BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Reacţia lui Boc, când a aflat că o porţie de cârnaţi costă 57 de lei la Târgul de Crăciun din Cluj

    Un turist a rămas uluit când a văzut cât l-a costat o porţie de cârnaţi la târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca. Dar care a fost reacţia primarului Emil Boc când a fost chestionat despre preţurile care se practică la târgul organizat de primăria sa în centrul Clujului?

    Ei bine, Boc a fost invitat zilele trecute la un post de radio din Cluj unde a fost întrebat despre acest lucru. Primarul a încercat să le caute scuze comercianţilor spunând că trebuie să-şi acopere costurile cu chiria standurilor şi că el nu poate interveni în stabilirea preţurilor. Ba chiar a spus că a organizat şi alte târguri mai mici în alte zone ale oraşului, fâcându-i competiţie celui din centru organizat tot de Primărie din banii contribuabililor.

    ”Eu am văzut nişte analize în presă, care arată că preţurile de la Cluj sunt la fel ca şi cele de la Sibiu, Bucureşti şi de la alte târguri de Crăciun. Dacă au greşit ei, greşesc şi eu. În toate aceste locuri, spaţiul acela public trebuie scos la concesiune. Este o taxă minimă prevăzută de Consiliul Local şi vine cineva care oferă un ban pentru metru pătrat”, a spus Boc, la Napoca FM.

  • Sub presiunea costurilor în creştere, marile bănci ale lumii taie din locurile de muncă

    Băncile îşi reduc în mod tipic numărul locurilor de muncă spre sfârşitul anului, însă 2022 a adus un val mai mare de disponibilizări, relatează Reuters. Presiunile în creştere legate de costuri ca urmare a inflaţiei şi veniturile în scădere de pe multe segmente de business centrale generează temeri privind profitabilitatea în 2023 în rândul şefilor de bănci.

  • Cât îl costă pe un angajator român un muncitor adus din Sri Lanka

    Dacă în urmă cu câţiva ani, în relaţiile cu marii jucători din industria FMCG şi personalul recrutat din afara Europei se punea problema barierei lingvistice, iată că astăzi delegarea acestuia în magazine comCum poate recrutarea de personal NON EU să soluţioneze criza de angajaţi din Retail.
     

    Cum poate recrutarea de personal NON EU să soluţioneze criza de angajaţi din Retail? Dacă în urmă cu câţiva ani, în relaţiile cu marii jucători din industria FMCG şi personalul recrutat din afara Europei se punea problema barierei lingvistice, iată că astăzi delegarea acestuia în magazine compensează orice impediment.

    Pentru a contribui la soluţionarea lipsei de personal din Retail, antreprenorul român Eugen Saulea, fondatorul ESSA Group – unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de trade marketing din ţară a angajat 137 de persoane din Sri Lanka, dintre care 57 au fost deja plasate în magazine, 44 vor ajunge în ţară în a doua parte a lunii noiembrie, iar restul de 36 în ianuarie 2023.

    „Se ştie că România este o ţară de emigrare, iar posibilitatea de a recruta personal de la noi nu este una uşoară. Există mai multe avantaje în a delega personal NON EU. Totodată, Sri Lanka ultimului an este marcată de o instabilitate socială majoră, există revolte şi dezechilibre pe scena politică şi cel mai mult au de suferit cetăţenii simpli ai acestei ţări. ESSA încearcă să-i ajute pe aceşti oameni implicându-i în proiectele din România”, explică Eugen Saulea.

    700 de dolari, costul net cu angajarea

    De altfel, odată ajunşi aici, cetăţenii din Sri Lanka sunt trataţi cu omenie şi li se asigură tot ceea ce au nevoie pentru un început corect în România: bugete în avans pentru a le asigura hrana şi igiena personală. „Iar ei sunt foarte deschişi pentru joburile care li se alocă şi motivaţi. Totodată, sunt implicaţi în activităţile asumate şi se dovedesc flexibili în ceea ce priveşte programul de lucru”.

    Costurile cu un angajat NON EU diferă în funcţie de ţara de provenienţă şi de calificare, adaugă Eugen Saulea. Un factor cheie în definirea acestuia este legat de uşurinţa cu care angajatul NON EU se poate exprima în limba engleză. De pildă, salariile pentru lucrătorii comerciali se situează între 450 şi 550 de dolari, la care se adaugă cazare obligatorie şi un buget de aproximativ 150 de dolari pentru cheltuielile cu masa.

    „Costul direct net cu un angajat este de circa 700 de dolari, la care se pun şi contribuţiile aferente”, explică antreprenorul.
    La ora actuală, ESSA Group este pionier în delegarea de personal NON EU pentru managementul spaţiilor de vânzare din marile lanţuri internaţionale. „În plus, suntem pionieri şi în ceea ce priveşte delegarea de personal NON EU în poziţii de lucrători comerciali – merchandiseri, pentru marii jucători din industria FMCG”, conchide antreprenorul.

     

  • Vremurile disperate cer măsuri disperate: Amazon vrea să-şi reducă costurile cu orice preţ. Gigantul mondial de e-commerce e gata să-şi plătească angajaţii pentru a renunţa de bună voie la locul de muncă

    Amazon, gigantul american de e-commerce, caută să-şi reducă costurile printr-o schemă de restructurare masivă, care presupune disponibilizări în masă şi mai nou chiar şi plătirea propriilor angajaţi pentru a renunţa la job, scrie CNBC.

    Ofertele de „separare voluntară” au ajuns marţi şi miercuri în interiorul unor divizii ale companiei, printre care se numără HR-ul şi serviciile pentru angajaţi.

    Cei care aleg să părăsească compania în mod voluntar vor primi instant o remuneraţie echivalentă cu trei luni de muncă, plus plata echivalentă a unei săptămâni de muncă pentru fiecare şase luni vechime în Amazon.

    Angajaţii au termen până la 29 noiembrie pentru a demisiona şi până la 5 decembrie pentru a se răzgândi privind această decizie.

    Conform reprezentanţilor companiei, programul de „plecare voluntară” este „primul pas” în reorganizarea businessului Amazon. Conform documentelor consultate de CNBC, nu este exclus ca după acest „pas”, diviziile din interiorul companiei să fie lovite în viitor de noi disponibilizări.

    În această săptămână Amazon a lansat una dintre cele mai mai reduceri de personal  din istoria sa de 28 de ani. Conducerea companiei a mers pe această strategie în contextul rezultatelor tot mai proaste raportate dar şi din cauza faptului că în timpul pandemiei forţa de muncă a companiei a crescut spectaculos.

    Dave Limp, şeful departamentului de hardware al Amazon, a declarat miercuri că firma a început să concedieze angajaţi din departameentul de device-uri şi hardware. Până în prezent, angajaţii din diviziile Amazon Alexa şi Luna cloud gaming par să fi fost afectaţi puternic de reducerile de personal.

    Amazon ar urma să elimine până la 10.000 de locuri de muncă, deşi numărul total rămâne fluid deoarece deciziile sunt luate diferit pentru fiecare divizie a companiei în parte.

    Anunţul privind concedierea în masă a stârnit furie printre angajaţi, deoarece compania încă nu şi-a notificat departamentele în mod oficial în legătură cu acest plan.

     

     

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care vor schimba Codul rutier radical. Categoria de şoferi care vor risca să rămână fără maşini dacă încalcă legea

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în această săptămână, legea care prevede că Poliţia Rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe trotuar, nu numai a celor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă.

    Mai exact este vorba despre propunerea Pl-x nr. 255/2019 – Propunere legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 64 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care a fost promulgată în data de 15 noiembrie de preşedintele Klaus Iohannis prin Decret nr. 1264/2022 şi care devine Legea nr.302/2022.

    Astfel, alineatul 1 al articolului 64 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 64. – (1) Poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz.”

    „Acest proiect, iniţiat în 2019 pentru a corecta o inadvertenţă din Codul rutier, a fost cerut de primari de toate culorile politice, care s-au confruntat şi se confruntă cu un fenomen extrem de nociv: blocarea utilizării trotuarelor. Sunt oameni în vârstă, persoane cu dizabilităţi, mame şi copii mici nevoiţi să meargă pe carosabil pentru că trotuarele sunt ocupate ilegal de maşini. Au fost inclusiv cazuri grave când pompierii nu au putut ajunge să stingă un incendiu din cauza acestor autovehicule parcate ilegal. Iar Poliţia rutieră nu a putut înlătura aceste maşini în interpretarea legii de până acum. Trebuie să înţelegem că oraşele sunt pentru toţi, şi pentru pietoni, pentru vârstnici, pentru mame, pentru persoanele cu dizabilităţi, categorii care nu trebuie să fie ostracizate şi împiedicate să poată folosi străzile din oraşele în care trăiesc”, declara Cătălin Drulă, preşedintele USR, iniţiatorul proiectului.

    Iniţiatorul proiectului consideră că “poliţia este privată de un instrument eficient prin care poate înlătura pericolul creat, spre exemplu, de blocarea accesului de către o maşină parcată neregulamentar într-un spital sau o şcoală sau o grădiniţă. Sau în cazul în care prin staţionarea vehiculului respectiv, pietonii – inclusiv părinţi cu copii mici sau persoane cu dizabilităţi – sunt forţaţi să folosească carosabilul pentru deplasare expunându-se riscului de accidente. În toate aceste situaţii, din cauza formulării actuale a legii, poliţia nu poate dispune singura măsură care înlătură efectiv pericolul, adică înlăturarea acelui vehicul”, conform expunerii de motive.

    Proiectul de lege modifică art. 64 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul instituirii posibilităţii ca Poliţia Rutieră să dispună ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar fără condiţia staţionării neregulamentare pe partea carosabilă.

    Pentru ca proiectul de act normativ să intre în vigoare este necesar să mai fie publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Ce spune guvernatorul Mugur Isărescu despre curs: Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului

    Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu vede încă tendinţe periculoase la cursul de schimb, iar pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom avea mai multă flexibilitate a cursului. 

    ”Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Vom vedea unde duce piaţa”, a spus guvernatorul BNR comentând raportul asupra inflaţiei. 

    Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în traiectorie ascendentă şi în T3, dar în mod vizibil, şi-a încetinit viteza de creştere. Avem mai mulţi factori care au contribuit la creşterea inflaţiei, în mod deosebit efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia. Dacă în trimestru precedent am avut efecte directe, acum sunt efectele indirecte, adică transmiterea majorării costurilor cu energia în costurile altor produse, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, comentând raportul privind inflaţia din noiembrie.

     

     

  • Ce spune guvernatorul Mugur Isărescu despre curs: Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului

    Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu vede încă tendinţe periculoase la cursul de schimb, iar pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom avea mai multă flexibilitate a cursului. 

    ”Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Vom vedea unde duce piaţa”, a spus guvernatorul BNR comentând raportul asupra inflaţiei. 

    Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în traiectorie ascendentă şi în T3, dar în mod vizibil, şi-a încetinit viteza de creştere. Avem mai mulţi factori care au contribuit la creşterea inflaţiei, în mod deosebit efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia. Dacă în trimestru precedent am avut efecte directe, acum sunt efectele indirecte, adică transmiterea majorării costurilor cu energia în costurile altor produse, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, comentând raportul privind inflaţia din noiembrie.

     

     

  • Costurile cu energia, în atenţia celor mai mari inovatori ai lumii. Dr. Lisa Su, CEO al AMD, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai performant procesor al companiei: „Consumul de energie devine un limitator important în centrele de date. În anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”

    „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a spus Dr. Lisa Su, preşedinte şi CEO al Advanced Micro Devices (AMD), în cadrul unui eveniment organizat în capitala mondială a inovaţiei – San Francisco. În cadrul acestuia, compania a anunţat lansarea celei de-a patra generaţii de procesoare a companiei. Denumite „Epyc” şi apărute într-o versiune iniţială în 2017, acestea au oferit AMD avantaje competitive importante în lupta cu rivali precum Intel.

    „A patra generaţie de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiţia”, a spus Dr. Lisa Su în cadrul evenimentului. 

    Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul – Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generaţie de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. 

    Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iaşi. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovaţii hardware şi software ale companiei, potrivit celor mai recente informaţii pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităţilor tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentaţii companiei pentru Business MAGAZIN.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns la 60. 

    Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului, în creştere cu 29% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită liniilor de business Data Center, Gaming şi Embedded, după cum reiese din informaţiile oficiale ale companiei.

     

     

     

     

     

     

  • ​Cum pot reduce costurile la energie operatorii din ospitalitate? Restaurantele folosesc de trei ori mai multă energie pe metru pătrat decât alte companii

    Creşterea costurilor la energie are un impact major asupra businessurilor din ospitalitate, iar iarna aceasta se anunţă una grea din punct de vedere al costurilor, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe operatorii economici.

    Conform unui studiu realizat în SUA, resturantele folosesc de trei ori mai mult curent pe metru pătrat decât oricare altă companie, spun reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, care a elaborat un ghid cu sfaturi pentru un cosum energetic mai eficient adresat industriei ospitalităţii. Circa 35% din factura lunară la energie este reprezentată de gătitul mâncării din resturante, iar înclăzirea, ventilarea şi aerul condiţionat reprezintă circa 28% din costurile cu energia. Restul facturii este împărţit între echipamentele de igienă şi salubritate, lumini şi frigidere şi congelatoare.

    „La FPIOR suntem dedicaţi creării unei comunităţi de profesionişti care să găsească şi să implementeze cele mai bune soluţii pentru industria ospitalităţii, nu doar apărându-i interesele în discuţiile cu autorităţile dar şi creând noi oportunităţi şi platforme pentru ca jucătorii din industrie să fie mai eficienţi şi să ofere produse şi servicii de cea mai înaltă calitate utilizatorului final. Prin acest ghid venim în sprijinul jucătorilor din piaţă, care, inevitabil, au fost şi vor fi în continuare afectaţi de creşterea preţurilor la energia electrică. Chiar şi cu plafonările ce vor veni şi cu schema de ajutor pentru industrie pe care chiar astăzi le discutam la Guvern cu autorităţile, un consum eficient al energiei este imperios necesar.”, a declarat Valentin Şoneriu, Preşedintele FPIOR.

     

    Ghidul pentru reducerea consumului energetic:

     

    1. Fă-ţi propriile calcule.

    Cifrele te ajută să îţi setezi obiective realizabile şi să vezi unde şi când să utilizezi prea multă energie.

     

    2. Setează reguli pentru angajaţi.

    Ei sunt cei pe care te bazezi. Crează un ghid cu reguli şi asigură-te că le oferi timp angajaţilor să le citească şi să le înţeleagă. Lasă post-it-uri în zonele în care ajută să le reaminteşti să închidă o anumită lumină. De exemplu.

    Asigură-te că ai un angajat de bază care să supravegheze dacă aceste reguli sunt îndeplinite şi să reamintească colegilor ce trebuie să facă.

     

    3. Schimbă echipamentele vechi cu echipamente noi ce consumă mai puţină energie.

     

    4. Bagă echipamentele la revizie.

    Frigiderul foloseşte foarte mult curent dacă condensatorul tău este plin de praf şi lucrează mai greu. Aparatele condiţionate care nu au filtrele curate consum mai multă energie.

     

    5. Foloseşte aeratoare la chiuvetele din bucătărie pentru a eficientiza consumul

    de apă. Maşina de spălat vase să fie plină când începeţi un ciclu de spălare.

     

     

    6. Foloseşte filtre de apă şi asigură-te astfel că minimizezi calcifierea şi depunerea de minerale pe orice echipament care foloseşte o sursă de apă. Echipamentele care nu au depuneri de calciu şi minerale operează mai eficient.

     

    7. Cumpără un termostat bun şi asigură-te că e folosit corect. Vrei să te asiguri că e cald în restaurant peste iarnă, dar nu prea cald.

     

    8. Reconfigurează bucătăria.

    Dacă frigiderul tău are spaţiu în jurul lui pentru a putea respira şi scoate aerul cald, procesul de răcire este mai eficient şi va consuma mai puţin curent. Frigiderul şi congelatorul să nu fie lângă cuptor, acestea nu vor opera eficient dacă stau lângă degajare de aer cald.

     

    9. Micşorează-ţi meniul.

    E mai eficient să faci aceeaşi mâncare pentru patru oameni decât să faci patru feluri de mâncare diferite pentru ei.

     

    10.Foloseşte corpuri de iluminat cu LED sau CFL.

    Folosind tehnologia LED vei economisi energie până la 80%. Cu becurile CFL vei economisi energie până la 40%, dar produc mai multă lumină.

     

    11.  Închide aparatele care vor sta nefolosite mai bine de jumătate de oră.​​

  • Opinie Adrian Câciu, ministrul Finanţelor: Despre costurile de împrumut ale României. O explicaţie reală, contextualizată, calmă şi cu simţ de răspundere. (Partea I)

    Se discută mult despre dobânzile la care se împrumută statul român, despre costurile de finanţare, despre volumul cheltuielilor cu dobânzile, se prezintă scenarii apocaliptice prin aruncarea în spaţiul public a unor cifre necontextualizate, de multe ori greşit interpretate sau eronat corelate, se fac interpretări creative ale unor date prezentate distorsionat, denaturat sau prin omisiune, totul având un apanaj aparent de luptă politică. Grav este că toate aceste afirmaţii produc, direct sau indirect, efecte în piaţa financiară dar şi confuzie în spaţiul public. Din păcate, se mizează mult pe faptul că propaganda poate înlocui orice realitate şi orice context în cadrul unui narativ pe care îl credeam apus odată cu perioada comunistă, atunci când importantă era povestea şi nu starea de fapt.

    Prin urmare, consider că sunt necesare o serie de lămuriri cu privire la contextul în care ne aflăm, la cauze şi efecte, la punerea lucrurilor în matca lor normală şi mai ales la explicarea lor. Iar datoria publică a României nu se explică nici în grabă, nici superficial, ci aşezat, economic, raţional. De aceea, mi-am creionat explicaţiile în două părţi, de la echilibru şi responsabilitate la contextul global şi regional.

    Să le luăm pe rând…

    Pe vremea când nu eram ministru de finanţe explicam în articolele scrise cum se construieşte rata dobânzilor la titlurile de stat şi cum este aceasta influenţată de mai mulţi factori, printre care cei mai importanţi sunt daţi de ratingul de ţară, de rata dobânzii Lombard stabilită de băncile centrale, de perspectivele inflaţioniste, de stabilitatea fiscal-bugetară şi geo-politică dar şi de expunerea sistemului bancar intern şi extern asupra bondurilor unui stat emitent. Acestea sunt elemente general valabile care, puse în contexte diferite, pot face diferenţe, diferenţe care se traduc în costuri mai mici sau mai mari.

    Pe înţelesul tuturor, un rating de ţară mai slab consacră un nivel al dobânzilor mai ridicat. Un stoc de datorie mai amplu consacră la rândul său un nivel al dobânzii mai înalt. Deficitele fiscale ridicate, la rândul lor, influenţează costul de dobândă ca să nu mai amintesc de faptul că o inflaţie mai ridicată se regăseşte la rândul său în costul de finanţare pentru că orice investitor îşi protejează capitalul investit.

    Este însă de datoria statului, prin decidenţii săi, să ia masurile necesare pentru echilibrarea costurilor iar acest deziderat se face prin măsuri pe cel puţin două direcţii de acţiune, şi anume: managementul datoriei publice şi al costurilor de finanţare şi îmbunătăţirea structurală a cauzelor pe care se construieşte costul de finanţare.

    Managementul datoriei publice şi al costurilor de finanţare este un proces complex pe care nu mulţi îl pot înţelege, cu atât mai puţini îl pot gestiona eficient şi încă şi mai puţini îl pun în context de sustenabilitate. Poate de aici şi confuziile create în marja acestui subiect.

    Statul român are un stoc de datorie publică emis în ultimii 12 ani de circa 628,3 miliarde lei (48,8% din PIB), cu o structură aş putea spune sustenabilă unde datoria pe termen scurt reprezintă doar 11% din stoc, iar maturitatea medie este 7,4 ani.

    Din perspectiva costurilor aferente datoriei publice, un indicator foarte relevant este costul mediu aferent stocului actual al datoriei publice. Este un indicator simplu dar distinctiv care explică de ce cheltuielile cu dobânzile nu pot “exploda” de la un an la altul, dar care demonstrează care va fi nivelul cheltuielilor bugetare cu dobânzile pe termen scurt, mediu şi lung pentru că ele sunt influenţate de costul mediu aferent stocului de datorie. Privind intrinsec, din perspectiva cheltuielilor cu dobânzile şi comisioanele, este mult mai important stocul de datorie decât datoria nou emisă.

    Aşadar, costul mediu aferent stocului de datorie guvernamentală calculat ca raport între plăţile de dobânzi şi comisioane şi stocul de datorie guvernamentală la 30 septembrie 2022 era de 3,9%.

    În concluzie, avem un stoc de datorie sustenabil, de sub 50% din PIB care are o maturitate rămasă de 7,4 ani şi un cost mediu de 3,9%, cost comparabil cu perioada pre-pandemică.

    Iar între timp avem o creştere a datoriei publice cu peste 200 de miliarde lei doar în perioada 2020-2021, când cei care astăzi au curajul să ridice vocea produceau deficite publice de 9,4% din PIB, creşteau datoria publică de la 37% la aproape 50%, dar, mai grav, produceau datorie cu efect de multiplicare subunitar, negativ, fără un efect benefic pentru economie şi oameni.

    Revenind însă, 3,9% costul mediu al stocului de datorie raportat la volumul de capital împrumutat şi mai ales la contextul inflaţionist dar şi complicat dat de conflictul din proximitatea frontierei noastre, la care adăugam şi elementele de carenţă structurală ale echilibrelor macroeconomice, nu este nici pe departe atât de grav pe cât îl prezintă unii şi alţii.

    Totul este despre echilibru şi responsabilitate.

    Managementul datoriei publice se regăseşte în structură şi în cuantum în necesarul de finanţare anual iar aici doresc să fac o menţiune pentru că am observat mirare la unii care constată acum care este necesarul de finanţare încercând să transforme acest element într-unul de propagandă cu tentă negativă.

    Necesarul de finanţare anual se anunţă public, atât în cuantum, cât şi în structură, odată cu aprobarea Legii plafoanelor bugetare, lege votată chiar şi de către cei care se miră astăzi, incluzând stoc de datorie ajunsă la scadenţă şi finanţare deficit curent.

    Apropos, necesarul de finanţare este în scădere de la 14,1% în 2020 la 10,8% în acest an şi 9,4% în 2023. Sigur, era mai bine să îl găsim la 8,4% când am preluat guvernarea dar asta este altă poveste.

    Tot sub umbrela managementului datoriei publice intră şi un alt obiectiv, pe care ar trebui să-l privim dintr-o perspectivă calitativă: dezvoltarea pieţei titlurilor de stat. Diversificarea portofoliului de instrumente face parte din strategia datoriei publice a oricărei ţări dezvoltate, iar România nu va juca doar la remiză, indiferent de contextul de piaţă, ci vom continua să avem o abordare holistică asupra gestionării datoriei. 

    Gradul de dezvoltare al pieţei titlurilor de stat se reflectă prin consolidarea curbei de randament, care să includă atât termene scurte cât şi lungi, prin dezvoltarea pieţei primare şi secundare. Curba randamentelor în lei este „un bun de interes public” (public good), ea reprezintă referinţă în stabilirea preţului pentru orice alte instrumente de venit fix emise în moneda locală.

    Ministerul Finanţelor a avut, are şi va avea o strategie de finanţare prin emiterea de titluri de stat care va acoperi întreaga curbă de randamente.  

    În condiţii de stabilitate a pieţelor financiare şi mai ales în condiţiile în care politicile monetare sunt adaptabile, iar lichiditatea e amplă, cum au fost cele din perioada post pandemică, bineînţeles că misiunea e mai facilă.

    Acum însă lucrurile sunt diametral opuse. O multitudine de factori, externi şi interni, s-au manifestat într-o perioadă relativ scurtă de timp şi au deteriorat semnificativ termenii şi condiţiile de finanţare.

    Apariţia presiunilor inflaţioniste au condus deja la politici monetare restrictive atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările emergente.

    Băncile centrale au crescut ratele de politică monetară, înăsprind condiţiile de credit şi reducând condiţiile de lichiditate din pieţe. Aceste politici şi decizii au început să fie accelerate în condiţiile apariţiei unor distorsiuni majore pe pieţele materiilor prime şi în special pe piaţa energetică, cauzate de contextul geopolitic şi de sancţiunile impuse de conflictul militar din Ucraina.

    Prin urmare, am asistat la o creştere bruscă a curbelor randamentelor, indiferent de numele ţării, de ratingul acesteia şi chiar de nevoile de finanţare.

    Orice comparaţie între costurile de finanţare de acum un an sau chiar începutul anului şi momentul de faţă este lipsită de o înţelegere de bază a modului în care funcţionează pieţele financiare şi a economiei, în general.

    Ar mai fi un aspect, cel al apartenenţei la piaţa internaţionalã. Suntem influenţaţi de factori externi, la fel ca orice stat european care activeazã pe pieţele financiare. Dar despre asta, în cea de-a doua parte.

    • Va urma-

    A doua parte a opiniei va fi publicată mâine