“Afacerile de familie, care se continuă din generaţie în generaţie, lipsesc din România; antreprenori sunt, dar trecerea de la o generaţie la alta nu se face întotdeauna cu succes“, descrie Paul Fulea unul dintre motivele pentru care a ales să se întoarcă în regiunea în care a copilărit şi să preia plantaţia de vie de la tatăl său. ”Eu acest lucru mi-l doresc: să pot dezvolta afacerea, să o pot lăsa copilului meu sau nepoţilor mei“, descrie el obiectivul fixat pentru Viticola SA, firma care operează singura plantaţie de vie din nordul judeţului Constanţa, regiunea Histria-Babadag şi pentru Crama Histria.
În prezent, plantaţia se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, dintre care 155 sunt cultivate de Viticola SA, iar alte 45 de producătorul de vin Serve. Majoritatea veniturilor Viticola SA se realizează în continuare din vânzarea de struguri; iar pentru anul în curs, antreprenorul previzionează venituri de 2,15 milioane de lei, dintre care 1,2 milioane de lei din vânzarea de struguri, 550.000 lei din vânzarea de vin şi 400.000 lei din prestări de servicii. Fulea mizează însă în continuare pe dezvoltarea vinurilor Cramei Histria; astfel, în 2017, la doar un an după lansarea celor două branduri ale acesteia, Mirachi şi Ammos, previzionează o dublare a vânzărilor.
Istoria de familie a Viticola SA a început când tatăl lui Paul Fulea, care lucrase în domeniu toată viaţa, în Cogealac, a preluat plantaţia. Paul Fulea povesteşte că tatăl său a repus astfel pe picioare plantaţia şi via; anterior, aceasta făcea parte dintr-o fostă asociaţie economică de tip cooperativă din Cogealac, înfiinţată în 1976-1978, ce se transformase în societate pe acţiuni. Paul Fulea şi-a petrecut astfel copilăria în vie, iar cele mai frumoase amintiri ale sale din perioada aceea se leagă mai ales de goana după tatăl său prin vie, care ”avea un pas foarte mare pentru un copil“, precum şi de perioada recoltei.
La vremea alegerii disciplinei studiilor universitare însă, a ales Relaţiile Internaţionale în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Totuşi nu a urmat o carieră nici în acest domeniu şi şi-a început un parcurs profesional în multinaţionale chiar din timpul facultăţii. Înainte să preia frâiele Viticola SA, spune că a lucrat doar şase luni într-o companie cu acţionariat român, experienţa sa anterioară concentrându-se în multinaţionale în industria hârtiei, sondajelor de opinie, outsourcingului şi a berii. ”M-a ajutat acest lucru, deoarece companiile multinaţionale îţi oferă o foarte mare disciplină – financiară, procedurală etc. – te obligă să fii cât mai eficient posibil, lucru care reprezintă o şcoală extraordinară.“
A preluat plantaţia de la tatăl său în 2013, şi şi-a fixat obiectivul de a o moderniza şi a o adapta condiţiilor actuale ale pieţei. Astfel, după ce a intrat în lumea vinului, a decis să facă o cramă, pentru a închide cercul de fabricaţie cu produsul finit. ”Decizia a fost luată peste noapte, mi-am spus: «anul acesta trebuie să fac crama», fără să am foarte multe informaţii despre ce, cum şi în ce fel“, descrie el pasul făcut în 2013. Era familiarizat cu domeniul HoReCa şi ştia cum se lucrează în cadrul acestuia, dar admite că descoperirea lumii vinului atunci când se află în vârtejul ei ”este o experienţă extraordinară“.
Primul pas după preluarea frâielor afacerii a fost implementarea a patru planuri de reconversie a viţei de vie, o investiţie de peste 2 milioane de euro, fonduri europene (şi 5 hectare, pentru producţia de struguri de masă, replantate din fonduri proprii, potrivit antreprenorului). ”Fiind vorba despre o vie plantată în ‘76-‘78 şi axată până atunci pe producţie şi vânzarea strugurilor, nu era rentabilă o plantaţie bătrână“, explică el. Din cauza proceselor de reconversie iniţiate de antreprenor, aflate încă în desfăşurare, şi cifra de afaceri a scăzut (durează patru ani ca viţa de vie să ajungă la maturitate, explică el).
”Defrişezi plantaţii, replantezi, dar viţa de vie intră pe rod după patru ani; practic, noi având defrişări în fiecare an, cu excepţia lui 2016, suprafaţa productivă s-a diminuat constant. Astfel că veniturile obţinute din struguri au tot scăzut.“ Astfel, dacă anul trecut au avut cea mai mică suprafaţă productivă, din 2017 aceasta începe să crească, pentru că viţa de vie plantată în primul program de reconversie, întinsă pe o suprafaţă de 47 de hectare, a intrat pe rod anul acesta. Anul viitor, va mai culege roadele de pe încă 37 de hectare, în următorul, de pe alte 12 hectare, iar în 2021, de pe încă 26 de hectare.
Pe piaţa vinului, Crama Histria a intrat în 2016, cu cele două branduri, Mirachi, care înseamnă ”dorinţă“ în aromână, şi Ammos, ”nisip“ în limba greacă. Numele cramei se leagă de cetatea Histria, care se vede din plantaţie, astfel că ”a fost oarecum naturală alegerea acestui brand“, povesteşte antreprenorul. ”Fiind o cramă mică, în momentul în care ne-am lansat, strategia noastră a fost să mergem doar către HoReCa şi magazinele specializate. În HoreCa îţi atragi de fapt consumatorii, acolo ai o interacţiune mai apropiată de ei, poţi să vezi cum relaţionează în interacţiunea cu vinurile tale şi poţi să adaptezi apoi mai bine produsul faţă de cerinţele pieţei“, explică Paul Fulea, care adaugă că produsele sale nu sunt în retail şi nici nu are un orizont concret de timp în care ar putea să ajungă cu produsele sale pe rafturile magazinelor generale.