BusinessMagazin

Tag: credite

  • ANPC câştigă definitiv în instanţă în faţa Raiffeisen Bank într-un proces care viza o practică incorrectă a băncii privind dobânzile aplicat clienţilor cu credite în franci elveţieni

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat definitiv cauza prin care se constatau practici comerciale incorecte ale Raiffeisen Bank, potrivit informţaiilor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

    “S-a făcut dreptate! Da, am câştigat o lupă importantă pentru consumatorul român! Milioane de euro se vor întoarce în bugetul familiilor acestora!”, a declarant Paul Anghel, director general ANPC. În acest moment, după pronunţarea sentinţei definitive şi rămânerea în vigoare a ordinului emis de ANPC, Raiffeisen Bank trebuie să modifice contractele afectate, emise în perioada 2006-2008 şi să le aducă la nivelul momentului anterior practicii pe care o avea, inclusiv prin emiterea unui nou grafic de rambursare, cu condiţiile contractuale de la momentul semnării acestora.

    Raiffeisen Bank nu a informat, în perioada 2006-2008, în prealabil concumatorii despre viitoarele costuri ale produsului financiar, credite în lei, euro şi franci elveţieni, determinând clienţii să ia o decizie de contractare a creditelor, pe care altfel nu ar fi luat-o dacă ar fi cunoscut nivelul la care dobânda avea să crească, respectiv costurile pe care nu le-au putut preconiza.

    Acest lucru s-a întâmplat în contextual în care operatorul financiar-bancar cunoştea nivelul dobânzii pe care urma să-l aplice.

    Raiffeisen Bank a setat în sistem mărirea automată a dobânzilor, atunci când creditele împlineau un an de la acordare, justificând această practică printr-o clauză introdusă în contract, prin care să-şi justifice majorarea unilaterală a dobânzii. Ordinul emis de ANPC a fost emis ca urmare a unui control realizat în 2017, din cauza reclamaţiilor din partea Grupului clienţilor cu credite în franci elveţieni. După efectuarea verificărilor s-au constatat practici comerciale incorecte din partea băncii.

     

  • 3-4 ani de dobânzi negative pentru cei care îşi ţin banii la bancă: după câţiva ani de pauză, Isărescu vrea din nou stimularea economisirii prin creşterea dobânzilor bancare, dar problema este că băncile sunt cu dobânzile la depozite cu mult sub inflaţie şi nici nu vor creşte ratele aşa de repede/mult

    În comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anunţat creşterea dobânzii de referinţă de la 2 la 2,5% şi a dobânzii Lombard la care se împrumută băncile de la 3 la 3,5%, BNR a menţionat:

    “Deciziile CA ale BNR urmăresc ancorarea anicipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

    BNR prognozează o rată a inflaţiei pentru acest an de 9,6%, cu un maxim de două cifre în aprilie, după care ar urma o scădere din toamnă, dacă piaţa de energie se va calma iar preţurile vor scădea.

    La această inflaţie dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

    Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are o dobândă la 12 luni de 1,9% pe an, la 24 de luni de 2,1%, iar la 36 de luni de 2,3%.

    BCR,a doua bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,6%, asta dacă clientul îşi încasează salariul prin bancă, iar la 24 de luni de 1,95%.

    BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,05%, iar la 24 de luni o dobândă de 1,25%.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă şi una dintre principlele bănci care atrage economiile populaţiei, are o dobândă de 3,1% pe 12 luni, 3,35% pe 24 de luni şi 3,5% pe 36 de luni.

    Probabil că sunt bănci mai mici care au dobânzi mai mari la depozite, dar sumele atrase de la populaţie sunt reduse.

    La aceste dobânzi, cei care îşi ţin banii la bancă în lei, dar şi în euro, s-au trezit cu dobânzi real negative începând cu a doua parte a anului trecut, atunci când inflaţia a început să crească accelerat şi foarte mult.

    Cineva care are un depozit pe un an de 3,1% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere de 6,5%. Practic, câştigul obţinut în doi ani anteriori este spulberat de inflaţie.

    Dacă cineva are un depozit de 1,05% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere în valoare reală de nu mai puţin de 8,45%.

    Ministerul Finanţelor are dobânzi mai bune la titlurile de stat Tezaur: la un an dobânzile sunt de 4,5%, la trei ani de 5%, iar la cinci ani de 5,35%. Chiar şi la aceste dobânzi, cu mult peste dobânzile bancare la depozite, rezultatul este negativ pentru cei care apelează la această formă de economisire.

    Demersul Ministerului de Finanţe de a oferi dobânzi mai mari populaţiei la vânzarea de titluri de stat este lăudabil, dar sumele atrase încă nu pot ataca depozitele bancare. Anul trecut, 114.000 de români au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 5 miliarde de lei.

    La finalul anului trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au fost de 165 de miliarde de lei, în creştere cu 9%, adică o creştere de 15 miliarde de lei. Chiar în condiţiile în care dobânzile au fost extrem de mici, real negative. Populaţia a economisit anul trecut mai mult în valută, unde creşterea a fost de 12,9%, soldul depozitelor în valută fiind echivalentul a 118,8 miliarde de lei.

    Băncile, în special cele mari (top 10 bănci deţin 82% din activele bancare şi probabil 85% din totalitatea depozitelor bancare), au exces de lichiditate, având în vedere că soldul creditelor este cu mult sub soldul depozitelor atrase atât de la populaţie, cât şi de la companii. Spre exemplu, creditele acordate populaţiei în lei au crescut anul trecut cu 15,3%, peste creşterea depozitelor, dar sunt la 136 de miliarde de lei, versus depozite de 165 de miliarde de lei.

    Situaţia este “dramatică” pe componenta de valută: creditele în valută acordate populaţiei au coborât la echivalentul a 27,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele în valută sunt de 118,8 miliarde de lei, adică băncile au un exces de 91 de miliarde de lei, echivalent în valută. Tocmai de aceea sunt bănci care nu mai oferă clienţilor români depozite în euro, sau dacă au această formă de economisire, dobânzile sunt “zero”. Spre exemplu, Banca Transilvania oferă la un an o dobândă la euro de 0,01%, iar la doi ani de 0,05%.

    În încercarea de a prelua din nou controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat peste tot în lume, depăşind toate previziunile, BNR dar şi celelalte bănci centrale sunt nevoite să majoreze dobânzile, într-un context în care economiile încă nu şi-au revenit după criza Covid.

    Băncile centrale nu au apăsat pedala pe acceleraţie pentru creşterea dobânzilor ca să nu afecteze revenirea economică.

    La Bucureşti BNR ar fi majorat mai mult dobânzile şi mai repede, dar a încercat să protejeze economia în trimestrul patru, care a dat semne de reducere a creşterii cu impact asupra businessului şi a consumului.

    Dacă inflaţia se va menţine la aceste niveluri ridicate mai mult timp, aşa cum cred analiştii, economiile celor care îşi ţin banii la bancă vor fi practic spulberate.

    Băncile nu au cum să ţină pasul cu inflaţia (spre exemplu în SUA, la o inflaţie de 7%, în cel mai bun caz dobânda de referinţă a Fed va creşte la 1%), aşa că dobânzile real negative vor persista.

    Până anul trecut, dobânda real negativă era mai mică: spre exemplu, la o inflaţie de sub 2% în Europa, dobânda la Banca Centrală Europeană era de minus 0,5%, rezultând o dobândă real negativă de 2,5%. La o inflaţie de 5% în Europa, dobânda real negativă a urcat la 5,5%. La Bucureşti, analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 3,5-4%, în condiţiile unei inflaţii de 7-11%.

    Problema este ce se va întâmpla în 2023, când BNR prognozează o reducere a inflaţiei spre 3,5%, asta într-un caz fericit. Băncile nu vor creşte dobânzile la depozite pentru că nu au niciun interes, pentru că au lichiditate suficientă şi pentru că dobânda la care pot să se împrumute la BNR (acum este de 3,5%) este cu mult sub inflaţie.

    Creditele sunt legate de ROBOR pentru companii, la care se adaugă marja băncii. ROBOR-ul a urcat acum la 3,59% şi se îndreaptă spre 4%.

    Pentru persoanele fizice dobânzile de referinţă sunt IRCC şi ROBOR. La IRCC există acest decalaj de 6 luni în urmă, care ţine IRCC-ul jos (acum este de 1,17%, nivel de referinţă pentru primul trimestru din acest an).

    Deşi ROBOR-ul a crescut substanţial (spre exemplu, faţă de acum un an creşterea este de aproape 250%), dobânzile efective de tranzacţionare de pe piaţa interbancară sunt mai mici, aşa că IRCC-ul, care se calculează pe baza tranzacţiilor efectuate, nu va ajunge la acelaşi nivel ca ROBOR-ul.

    ROBOR este mai mult o dobândă de viitor, care urmăreşte inflaţia şi alte evenimente, şi oricum băncile tranzacţionează prea puţin între ele la aceste cotaţii.

    Populaţia îşi poate proteja prea puţin economiile de această inflaţie întrucât dobânzile de la bancă şi dobânzile de la titlurile de stat nu vor creşte la nivelul inflaţiei. Problema este că şi la euro dobânzile sunt real negative.

    Dacă îţi ţii banii în euro, te poţi proteja de o creştere a cursului valutar leu/euro.

    Dar dacă creştea cursului valutar este sub dobânda bancară la lei, cei care au depozite în euro pierd.

    Oricum ar fi, cei care au depozitele bancare în lei şi în euro în această perioadă, care va ţine mai mult decât aşteptările, pierd din valoarea banilor.

  • Dobânzile interbancare mai fac un salt: ROBOR la 3 luni a fost cotat luni la 3,19%, în creştere cu 2,5% faţă de vineri

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni, 7 februarie, la 3,19%, de la 3,11% vineri, prima zi în care indicele a crescut spectaculos după mai multe zile în care acesta stagnase la 3,05%.

    Raportat la ziua de vineri, 4 februarie, indicele s-a majorat cu 2,57%, iar de la începutul anului, indicele a crescut cu 5,62%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot luni, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,33%, faţă de cotaţia de 3,28% înregistrată vineri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,45%, de la 3,40 vineri.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,87% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de CFA Society.

  • Dobânzile interbancare deschid anul în creştere: ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, a fost cotat luni la 3,02%, de la 3,01% la finalul anului 2021

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni, 3 ianuarie, la 3,02%, în creştere faţă de valoarea de 3,01% înregistrată pe 31 decembrie 2021.

    Faţă de începutul anului trecut, indicele a crescut cu 50,2%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de al BNR.

    Anul trecut, ROBOR la 3 luni a oscilat preponderent în apropierea intervalului 1,5%-2% de la începutul anului 2021 şi până în luna septembrie, iar din octombrie indicele a intrat pe o pantă ascendentă, depăşind nivelul de 2% şi a urcat în decembrie în jurul a 3%, la niveluri comparabile cu cele din prima parte a anului 2020.

    În ultima zi din 2021, în 31 decembrie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat la 3,01% pe an, în creştere cu 0,66% faţă de valoarea de joi, 30 decembrie. Comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020, indicele a crescut în 2021 cu 48,2%.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,22% în următoarele 12 luni, potrivit sondajului din noiembrie realizat de CFA Society.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,14%, faţă de cotaţia de 3,13% din 31 decembrie, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,24%, de la 3,23 vineri.

  • Indicele ROBOR la trei luni rămâne sub pragul de 3% şi închide săptămâna la 2,98%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, mai face un pas spre  pragul de 3% şi închide săptămâna la 2,98%, după staţionase două zile la 2,97%.

    Indicele era cotat luni la 2,89%. De la începutul lunii decembrie, indicele a crescut cu peste 10%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de al BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat vineri la 3,13%, de la 3,11% cu o zi înainte, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru 12 luni, a crescut la 3,20%, de la 3,18% joi.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,22% în următoarele 12 luni, potrivit sondajului din noiembrie realizat de CFA Society.

    În acelaşi timp, noul indice IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, are valoarea de 1,08% pentru creditele luate în T2/2021. Nivelul se calculează trimestrial, pe baza tranzacţiilo efectiv realizate pe piaţa interbancară de către bănci cu 6 luni în urmă.

    BNR a decis în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

  • Indicele ROBOR la trei luni închide săptămâna la o cotaţie de 2,43%, în creştere de la 2,40% joi. În prima săptămână din noiembrie indicele s-a majorat cu 2,96%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 2,43%, în creştere de la 2,40% joi.

    De la începutul săptămânii, când indicele a fost cotat la 2,36%, ROBOR la trei luni s-a majorat cu 2,96%.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,53%, faţă de 2,51% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,64%, faţă de 2,61 joi.

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a rămas la 1,08%.

  • Fini sunt! Cât plătiţi în plus la bancă dacă ROBOR creşte la 3%

    Marţi, ROBOR la 3 luni, un indicator de referinţă pentru credite, a fost cotat la 2,23%. Iar tendinţa este de creştere în continuare având în vedere creşterea inflaţiei spre 6-7%, cu mult peste aşteptări.

    Pe 9 noiembrie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde analiştii se aşteaptă să crească dobânda de referinţă de la 1,5% la 2%, în continuare cu mult sub inflaţie.

    Având în vedere că presiunile inflaţioniste, adică creşterile de preţuri, sunt abia la început economiştii cred că BNR va creşte dobânda în prima parte a anului viitor la 2,5% dacă nu chiar mai mult, în încercarea de a nu scăpa lucrurile de sub control.


    În aceste condiţii, ROBOR-ul este aşteptat să crească spre 3%, dacă nu chiar peste.

    Cei care au luat credite în ultimii ani nu s-au confruntat până acum cu o creştere a dobânzilor şi nu prea ştiu ce înseamnă asta.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

     

  • Nu e bine deloc: Accesările de către bănci ale datelor ANAF pentru clienţi arată începutul îngheţului creditării şi economiei. În octombrie au fost puţin peste 162.000 de interogări ale băncilor la ANAF, în scădere cu 37% faţă de 257.412 în septembrie

    Apetitul populaţiei şi compa­niilor pentru credite a scăzut puternic în luna octombrie, după cum indică reducerea numărului interogărilor de către bănci ale datelor ANAF pentru potenţialii clienţi, o influenţă venind pro­ba­bil şi de la scumpirile în lanţ din ultima pe­rioa­dă, în special la energie, gaze şi combustibili.

    Iar acest declin al creditării se vede îna­inte de introducerea certificatului verde, in­clusiv în bănci, astfel că după introducerea obli­gativităţii acestui certificat este posibil să ve­dem o scădere mai consistentă a creditării în sucursalele instituţiilor de credit, având în ve­dere evoluţia lentă a procesului de vacci­na­re împotriva pandemiei de COVID-19.

    În luna octombrie, numărul intero­gă­ri­lor operate de bănci la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu ve­niturile clienţilor/poten­ţialilor clienţi per­soa­ne fizice şi juridice în vederea acordării unor credite a coborât puternic, la 162.132, de la 257.412 accesări câte au fost în septem­brie, adică o scădere cu 95.280 de interogări,  respectiv cu 37%, potrivit datelor transmise de ANAF la solicitarea ZF.

    În 2021, cu excepţia lunii octombrie, în toate celelalte luni numărul interogărilor lunare ale băncilor la ANAF a depăşit 200.000 pe lună. Cel mai mare volum al ac­ce­să­rilor lu­nare ale băcilor la ANAF din acest an a fost în martie, de 285.214. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2021, ritmul mediu de creştere a creditului pri­vat a fost de circa 9,5%, soldul împrumu­tu­ri­lor retail şi corporate ajungând la 314,6 mld. lei.

    Analizând evoluţia interogărilor de la începutul pandemiei de COVID-19, vedem că în aprilie 2020, lună în care în România a fost stare de urgenţă din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere puternică a nu­mărului interogărilor operate de bănci la ANAF în legătură cu veniturile poten­ţialilor clienţi, până la 81.053, faţă de 190.415 de interogări în martie 2020 şi peste 200.000 în fiecare din lunile ianuarie şi februarie 2020.

    Practic, volumul mic al interogărilor din aprilie 2020 este comparabil cu cel din 2015, când s-a introdus această facilitate prin care băncile pot interoga bazele de date ANAF în legătur„ cu veniturile clienţilor/potenţialilor clienţi persoane fizice şi juridice, pentru creditare.

    Din anul 2015, băncile au început să încheie protocoale de colaborare cu ANAF prin care se simplifică procesul de acordare a creditelor prin eliminarea documentelor de venit de la angajatori pentru clienţii cu venituri stabile, ale căror câştiguri sunt raportate la ANAF.

    Astfel, atunci când o persoană solicită un credit este suficient să semneze, în momentul solicitării creditului de la băncă, a unui Acord de consultare a evidenţelor ANAF, şi nu mai trebuie să transmită la bancă adeverinţă de venit de la angajator.

  • BNR atenţionează românii care mai au credite în franci elveţieni: indicele LIBOR CHF, inclus în contracte, va fi înlocuit cu un alt indice, începând din ianuarie 2022, fără a fi necesară renegocierea contractelor

    BNR anunţă că începând cu ianuarie 2022, contractele de credit în franci elveţieni cu dobânzi variabile vor avea rata de referinţă modificată în urma unui regulament adoptat la nivel european, fără a fi necesară renegocierea contractelor.

    “Pe 22 octombrie, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1847 al Comisiei privind desemnarea unei înlocuiri statutare pentru anumite maturităţi ale LIBOR CHF, întrucât acestea din urmă nu vor mai fi calculate şi publicate. Prin acest act de punere în aplicare, Comisia Europeană a stabilit care sunt ratele de înlocuire pentru LIBOR CHF cu scadenţa la 1 lună, 3 luni, 6 luni şi 12 luni, în cazul oricărui contract şi al oricărui instrument financiar definit în Directiva 2014/65/UE”, transmit reprezentanţii BNR.

    Astfel, începând cu ianuarie 2022, referinţele la ratele LIBOR CHF cu maturităţi la 1 lună, 3 luni, 6 luni şi 12 luni, conţinute în contractele şi toate instrumentele financiare cu scadenţe după 1 ianuarie 2022, care se raportează la LIBOR CHF, încheiate de către instituţiile de credit din România cu toţi clienţii acestora, vor fi înlocuite de drept, automat, cu ratele combinate SARON şi ajustările de marjă corespunzătoare, prevăzute în regulamentul de punere în aplicare al Comisiei, fără a fi necesară renegocierea contractelor.

    Mulţi români s-au îndreptat către creditele în franci elveţieni înainte de criza economică din 2008 pentru că dobânzile erau mai mici comparativ cu împrumuturile în lei sau euro. Creditele în franci erau promovate atunci de unii bancheri ca fiind singura posibilitate de a contracta un credit de valoare mare, care să permită achiziţia unei locuinţe mai spaţioase.

    Dacă în 2008 cursul ajungea la 2,2 lei pentru un franc, în anii de criză moneda elveţiană s-a apreciat cu mai mult de 60% faţă de leu şi a atins 3,6 lei. Iar după eliminarea plafonului impus de Banca Elveţiei, în ianuarie 2015, francul a făcut un salt spectaculos de circa 25% într-o singură săptămână, iar vârful atins a fost de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie.

  • Valoarea creditelor acordate de IFN-uri a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni

    Valoarea creditelor acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN) a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, potrivit ultimei analize KeysFin.

    În 2020, creditele acordate de IFN-urile înscrise în Registrul General au crescut cu 2,3% la 35,2 miliarde de lei, însă în decembrie 2020 rămâneau cu 4% sub nivelul istoric de 36,8 miliarde de lei atins în decembrie 2008.

    “Dacă iniţial pandemia s-a tradus printr-o reticenţă a IFN-urilor în creditarea economiei, în baza creşterii aversiunii la risc, dar şi a scăderii cererii ca urmare a incertitudinilor legate de propria poziţie financiară, în toamna lui 2020 lucrurile au început să revină la normal, iar în prima jumătate a lui 2021 am atins maximul istoric pentru valoarea creditelor acordate de IFN-uri. Cele 2 programe guvernamentale „IMM Leasing” şi „IMM Factor” pot susţine piaţa în cazul implementării, însă riscul major pe termen scurt îl reprezintă deteriorarea semnificativă a portofoliului de credite acordate de IFN-uri prin prisma accentuării vulnerabilităţilor companiilor şi ale populaţiei, ca urmare a impactului economic al valului 4 de COVID-19, a deprecierii monedei naţionale, precum şi a scumpirii creditării, materiilor prime, energiei şi gazelor”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

     IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare (77% versus 46% în cazul băncilor potrivit datelor de la sfârşitul primului trimestru din 2021).

    Din punct de vedere al dimensiunii companiilor, datele BNR arată că IFN-urile locale au finanţat preponderent sectorul IMM-urilor (aproximativ 85% din valoarea creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare, potrivit datelor din martie 2021).

    Companiile încă apelează la creditele în valută, în timp ce populaţia s-a reorientat în ultimii ani către împrumuturi în moneda naţională.

    După valoarea activelor totale, cel mai mare IFN a fost anul trecut Unicredit Leasing, cu 5,3 miliarde de lei, reprezentând 13% din total, urmat de BCR Leasing, cu 2,7 mld.lei, Unicredit Consumer Financing, cu 2,3 mld.lei şi Deutsche Leasing România şi Impuls Leasing.

    Rata creditelor neperformante (întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile), înregistrată de portofoliul de credite acordate de IFN-uri companiilor a fost de 2,5%, în timp ce în cazul populaţiei, datele BNR arată un nivel de 8,1% la sfârşitul lunii martie 2021.