Tag: copii

  • Adenovirusul, cauza probabilă a hepatitei misterioase la copii

    Oficialii din domeniul sănătăţii spun că există tot mai multe dovezi că un virus comun este legat de cazurile rare de hepatită care au apărut la unii copii mici.

    La nivel global, au fost înregistrate 169 de cazuri şi un deces. Numai în Marea Britanie, 114 copii s-au îmbolnăvit şi 10 au avut nevoie de un transplant de ficat.

    Agenţia britanică de securitate sanitară (UKHSA) spune că o tulpină de adenovirus numită F41 pare a fi cea mai probabilă cauză a hepatitei la copiii mici.

    Cei mai mulţi dintre copiii afectaţi au vârsta până în 5 ani şi au avut simptome de gastroenterită – diaree şi greaţă – urmate de icter sau îngălbenirea pielii şi a ochilor (un semn că ficatul are probleme), potrivit BBC.

    Dr. Meera Chand, director de infecţii clinice şi emergente la UKHSA, a declarat: „Informaţiile adunate prin investigaţiile noastre sugerează din ce în ce mai mult că această creştere a hepatitei cu debut brusc la copii este legată de infecţia cu adenovirus. Cu toate acestea, investigăm cu atenţie şi alte cauze potenţiale”.
    Hepatita la copii: De ce asistăm la o creştere neobişnuită?
    Experţii subliniază că majoritatea copiilor care se infectează cu adenovirus nu se vor simţi foarte rău. Cazurile de inflamaţie a ficatului – cunoscute sub numele de hepatită – sunt extrem de rare, dar pot fi foarte grave.

    Oamenii de ştiinţă şi clinicienii investighează acum dacă nu cumva s-a produs o modificare în componenţa genetică a virusului care ar putea declanşa mai uşor o inflamaţie a ficatului.

    O altă posibilă explicaţie este că restricţiile impuse în timpul pandemiei ar fi putut duce la expunerea copiilor mici la adenovirus pentru prima dată într-un moment ceva mai târziu în viaţă, ceea ce a dus la un răspuns imunitar “mai viguros” la unii dintre ei.

    Profesorul Calum Semple, expert în boli infecţioase la Universitatea din Liverpool, a declarat: „Adenovirusul a dispărut practic în timpul epidemiei Covid, atunci când a existat o amestecare redusă, iar acum a revenit în valuri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Desenând faţa digitalizării

    Tranziţia către spaţiul virtual a fost una dintre principalele caracteristici ale pandemiei de coronavirus, multe businessuri îndreptându-şi atenţia către mediul online odată cu începutul crizei sanitare din urmă cu doi ani. Fenomenul continuă accelerat până în ziua de astăzi. Ce se întâmplă, însă, când transformarea digitală prinde chip cu ajutorul inteligenţei artificiale?

     

    Conceptul de „Digital Human” a luat naştere deja de câţiva ani şi se bazează pe faptul că tehnologia şi spaţiul digital nu cunosc limite, putându-se crea o varietate de personaje, experienţe, spaţii etc. Conform companiei din spatele conceptului, agenţia de publicitate Mainstage Î The Agency, lansată de grupurile de entertainment Global Records şi Untold, Digital Human constituie următorul pas în manifestarea interacţiunii umane.

    „Prin modul în care creăm un om digital păstrăm cât mai mult posibil din atributele umane, precum vocea, mişcările corpului şi expresia facială, folosind captarea mişcării şi tehnologia în timp real, dar adăugând un nou strat: corp digital. Corpul digital nu are limite în spaţiul digital, putând face orice îşi poate mintea imagina”, a declarat Mădălin Nitiş, director general al Mainstage, pentru Business MAGAZIN. În acest sens, tehnologia poate fi folosită pentru a îmbunătăţi experienţa umană, iar oamenii digitali au rolul de a umple golurile şi a face un pas mai departe, în vreme ce exprimă şi întruchipează în totalitate un brand sau un proiect, scopul fiind reprezentat de exprimarea cât mai succintă a unei idei. Un prim proiect este personajul Wello care, prin intermediul platformei School of Health, aduce în premieră globală, lecţii interactive în domeniul obiceiurilor sănătoase. Astfel, copiii, alături de părinţi sau profesori, primesc acces pe school.wello.ai la informaţii actuale despre nutriţie şi un stil de viaţă sănătos. Următorul pas constă în implementarea în toate şcolile din România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. „Wello a fost un proiect special deoarece noua tehnologie urma să fie folosită pentru a ajuta adolescenţii şi copiii să deprindă obiceiuri sănătoase, precum nutriţia, sportul, alfabetizarea financiară, bunăstarea etc. Crearea a reprezentat o provocare deoarece corpul Wello nu era simetric din cauza membrelor robotizate, dar rezultatul a fost bun din punct de vedere tehnic şi estetic”, explică Mădălin Nitiş.

    Pe viitor, compania îşi propune să îmbunătăţească personajul, adăugându-i lecţii de economisire, igienă orală, limba engleză şi educaţie sexuală, urmând să apară încă un personaj virtual. În acest caz este vorba despre un artist muzical pentru o casă internaţională de discuri, care va fi în stare să compună un album, să susţină concerte live sub forma unei holograme şi să vorbească în direct la emisiuni TV. În consecinţă, posibilităţile de personalizare a experienţei devin infinite, având în vedere că personajul poate „trăi” pe tot ce înseamnă ecran digital, de la reţele de socializare pe telefoane sau laptopuri la tablete şi panouri de publicitate. Ritmul galopant al tranziţiei digitale, imperceptibil de ochiul liber, ne pune, aşadar, în faţa unei întrebări în aparenţă fără răspuns: cum va arăta spaţiul digital într-un orizont de timp de 20 de ani, de exemplu?

    „La nivel de trenduri, tot ce îmi doresc este să existe o adopţie locală cât mai rapidă a tot ceea ce înseamnă influenţa tehnologiei, a blockchainului şi criptomonedelor, a metaverse-ului şi multe altele. Nu este un secret că piaţa din România are câteodată un comportament de leapfrog (salt de broască – n.r.) în ceea ce înseamnă adopţia tehnologiei.”

    Totuşi, reprezentantul The Agency adaugă că, în industria de publicitate, este extrem de important să existe încredere din partea clienţilor. Cel mai probabil, agenţiile vor propune în continuare proiecte disruptive, însă decizia finală de implementare depinde strict de clienţi.

    „Este dificil să estimăm în acest moment, deoarece (Wello – n.r.) este un produs foarte nou. Însă, ne dorim ca personajele digitale să urmărească modelul influencerilor reali şi să ajungă să aibă comunităţi de milioane de urmăritori şi să genereze venituri pe măsură, inclusiv contracte de sponsorizare cu branduri mari”, spune Mădălin Nitiş, adăugând că prudenţa din piaţă vizavi de investiţiile în proiecte şi produse noi poate fi compensată în curând de o perioadă de supraconsum. Mai mult, fenomenul va fi stimulat de ridicarea măsurilor anti-Covid, ceea ce va oferi din ce în ce mai multă încredere companiilor să investească în marketing, comunicare şi produse digitale.

    Mădălin Nitiş are o experienţă de peste 15 ani pe piaţa locală şi internaţională în coordonarea strategică de marketing a afacerilor în execuţie şi optimizare. A urmat, de asemenea, programul Executive MBA din cadrul London School of Business and Finance şi deţine un master la International Advertising Association (IAA). Din 2020 este cadru didactic la SNSPA Bucureşti.

    Mădălin Nitiş, director general al Mainstage: „Ne dorim ca personajele digitale să urmărească modelul influencerilor reali şi să ajungă să aibă comunităţi de milioane de urmăritori şi să genereze venituri pe măsură, inclusiv contracte de sponsorizare cu branduri mari.”

  • Ucraina cere ajutorul ONU: Rusia „răpeşte copii”

    Oficialii ucraineni au cerut ajutorul ONU susţinând că Rusia „răpeşte copii din Ucraina”.

    „Ameninţarea de adopţie ilegală a copiilor ucraineni de către cetăţeni ruşi, fără a urma toate procedurile necesare prevăzute de legislaţia ucraineană, este evidentă. Prin încălcarea dreptului umanitar internaţional şi a standardelor de bază ale umanităţii, Rusia este implicată în răpirea de copii organizată de stat şi în distrugerea viitorului naţiunii ucrainene”, se arată în declaraţia preluată de Sky News.

    Jurnaliştii nu au putut verifica afirmaţiile ucrainenilor.

    Oficialii ucraineni au acuzat în repetate rânduri Moscova că a mutat cu forţa mii de civili din oraşul Mariupol în Rusia.

    Kremlinul a negat spunând că ucrainenii au împiedicat eforturile de evacuare a civililor.

     

     

  • Legea care le oferă copiilor dreptul de a se juca în curţile şcolilor a fost declarată neconstituţională. Premierul Ciucă atacase proiectul la CCR

    Legea care le oferă copiilor dreptul de a se juca în curtea şcolii şi în afara programului şcolar a fost declarată azi neconstituţională de către CCR, a scris pe Facebook deputatul USR Tudor Pop, iniţiatorul proiectului.

    “E un proiect care le oferea copiilor şansa de a se juca într-un mediu sigur, iar şcolilor şi autorităţilor locale oportunitatea de a crea spaţii civilizate şi sigure pentru copiii noştri” susţine deputatul.

    “Proiectul a fost atacat la CCR în ianuarie de însuşi generalul plagiator Ciucă” a adăugat Tudor Pop, declarând că va redepune proiectul alături de colegii lui.

    Iniţiatorii proiectului susţin că două ore de sport pe săptămână, cât au elevii în programa şcoalară, nu sunt de ajuns. Conform reprezenanţilor USR, primarii formaţiunii au acţionat, încă din primele luni de mandat, astfel încât copiii să se poată juca în siguranţă în curţile şcolilor.

  • Ce spune ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, despre valul de copii răciţi

    „Primăvara se întâmplă să fie viroze”, răspunde ministrul Sănătăţii, întrebat despre valul de pacienţi din spitalele de copii. E normal că a crescut numărul virozelor dacă s-a renunţat la mască, adaugă Rafila.

    Răspunzând la o întrebare legată de valul de pacienţi din spitalele de copii, Alexandru Rafila a spus, marţi, că „primăvara se întâmplă să fie viroze, nu e un lucru neobişnuit. Nu cred că este o situaţie de lungă durată, probabil că odată cu încălzirea vremii şi numărul de viroze se va reduce”.

    Întrebat, mai departe, în ce măsură numărul mare de copii bolnavi are legătură cu renunţarea la mască, Rafila a răspuns: „are legătură, pentru că masca este o barieră mecanică. Protejează faţă de transmiterea tuturor virozelor respiratorii şi odată cu renunţarea la mască în interior e normal că a crescut şi numărul de astfel de infecţii”.

    Un părinte din Bucureşti a postat pe reţelele de socializare o imagine de la Spitalul de Pediatrie „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, în care dădea de înţeles că sunt foarte mulţi copii răciţi sau bolnavi de COVID. „Din 100 de copii, 101 au aceleaşi probleme (tuse, febră, frisoane). Oare ce să fie? P.S. se aşteaptă, în medie, 8 -10 ore pentru un consult de urgenţă la pediatrie!”, a scris bărbatul pe un grup de Facebook.

  • Cum ar trebui să comunicăm cu copiii în perioadele de criză? „De vorbă cu copiii noştri”: opinie Mihai Bran, medic psihiatru & owner ATLAS.app

    Într-o perioadă în care subiectele de pe agenda publică sunt legate în special de teamă, frică, traumă, este absolut firesc să căutăm tactici de echilibrare emoţională atât pentru noi, ca adulţi, cât şi în relaţia cu copiii noştri.

    Dacă vorbim de generaţiile active din punct de vedere social, punctul comun pentru toate este că nu am fost expuşi unei astfel de situaţii (războiul) în proximitatea ţării noastre. Spre deosebire de bunicii sau străbunicii noştri, pentru noi, românii, războiul nu a fost o realitate palpabilă aşa cum este acum.

    Mai mult, evoluţia societăţii de consum şi a mijloacelor de informare şi de comunicare a dezvoltat în noi mecanisme comportamentale care ne surprind acum nepregătiţi şi expuşi în faţa unui val de emoţii care ne activează instinctul de supravieţuire mai degrabă decât cele de dezvoltare, statut şi confort material şi social. Toate aceste aspecte sunt elemente importante în discuţiile noastre cu copiii, pe tema războiului.
    O delimitare importantă este categoria de vârstă a copiilor, deoarece nivelul lor de dezvoltare, înţelegere şi nevoile aferente acestora sunt diferite.

    Comunicarea “magică” – cea mai recomandată soluţie de comunicare la vârstă preşcolară.

    Până în 5 ani, copiii ştiu deja să recunoască emoţiile. De aceea, în situaţia în care sunt preocupaţi şi pun întrebări în legătură cu aceast subiect, este important să nu evităm răspunsurile şi să oferim argumente în concordanţă cu nivelul lor de înţelegere.
    La aceste vârste, gândirea magică şi puterea jocului sunt, din fericire, prezente. De aceea implicarea în jocuri şi activităţi care să creeze o stare de confort emoţional este o tactică sigură.
    La fel, este necesar că expunerea lor la propriile noastre emoţii să fie luată în calcul. Adesea, reacţiile copiilor sunt determinate de propriile noastre emoţii. Prin urmare, este important că în primul rând noi, adulţii, să înţelegem că unele subiecte nu ar avea importantă şi impact emoţional asupra copiilor noştri de vârstă mică dacă nu i-am expune la emoţiile noastre.

    Cu alte cuvinte, în comunicarea cu preşcolarii:
    – ne observăm emoţiile, ni le explicăm nouă-înşine, ni le controlăm
    – suntem prezenţi la această vârstă cu explicaţii numai în situaţia în care ni se solicită explicit sau dacă observăm că există această nevoie.

    Comunicarea “aici şi acum”. Pentru copiii cu vârste între 5 şi 12 ani, relaţia cauză – efect capătă mult contur. De aceea, argumentele raţionale, explicaţiile clare şi simple reprezintă răspunsul recomandat pentru această categorie de vârstă. Diversificarea activităţilor este, de asemenea, importantă, ca şi menţinerea rutinelor în familie.
    La aceasta vârstă, copiii, desi par spectatori pasivi la discuţiile între părinţi sau adulţi în general, preiau şi prelucrează informaţiile pe care le trec prin propriul lor filtru. În situaţia în care observaţi schimbare de comportament, iritabilitate sau apatie crescute, lipsa somnului, tulburări alimentare, nu ezitaţi să vorbiţi cu copilul astfel încât să aflaţi cauzele acestora.

    Astfel, în comunicarea cu copiii de până la 12 ani:
    – ne ancoram cât mai bine în situaţia reală, în prezent şi, atunci când ştim că este absolut necesar, stabilim un plan de acţiuni concrete. Ancorarea în prezent şi bucuria în legătură cu ceea ce avem sunt reperele care merită avute mereu în vedere
    – evităm scenariile legate de “ceea ce s-ar putea întâmpla” şi, oricât ar fi de dificil, ne menţinem în afara cercului de panică
    – stam doar în “ceea ce pot în prezent”, în bucuria de a fi acum, aici

    Comunicarea “de la egal la egal”. De la vârsta de 13 ani, copiii ne devin parteneri egali de discuţie, atât datorită nivelului de dezvoltare psiho-emoţională care caracterizează aceasta categorie de vârstă, cât şi expunerii lor la social media şi la discuţiile din diversele grupuri din care fac parte, în afara familiei.

    În comunicarea cu adolescenţii, următoarele elemente aduc întotdeauna lumină în situaţii emoţionale dificile:

    – nu respingem niciun punct de vedere al adolescentului interlocutor
    – ascultăm activ şi dialogăm echilibrat
    – ne ancorăm în prezent şi ne concentrăm pe elementele asupra cărora avem control
    – evităm pasivitatea şi criticismul – comportamente toxice, care trebuie evitate cu atât mai mult în situaţii care mobilizează grupuri mari de oameni.

    Responsabilizarea şi implicarea conştientă sunt axele esenţiale pentru această categorie de vârstă.

    În toate cazurile, propriul nostru echilibru emoţional este cel care, înainte de orice, trebuie să ne preocupe. Contrar a ceea ce ar putea să pară, o astfel de atitudine nu este deloc egoistă, ci dimpotrivă, aduce în prim plan generozitate: pentru a avea grijă de emoţiile copiilor noştri (şi de ceilalţi, în general), este absolut necesar să le cunoaştem şi să le înţelegem pe ale noastre.
    Daca ne dăm răgazul să analizăm detaşat cât din informaţiile pe care le asimilăm zilnic sunt relevante pentru înţelegerea acestei perioade, vom avea o perspectivă diferită legat de felul în care le interiorizăm şi de modalitatea în care trebuie să acţionăm.

  • Ascultaţi-i pe copii

    Un proiect artistic care a o pornit ca o activitate pentru copii la o şcoală a ajuns un adevărat sprijin pentru comunitatea din care face parte instituţia de învăţământ. Demarat la West Side School din Healdsburg, statul american California, proiectul intitulat „PepToc” a fost iniţiat de o profesoară care se ocupa de educaţia artistică a copiilor, Jessica Martin, scrie Washington Post. Primul pas a fost crearea unei instalaţii de artă formate din fluturaşi realizaţi de copii, pe care erau trecute mesaje de încurajare pentru cei care s-ar putea simţi trişti sau copleşiţi de dificultăţi. Proiectul a avansat apoi cu un hotline, la care publicul poate suna şi alege dintre mai multe opţiuni ca să audă vorbe de îmbărbătare spuse de copii, ideea de la care s-a pornit fiind că micuţii au felul lor de a-şi păstra bucuria şi optimismul în ciuda problemelor din jurul lor, după cum explică iniţiatoarea. Instituţia de învăţământ, care are de la grupe de grădiniţă până la elevi de clasa a şasea, a solicitat apoi ajutorul preşcolarilor şi elevilor care au dorit să înregistreze mesaje singuri sau în grup.  Lansat la finalul lunii trecute, „PepToc” s-a bucurat de mare succes, ajungând să primească mii de apeluri pe zi, iar numărul celor care sună este în creştere, după cum afirmă oficialii şcolii. Motivul îl reprezintă situaţia mondială actuală, mulţi oameni simţind nevoia de o vorbă bună în contextul pandemiei, care a intrat în al treilea an deja şi a dus la o creştere însemnată a cazurilor de depresie, şi al războiului recent declanşat în Ucraina. De PepToc s-a aflat după ce persoanele care l-au încercat s-au apucat să posteze despre el pe reţelele de socializare online, şcoala fiind nevoită să mai adauge un număr pentru hotline după ce numărul iniţial s-a blocat de la atâtea apeluri. Pe lângă ajutorul dat comunităţii, copiii implicaţi învaţă empatia, consideră adulţii care coordonează proiectul.

     

  • Procuratura generală a Ucrainei: 136 de copii au murit în timpul războiului

    Procuratura generală Ucrainei anunţă că 136 de copii au murit de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.

    Potrivit procuraturii generale din Ucraina, cel puţin 136 de copii au murit în timpul invaziei ruse care a început în urmă cu o lună.

    Mesajul a fost postat pe aplicaţia Telegram, adăugând că numărul copiilor răniţi se ridică la 199.

    Biroul a adăugat că 64 de copii au fost ucişi în regiunea Kiev, în timp ce alţi 50 de copii au murit în zona Doneţk.

  • Cărucioare goale puse în centrul oraşului Lviv pentru a marca moartea a peste 100 de copii în Ucraina

    109 cărucioare goale au fost puse de activişti şi autorităţi locale, vineri, în centrul oraşului Lviv, pentru a marca numărul mare de copii ucişi în timpul invaziei ruseşti în Ucraina.

    Numărul victimelor în invazia Rusiei în Ucraina este în creştere. În centrul oraşului Lviv, activiştii şi autorităţile locale au amplasat 109 cărucioare goale pentru a simboliza copiii care au fost ucişi în timpul invaziei, scrie CNN.

    Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, 109 copii au fost ucişi.

    Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a luat act vineri de raportul biroului.

  • Spitalul din Mariupol a fost bombardat. Zelensky: „Sunt copii prinşi sub ruine. Cât timp va mai fi lumea complice la ignorarea terorii?”

    Sunt copii prinşi sub ruinele spitalului din Mariupol, spune preşedintele ucrainian Volodimir Zelensky, miercuri, după ce oraşul din sudul ţării a fost distrus de bombardamentele ruseşti.

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky a spus, miercuri, că un spital pentru copii din oraşul port din sudul ţării a fost distrus în întregime de bombardamentele ruseşti, scrie Sky News.

    El a afirmat că sunt copii prinşi sub dărâmături şi a distribuit un videoclip sfâşietor care ilustrează amploarea distrugerilor.

    „Cât timp va mai fi lumea complice la ignorarea terorii?”, a spus el. „Închideţi cerul chiar acum! Opriţi crimele!”, cere Zelensky.

    „Aveţi putere, dar se pare că vă pierdeţi umanitatea”, mai spune preşedintele ucrainean.

    Anterior, viceprimarul din Mariupol a afirmat că 1.200 de persoane au murit în oraş.