 4,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Este una dintre cele mai mari runde de finanţare pentru o companie atât de tânără.

    „În industria tech considerăm în general că lucrurile se mişcă rapid… dar construim computere cu aceeaşi logică de bazăde 80 de ani. Au fost construite să fie deterministe şi precise. Credem că putem exploata fizica pentru a construi ceva mai bun”, a scris Naveen Rao pe X.

    Runda a fost condusă de giganţii din lumea venture capital Andreessen Horowitz şi Lightspeed Venture Partners, cu participarea Sequoia, Lux Capital, DCVC, Future Ventures, Databricks şi Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Naveen Rao a declarat că a investit personal 10 milioane de dolari, în aceleaşi condiţii precum ceilalţi investitori.

    Fondatorii – MeeLan, Sara, Mike şi Naveen Rao – au publicat un manifest în care explică viziunea companiei: blocajul energetic care se prefigurează pentru inteligenţa artificială necesită câştiguri masive în eficienţa computaţională.

    „Vom face calculul mai eficient în acelaşi mod în care echipele de Formula 1 fac maşinile de curse mai aerodinamice “, au scris fondatorii.

    Modelul pe care se bazează acest proiect este creierul uman, care funcţionează cu doar 20 de waţi. Neuronii folosesc proprietăţile lor fizice inerente pentru a construi inteligenţă, iar Unconventional AI vrea să construiască circuite din siliciu care să demonstreze o dinamică non-liniară similară, creând un nou substrat pentru inteligenţă.

    Fondatorii se declară „optimişti AI” şi îşi doresc să vadă capabilităţile inteligenţei artificiale accesibile fiecărui individ. Ei argumentează că AI-ul este fundamental diferit de alte forme de calcul şi redefineşte productivitatea, mutând computerele dincolo de rolul de simple instrumente organizaţionale.
    „Amploarea aplicabilităţii AI-ului sugerează că cererea este proiectată să escaladeze la rate fără precedent. Dacă aceste proiecţii se materializează, calculul va fi constrâns de oferta globală de energie în următorii 3-4 ani”, au scris fondatorii.

    Ei invocă legea lui Moore şi paradoxul lui Jevons: în ultimii 50 de ani, costul calculului a scăzut continuu, iar fiecare reducere de preţ a extins aplicabilitatea. Computerele au fost folosite iniţial doar pentru activităţi ştiinţifice sau militare de mare valoare, apoi au devenit instrumente de business, gaming şi divertisment. Acum servesc drept fundaţie pentru AI, care generează o cerere fără precedent pentru putere de calcul.

    „Ce este necesar pentru a scala AI-ul să răspundă acestei cereri în creştere? Trebuie să construim un substrat de calcul mai eficient, specific pentru AI. Aici intervine Unconventional AI”, au concluzionat fondatorii.

    Fondatorii recunosc că dezvoltarea acestei maşini noi va fi o întreprindere complexă, care necesită „gândire cu adevărat neconvenţională”.
    „Această provocare este atât una algoritmică şi software, cât şi una de design hardware nou. Co-designul extrem este esenţial”, au scris MeeLan, Sara, Mike şi Naveen.

    Naveen Rao a plecat de la Databricks în septembrie. Anterior, el a fondat Nervana Systems, un start-up de procesoare AI achiziţionat de Intel în 2016.

    Databricks, de unde provine Naveen Rao, este compania de analiză a datelor şi inteligenţă artificială din San Francisco, cofondată de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, ambii cu o carieră academică la Universitatea Berkeley din California. Cei doi sunt creatorii motorului de procesare a datelor Apache Spark.

    În septembrie, Databricks a finalizat o rundă de 1 miliard de dolari la o evaluare de 100 de miliarde de dolari, iar în noiembrie compania se afla în discuţii pentru o nouă finanţare la o evaluare de peste 130 de miliarde de dolari. Databricks a depăşit venituri anualizate de 4 miliarde de dolari, cu o creştere de peste 50% de la an la an, iar portofoliul de clienţi a ajuns la 15.000 de companii, incluzând peste 60% din companiile Fortune 500.