Tag: contracte

  • Fostul şef ANAF, Sorin Blejnar, a fost reţinut pentru trafic de influenţă

    Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF.) , Sorin Blejnar, a fost reţinut, luni, pentru trafic de influenţă, potrivit DNA.

    Procurorii anticorupţie îl acuză pe Sorin Blejnar că, în cursul anului 2011, a acceptat din partea unui afacerist promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul ANAF.

    Banii respectivi urmau să-i fie remişi lui Blejnar în schimbul exercitării influenţei asupra unor subalterni, pentru ca aceşti să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • RCS&RDS taie preţurile şi măreşte viteza. Anunţul făcut de companie

    Compania de cablu RCS&RDS, liderul pieţei locale de internet fix, va mări începând din data de 21 octombrie viteza maximă de încărcare a datelor (upload). În acelaşi timp tarifele scad, atât pentru clienţii noi sau cei care îşi prelungesc contractele existente, conform unui anunţ al operatorului.

    ”Dezvoltarea infrastructurii şi investiţiile în tehnologii noi au reprezentat întotdeauna o prioritate pentru a oferi servicii adaptate cerinţelor clienţilor noştri şi de a da valoare pentru preţul plătit,” a declarat Valentin Popoviciu, Vicepreşedinte RCS & RDS.

    RCS&RDS taie preţurile şi măreşte viteza. Anunţul făcut de companie

  • Cine a câştigat premiul Nobel pentru economie în 2016

    Economiştii Oliver Hart şi Bengt Holmström au primit luni, 10 octombrie, Premiul Nobel pentru Economie pe 2016, pentru contribuţia lor la teoria contractelor, informează Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

    Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis să acorde ex-aequo Premiul Sveriges Riksbank în Ştiinţe Economice, în Memoria lui Alfred Nobel 2016 englezului Oliver Hart, de la Universitatea Harvard, şi finlandezului Bengt Holmström, de la Universitatea Massachusets, pentru explicarea formelor diferite ale contractelor, de la cele comerciale la cele din domeniul sănătăţii sau social.

    Anunţul a fost făcut de secretarul general al Royal Academy of Stockholm, Goran K. Hannson. Prestigioasa distincţie a fost acordată “pentru contribuţiile specialiştilor în economie la teoria contractelor”.

    Fundamentale în economiile moderne sunt numeroasele contracte. Noile instrumente teoretice create de Hart şi Holmström sunt valoroase pentru înţelegerea contractelor în viaţa reală, dar şi în cadrul instituţiilor, precum şi potenţialele capcane în conceperea unui contract, se arată în comunicatul oficial de presă publicat pe site-ul oficial al prestigioasei distincţii.

    Multiplele relaţii contractuale din societate le includ pe cele între acţionari şi managementul executiv de top, o companie de asigurări şi proprietarii de automobile, sau o autoritate publică şi furnizorii săi. Întrucât astfel de relaţii implică de obicei, conflictele de interese, contractele trebuie să fie proiectate în mod corespunzător pentru a se asigura că părţile iau decizii reciproc avantajoase.

    Laureaţii din acest an au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzător pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe bază de performanţă pentru directorii de top, deductibilele şi co-plătitorii în domeniul asigurărilor, dar şi privatizarea activităţilor din sectorul public.

    La sfârşitul anilor 1970, Bengt Holmström a demonstrat cum un debitor principal (de exemplu, acţionarii unei companii) ar trebui să proiecteze un contract optim pentru un agent (CEO-ul companiei), a cărei acţiune este parţial neobservată de către principalul obligat. Principiul informării, dezvoltat de Holmström, atestă cu exactitate modul în care acest contract trebuie să facă legătura între plata agentului şi informaţiile relevante la nivel de performanţă. Pe baza modelului de bază debitor principal-agent, el a arătat modul în care contractul optim cântăreşte cu atenţie riscurile împotriva sistemului stimulativ din punct de vedere salarial. În studiile sale de mai târziu, Holmström generalizată aceste rezultate la obiective mai realiste, şi anume: atunci când angajaţii nu sunt doar răsplătiţi prin plată, adăugându-se, de asemenea, un potenţial de promovare; atunci când agenţii depun efort pentru multe sarcini, în timp ce directorii observă doar anumite dimensiuni ale performanţei; şi atunci când membrii individuali ai unei echipe pot să deturneze eforturile altora.

    La mijlocul anilor 1980, Oliver Hart a adus contribuţii fundamentale la o nouă ramură a teoriei contractelor, care se ocupă de cazul contractelor incomplete. Pentru că este imposibil ca un contract să stipuleze orice situiaţie posibilă, această ramură a teoriei precizează alocarea optimă a drepturilor de control –mai exact: care parte a contractului are dreptul de a lua decizii şi în ce circumstanţe.

    Constatările lui Hart privind contractele incomplete au pus într-o lumină nouă conceptul de proprietate şi controlul afacerilor şi au avut impact asupra mai multor sectoare economice, precum şi asupra ştiinţelor politice sau ştiinţelor juridice.

    Cercetările sale oferă noi instrumente teoretice pentru a studia probleme cum ar fi: ce tipuri de companii ar trebui să fuzioneze, care este mixul potrivit de datorii şi capitaluri proprii de finanţare, iar în cazul unor instituţii precum şcolile sau închisorile: când ar trebui acestea să fie în proprietate privată sau publică.

    Prin contribuţiile lor iniţiale, Hart şi Holmström au lansat teoria contractelor drept un domeniu fertil al cercetării de bază în domeniul economiei. De-a lungul ultimelor decenii, ei au explorat, de asemenea, multe dintre aplicaţiile teoriei. Analiza aranjamentelor contractuale optime pe care au determinat-o economiştii reprezintă o bază intelectuală pentru conceperea politicilor şi structurilor instituţionale în multe domenii, de la legislaţia falimentului la constituţiile politice.

    Oliver Hart s-a născut în anul 1948, în Londra, Marea Britanie. În anul 1974 a obţinut un doctorat din partea Universităţii Princeton din New Jersey, SUA. Este profesor de economie în cadrul Universităţii Harvard din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii, potrivit http://scholar.harvard.edu/hart/home.

    Bengt Holmström s-a născut în 1949, la Helsinki, în Finlanda. A obţinut, în 1978, un doctorat la Universitatea Stanford din California, SUA. Este profesor de economie şi management în cadrul Institutului de Tehnologie de la Massachusetts din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

    Premiul pentru ştiinţe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice, este acordat anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1985 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză (Sveriges Riksbank), la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel. Laureaţii premiului pentru ştiinţe economice sunt selectaţi, ca şi laureaţii premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică şi chimie, după aceleaşi criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe. A fost acordat pentru prima oară în 1969 economiştilor Jan Tinbergen şi Ragnar Frisch pentru „descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

    Sveriges Riksbank plăteşte Fundaţiei Nobel cheltuieli administrative asociate cu premiul şi finanţează partea monetară a premiului. Din 2001, partea monetară a Premiului în Economie a totalizat 10 milioane de coroane suedeze. Din 2006, Sveriges Riksbank a dat Fundaţiei Nobel o sumă anuală de 6,5 milioane de coroane suedeze pentru cheltuielile administrative asociate cu premiul şi un milion de coroane suedeze (până la sfârşitul anului 2008), pentru a include informaţii despre premiu în pagina de internet a Fundaţiei Nobel.

    În 2015, premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale. În 2014, Comitetul Nobel l-a premiat pe economistul francez Jean Tirole pentru munca sa în domeniul reglementării eficiente a pieţelor imprfecte. În 2013, Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen şi Robert J. Shiller au obţinut premiul Nobel pentru cercetările referitoare la mişcările pe pieţele financiare. Între laureaţii premiului Nobel pentru economie se mai numără Milton Friedman, Friedrich von Hayek şi Amartya Sen.

    Premiul este în valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani). Peste 80% dintre economiştii laureaţi ai Premiului Nobel sunt cetăţeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, în 2009.

    Sezonul Nobel 2016 a debutat luni, 10 octombrie, când specialistul în biologie celulară Yoshinori Ohsumi au fost recompensat cu premiul pentru medicină, acordat pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism. Marţi, 4 octombrie, fizicienii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperiri teoretice legate de stările topologice ale materiei. Miercuri, 5 octombrie, cercetătorii Jean Pierre-Sauvage, sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au primit Premiul Nobel pentru Chimie “pentru proiectarea şi sinteza de maşini moleculare”, iar vineri, 7 octombrie, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia. Sezonul Nobel 2016 va continua cu acordarea premiului pentru literatură, pentru care nu a fost încă stabilită data.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Vacanţe fictive în Bulgaria vândute on-line. Câte persoane au fost păcălite

    Poliţiştii din Ilfov au reţinut două persoane pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, după ce ar fi vândut zeci de pachete turistice fictive, a informat Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR), printr-un comunicat de presă transmis mass-mediei. Poliţiştii din Ilfov au reţinut un bărbat, de 29 de ani, administrator al unei agenţii de turism din oraşul Popeşti-Leordeni şi o angajată a acestuia, de 39 de ani.

    “În perioada februarie – mai a.c., cei doi ar fi încheiat 26 de contracte pentru pachete turistice în străinătate, în special în Bulgaria şi Italia, contracte care nu ar fi fost onorate”, se arată în comunicatul de presă. Victimele ar fi primit contractele şi voucherele, în general, prin e-mail, plata fiind efectuată prin transfer bancar. Prejudiciul total este de aproape 50.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Vacanţe fictive în Bulgaria vândute on-line. Câte persoane au fost păcălite

    Poliţiştii din Ilfov au reţinut două persoane pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, după ce ar fi vândut zeci de pachete turistice fictive, a informat Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR), printr-un comunicat de presă transmis mass-mediei. Poliţiştii din Ilfov au reţinut un bărbat, de 29 de ani, administrator al unei agenţii de turism din oraşul Popeşti-Leordeni şi o angajată a acestuia, de 39 de ani.

    “În perioada februarie – mai a.c., cei doi ar fi încheiat 26 de contracte pentru pachete turistice în străinătate, în special în Bulgaria şi Italia, contracte care nu ar fi fost onorate”, se arată în comunicatul de presă. Victimele ar fi primit contractele şi voucherele, în general, prin e-mail, plata fiind efectuată prin transfer bancar. Prejudiciul total este de aproape 50.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Magazinele care acceptă plata cu cardul nu mai sunt obligate să elibereze avansuri

    Magazinele nu mai sunt obligate să elibereze avansuri în numerar, însă au această posibilitate, potrivit unui proiect adoptat de senatori marţi, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea la reexaminare.

    “Persoanele juridice (…) oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar”, prevede proiectul, adoptat cu 66 de voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi 22 de abţineri.

    Citiţi mai multe pe wwww.mediafax.ro

  • Fondul de garantare a preluat peste 28.000 dosare de daună de la Carpatica Asig şi Forte Asigurări

    Pînă la 1 septembrie, FGA a primit 1.193 cereri de plată şi 2.001 cereri de deschidere dosare de daună.

    În cazul companiei Forte Asigurări, au fost preluate 1.626 dosare de daună, precum şi 3.220 contracte de asigurare. În perioada menţionată, FGA a primit 229 cereri de plată şi 97 cereri de deschidere dosare de daună.

    “Plata dosarelor va fi realizată de către FGA doar după ce instanţa de judecată va stabili, definitiv, falimentul celor doi asigurători, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 coroborat cu art. 266 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.”, se specifică într-un comunicat de vineri al FGA.

    Carpatica Asig a intrat în faliment la sfârşitul lunii iulie, la decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară după ce acţionarii companiei au eşu­at în a majora capitalul sau a atrage alţi inves­ti­tori. Înainte de a intra în faliment, Carpatica Asig a stat doi ani în procedură de redresare financiară.

    Potrivit ultimelor calcule ale ASF, Carpatica Asig avea nevoie de un capital suplimentar de circa 900 mil. lei (200 mil. euro) pentru a-şi restabili indicatorii de lichiditate şi solvabilitate. Iniţial, la momentul declanşării procedurii de re­dresare financiară din 2014, calculele indicau un necesar de capital de circa 400 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ABC Data şi-a crescut afacerile în primele şase luni ale anului cu 79% faţă de anul trecut

    ABC Data anunţă rezultatele financiare pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est pentru prima jumătate a anului 2016.  Pentru ABC Data, România a avut una dintre cele mai mari creşteri a veniturilor, ceea ce înseamnă mai mult de 79% în prima jumătate a anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015.

    Creşterea dinamică din prima jumătate a anului 2016 a rezultat din investiţii şi activităţi derulate la nivelul pieţei româneşti, precum şi regiunea CEE. În România, ABC Data Distribuţie a încheiat contracte locale cu furnizorii cum ar fi Lenovo, BenQ, TPVision (pentru televizoare Philips), ASUS Componente şi Reţelistică, Synology şi Eaton. În acelaşi timp, compania a finalizat acorduri regionale cu 3D Pixelio sau Navitel (înainte contractul era semnat cu Intel).

    Astfel asigură astăzi acces pentru reselleri locali la peste 1.000 branduri şi aproximativ 220.000 de produse (în urmă cu câteva luni oferta era de 180.000).

    „Dezvoltarea rapidă a ABC Data poate fi explicată mai bine prin principalele categorii de produse. Cea mai mare creştere a fost generată de notebook-uri, desktop-uri, reţelistică, componente PC şi gaming. De asemenea, clienţii au fost interesaţi să cumpere purtabile, acele gadgeturi mici şi uşor de utilizat care se conectează la smartphone. Remarcăm însă şi o creştere a cererii pentru produse Apple şi reţelistică. Aceşti indicatori arată că piaţa noastră se maturizează de la an la an. Există o nevoie de necontestat pentru echipamente mai bune pentru conexiuni de mare viteză la internet şi care să fie integrate cu dispozitive mobile“, a explicat Alexandru Gheorghiu, director comercial ABC Data Distribuţie.

    „În domeniul nostru competitiv este imposibil să stai pe loc. Avem nevoie să ne dezvoltăm constant. Acesta este şi motivul pentru care, pe lângă consolidarea puternică a Grupului, vom pune un accent foarte mare pe diversificarea regională“, a declarat Andrzej Kuźniak, vicepreşedintele consiliului de administraţie al ABC Data. „Suntem unicul distribuitor, în această parte a Europei, care îşi desfăşoară activitatea direct în opt ţări europene. Comercianţi de top apreciază că ne au drept partener şi că putem coopera în mod eficient nu doar într-una sau două ţări, ci în întreaga regiune“, a mai spus Andrzej Kuźniak.

    Potrivit IDC şi PMR, până în 2018, veniturile în distribuţie IT din Europa de Vest ar trebui să crească de la 95 de miliarde de dolari în prezent la aproximativ 100 de miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de 5%. În acelaşi timp, în CEE, creşterea va fi de la 15 la 18 miliarde, adică de 20%.