BusinessMagazin

Tag: confirmare

  • The Guardian: Natura a transformat un eşec al comuniştilor într-un loc unic în Europa

    “Un segment neterminat de infrastructură urbană abandonat în 1989, Văcăreşti a fost recucerit de natură fără vreo intervenţie umană, devenind astfel unul dintre cele mai diverse ecosisteme din România”, au scris englezii. “Un studiu al Academiei Române din 2013 a confirmat existenţa sutelor de specii de plante şi păsări din delta Văcăreşti.”

    După mai bine de 5 ani de lobby din partea asociaţiilor pentru protecţia mediului, printre care şi “Let`s Do It, Romania!”, Guvernul României, prin Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a dat astăzi avizul de înfiinţare a Parcului Natural Văcăreşti.

    Această decizie istorică pentru Bucureşti şi România va însemna că zona care adăposteşte în acest moment peste 97 de specii protejate va avea instituit regimul de protectie si de conservare. Parcul Natural Văcăreşti va deveni, astfel, cel mai mare parc natural urban din Europa.

    Parcul Natural Văcăreşti include 190 de hectare de spaţiu verde şi este casa a 97 de specii de păsări (45 specii aflate în diferite faze de protecţie) şi mamifere ca: vidra (specie protejată), vulpe, nevăstuică, enot. De asemenea, aici se găsesc şi alte specii precum ţestoasa de uscat şi ţestoasa de apă.

    De-a lungul anilor, zona a reusit sa se conserve într-un mod extraordinar, în ciuda ameninţărilor ivite la tot pasul. Cele mai mari provocări au venit de la oameni, din cauza pescuitului ilegal în lacuri, inclusiv cu plasa electrică, a incendiilor devastatoare, sau din cauza cantităţilor uriaşe de deseuri, care dăunează atât păsărilor, care pot confunda deşeurile cu hrana, cât şi faunei.

  • Ascensiunea SUV

    Folosim termenul de SUV pentru a defini maşinile cu o caroserie înaltă, de tip hatchback, şi o gardă la sol mai ridicată decât în cazul altor modele. Veţi mai auzi, destul de des, şi termenul de crossover, dar acesta este mai degrabă un concept de marketing folosit pentru a descrie un vehicul utilitar construit pe o platformă de maşină şi nu pe una de camionetă. Prin urmare, în cele mai multe cazuri, termenele SUV şi crossover se referă la acelaşi lucru.

    SUV-urile construite pe platforme de maşini oferă o manevrabilitate superioară, un consum mai mic, un confort ridicat şi mai mult spaţiu interior. Cele construite pe platforme de camioane sau camionete sunt mai grele, dar pot oferi o experienţă mai bună pe traseele offroad.

    SUV-urile se împart în următoarele categorii, numite şi subsegmente: mici, compacte, medii şi mari; odată cu dimensiunea, cresc şi puterea motorului, capacitatea de tractare şi, mai ales, preţul. Modele de lux există, de asemenea, în cadrul fiecărei categorii. În general, preţurile pentru SUV-uri mici sau compacte se află în jurul a 15-20.000 de euro, iar cele medii şi mari pot ajunge până la 40.000 de euro (fără a lua în calcul modelele premium, ce pot trece şi de 100.000 de euro).

    Printre dotările standard oferite din ce în ce mai des se numără airbag‑urile laterale, sistemul de asistenţă video la parcare şi sistemele electronice de stabilizare în mers; cele mai multe SUV-uri sunt construite pentru a putea transporta cinci pasageri.

    O ISTORIE DE 80 DE ANI

    Primele SUV-uri erau de fapt maşini gândite pentru a fi folosite de armată, aşa cum a fost cazul Jeep sau al Land Rover, dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial. Cele mai vechi exemple acceptate ca SUV sunt Chevrolet Carryall Suburban (1935), Willys Jeep Station Wagon (1948), Land Rover Series II (1958) şi International Harvester Scout (1961), un vehicul destinat mai ales uzului agricol. Acestea au fost urmate de modele modernizate precum Jeep Wagoneer (1963), Ford Bronco (1966) sau Toyota Land Cruiser (1968).

    Potrivit unor specialişti, Jeep Cherokee a fost primul SUV în sensul definiţiei folosite astăzi; dezvoltat de AMC şi marketat drept o alternativă la maşina clasică de familie, Cherokee a fost una din primele maşini care să combine tracţiunea integrală cu un interior specific sedanurilor.

    Standardul de economisire medie a combustibilului (CAFE) introdus în 1970 cu intenţia de a regulariza consumul maşinilor de familie a fost evitat de majoritatea producătorilor, care au început să comercializeze SUV-urile ca maşini de lucru. Acestea au devenit populare în Statele Unite, Canada, India şi Australia în anii ’90 şi la începutul anilor 2000. Producătorii americani s-au bucurat de marje uriaşe de profit, de până la 10.000 de dolari pe unitate, în vreme ce maşinile compacte aduceau pierderi de câteva sute de dolari. Spre exemplu, Ford Excursion aducea companiei un profit de 18.000 de dolari, în vreme ce un Ford Focus trebuia să se vândă la pachet cu mai multe extraopţiuni pentru a-şi acoperi costurile de producţie şi transport.

    Clienţii au fost atraşi, în mare măsură, de ideea de securitate oferită de SUV-uri, iar preţul scăzut al petrolului din anii ’90 a ajutat din plin industria maşinilor mari; în anul 1994, vânzările de SUV depăşiseră, în Statele Unite, vânzările de camionete.
    Acelaşi preţ al petrolului a determinat însă şi scăderea numărului de unităţi vândute la mijlocul anilor 2000. Mai multe companii, printre care şi General Motors, au închis mai multe fabrici şi au încercat să se focuseze pe maşinile mici, de tip hatchback; această mutare a fost însă dificilă, pentru că producătorii asiatici s-au adaptat mult mai repede la variaţia preţului pe baril, câştigând tot mai mult din cota de piaţă.

    Pe măsură ce criza petrolului se apropia de final, consumatorii au început din nou să caute SUV-uri, de data aceasta din subsegmentele mici sau medii.

    DIN CE IN CE MAI CAUTATE

    Vânzările de SUV şi alte maşini mari sunt astăzi în creştere, iar acest lucru este evident în timpul unei plimbări printr-o parcare publică. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie.

    Există o explicaţie foarte bună pentru acest fenomen, şi aceasta nu mai are nicio legătură cu preţul în scădere al barilului de petrol. „Are de-a face cu un consum tot mai mic al maşinilor mari“, este de părere Alec Gutierrez, analist în cadrul Kelly Blue Book.

    Gutierrez remarcă faptul că o Mazda CX-5 consumă 8 litri la suta de kilometri, în vreme ce Mazda 3 consumă 7 litri la suta de kilometri; diferenţa a devenit, astfel, aproape lipsită de importanţă. Iar această apropiere în termeni de consum a determinat, alături de o scădere a preţurilor pentru maşinile mari, cererea tot mai mare pentru SUV-uri.

    O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop.

    Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan.

    „SUV-urile sunt modele practice pentru familie mulţumită spaţiului generos, atât pentru pasageri, cât şi pentru bagaje“, spune Dragoş Grapinoiu, Marketing & Product Manager, Mazda România. „Totodată, satisfac nevoia pentru şoferul obişnuit cu drumurile pe şosea, dar şi a celui care doreşte să iasă în offroad. Clienţii prefera SUV-urile şi datorită poziţiei mai înalte la volan, accesului facil, confortului oferit şi vizibilităţii superioară.“

    Un studiu extrem de interesant a fost realizat de AutoPacific, care a intervievat peste 40.000 de oameni pentru a determina profilul cumpărătorului de SUV. 

  • Fostul coregraf Cornel Patrichi a murit

    Coregraful Cornel Patrichi s-a stins din viaţă, marţi, în locuinţa sa, au confirmat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Starea de sănătate a lui Cornel Patrichi s-a înrăutăţit, iar apropiaţii acestuia se aşteptau la ce este mai rău. Coregraful ar fi trebuit sa-si sarbatoreasca ziua, insa nu a putut face asta din cauza bolii, informează ProTV.

  • SRI: Cartele prepaid româneşti folosite în Siria şi Irak

    Serviciul Român de Informaţii confirmă că în mai multe zone de conflict sunt folosite cartele prepay româneşti. Este un răspuns dat de SRI pentru Digi24 la o solicitare făcută după declaraţia premierului Dacian Cioloş, care a spus că au fost folosite cartele prepaid româneşti pentru pregătirea de atentate în UE. În răspunsul lor, ofiţerii SRI dau două exemple de ţări în care sunt folosite cartele româneşti. Este vorba despre Siria şi Irak. SRI susţine că aceste cartele telefonice pot fi folosite şi de membrii unor organizaţii teroriste.

    SRI precizează că din datele strânse până în acest moment, inclusiv de la partenerii externi, există informaţia că în mai multe zone de conflict, inclusiv în Siria şi Irak, sunt folosite cartele telefonice româneşti.

    SRI mai arată că există posibilitatea ca aceste cartele să fie folosite de românii care locuiesc în aceste zone de conflict, dar şi ca aceste cartele să fie folosite şi de persoane care au legături cu entităţi teroriste.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Najim Laachraoui, suspectat că a participat la atacurile din Bruxelles, arestat

    Najim Laachraoui, suspectat că a participat la atacurile care au avut loc marţi la Bruxelles, a fost arestat, însă Parchetul federal nu a confirmat încă această informaţie, potrivit site-ului dhnet.be.

    Acesta ar fi fost arestat în comuna Anderlecht, situată în apropiere de Bruxelles.

    De asemenea, urme din ADN-ul său au fost găsite “pe un material exploziv folosit în atacurile” care au avut loc la Paris în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, soldate cu 130 de morţi.

    Bărbatul, plecat în Siria în februarie 2013, era urmărit de poliţie începând cu data de 4 decembrie.

    “În urma anchetei s-a putut stabili că numitul Soufiane Kayal poate fi identificat cu numele de Laachraoui Najim, născut pe data de 18 mai 1991, plecat în Siria în februarie 2013”, a anunţat Parchetul într-un comunicat, fară a preciza naţionalitatea individului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CEO-ul care a renunţat la acţiuni în valoare de 14 milioane de dolari pentru a le oferi angajaţilor

    Jeff Weiner, CEO-ul LinkedIn, a renunţat la acţiunile, în valoare de 14 milioane de dolari, pe care trebuia să le primească bonus pentru a le oferi angajaţilor, informează Business Insider. Mişcare care sigur va îmbunătăţii moralul angajaţilor după ce preţul acţiunilor LinkedIn au scăzut cu 40% după raportul de la finalul lunii februarie, de la 192 de dolari pe acţiune la 108 dolari. După acest anunţ preţul a crescut la 119 dolari.

    “Jeff a decis să renunţe la bonusul anual, iar, în schimb, a decis să dea acţiunile către angajaţii LinkedIn”, a declarat un reprezentant al companiei. De asemenea, compania a confirmat că este pentru prima dată când Weiner face acest lucru.

    Totuşi Jeff Weiner nu este primul CEO de la o companie de tehnologie care face acest lucru.Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, a renunţat la 1% din companie şi le-a donat acţiunile angajaţilor.
     

  • Economia americană a reînceput să duduie: în februrie, numărul de noi locuri de muncă create a fost peste aşteptări

    Dupa ce în 2015 a crescut cu 2,4%, economia americană continuă să dea semne bune, cu toate că la finalul acestui an dăduse semne de încetinire.

    Unele dintre cele mai cunoscute rapoarte date de americani, care consitutie un barometru pentru întreaga lumea, ADP National Employment, confirmă în februarie trend-ul crescător al  sănătătii economiei, anuntând crearea a 214 000 de locuri de munca, faţă de cele 190 000 prognozate de analişti.

    Practic, pe ramura afacerilor mici, au fost create 76 000 de locuri de muncă, 37 000 revenind companiilor formate din 1 până la 19 angajati, restul de 38 000 fiind create de companii alcătuite din 20 pana la 49 de oameni.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • A murit UMBERTO ECO

     Umberto Eco a murit vineri seară, la ora 22.30, la locuinţa sa şi, conform La Repubblica, acesta suferea de cancer.

    “Doliu pentru cultură, ne-a părăsit Umberto Eco; suntem profund îndureraţi”, a reacţionat Editura Bompiani, conform TGcom24.it.

    “Doliu imens pentru dispariţia lui Umberto Eco”, a reacţionat premierul Italiei, Matteo Renzi.

    “Umberto Eco este un exemplu extraordinar de intelectual european, îmbinând în mod unic inteligenţa trecutului cu o capacitate inepuizabilă de anticipare a viitorului”, a adăugat şeful Guvernului de la Roma.

    Filosoful Umberto Eco, supranumit “părintele semioticii interpretative”, profesor emerit al Universităţii din Bolonia şi fondator al Departamentului de comunicare al Universităţii din San Marino, a decedat joi seara, în locuinţa sa din Alessandria, a anunţat familia sa, potrivit ziarului La Repubblica. Umberto Eco suferea de câţiva ani de cancer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele jocurilor de noroc din România

    Industria de gambling la nivel global în 2014 a ajuns la suma record de 423 de miliarde de dolari, potrivit Morgan Stanley, iar cazinourile au devenit, conform Bloomberg, a douăsprezeca cea mai mare industrie de pe glob. Companiile din industria jocurilor de noroc (peste 500 de expozanţi) şi-au dat întâlnire la ExCel London, o clădire uriaşă de 100.000 de metri pătraţi, unde şi-au prezentat ultimele inovaţii şi unde au fost vizitaţi de mii de oameni – peste 50.000 de vizitatori au văzut şi au testat noile produse.

    Au fost prezenţi la târg producători de jocuri virtuale, de maşini (slots), companii care intermediază plăţi, operatori, dar şi autorităţile de reglementare. „O tendinţă foarte pregnantă la ICE 2016 a fost dezvoltarea şi inovaţia din domeniul jocurilor online şi cel al jocurilor de noroc virtuale, atât pe platforme de joc online, cât şi în zona sălilor tradiţionale – land based“, este de părere Anchidim Zagrean, vicepreşedinte Rombet, asociaţia românească a organizatorilor de jocuri de noroc. Singurul producător român prezent la Londra La ICE 2016 a fost Baum Games, care şi-a prezentat cel mai recent joc, Dracula VIII, aparatele de sloturi, jocul de Noroc cu Risc Limitat, dar şi website‑ul de jocuri şi pariuri online baumbet.ro.

    Dezvoltarea Baum Games a fost încurajată de creşterea pieţei de profil din ultimii ani. Potrivit unui raport PwC România din 2014, industria jocurilor de noroc de tip slot machine şi a pariurilor în cotă fixă a generat în 2012 peste 700 milioane de euro şi a plătit 333 milioane de euro venituri bugetare din taxe şi impozite. Piaţa jocurilor de tip slotmachine în România era estimată la 400-500 milioane euro în 2012. Sălile dedicate (cele care au peste 15 aparate) generează 51% din venitul brut al pieţei, barurile şi alte locaţii mici (cu 3-5 aparate) 33%, iar agenţiile de pariuri generează 16% din venitul brut. Cele mai noi estimări plasează piaţa de gambling din România în jurul sumei de 1,2 miliarde de euro. „Clasamentul pe tipuri de jocuri ar arăta în felul următor: pe primul loc sloturile, cu cea mai mare pondere – de aproximativ 60% din piaţa totală a jocurilor, pe al doilea loc ar sta pariurile, cu circa 20% din piaţă, apoi jocurile de noroc online, loteria şi celelalte jocuri, care totalizează restul de 20% din piaţă“, afirmă Dan Ghiţă, preşedintele Rombet.

    În România funcţionează circa 12.000 de săli de jocuri şi există 70.000 de aparate. Cea mai profitabilă companie de jocuri de noroc în 2014 a fost Max Bet SRL, cu o cifră de afaceri de 264,3 milioane de lei, la un profit de 75 de milioane de lei, urmată de Public Games SRL cu o cifră de afaceri de 185 milioane de lei şi Serious Bet SA, cu business de 130 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Anul trecut a adus modificări importante cadrului legislativ.  A intrat în vigoare Ordonanţa 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative. Ordonanţa a adus modificări semnificative atât legislaţiei fiscale aplicabile jocurilor de noroc, cât şi legislaţiei specifice de reglementare a acestora. Începând din 2015, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc se calculează aplicând procentul corespunzător fiecărei categorii de jocuri de noroc asupra veniturilor realizate de organizator din exploatarea jocurilor de noroc, dar nu mai puţin de o sumă fixă, exprimată în euro.

    Un aspect interesant este reglementarea pieţei de gambling online. Jocurile de noroc online au fost reglementate în România din 2010, însă cadrul legislativ aplicabil era unul foarte rigid şi neadaptat evoluţiilor pieţei. Acest lucru a condus la situaţia în care, la sfârşitul anului 2014, nu exista în România niciun operator licenţiat pentru desfăşurarea acestor jocuri, conform informaţiilor disponibile la acel moment. Modificările aduse ţintesc crearea unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea sectorului jocurilor de noroc şi creşterea colectării din acest domeniu.

    Organizatorii de jocuri de noroc la distanţă care au operat în România începând cu anul 2010 plătesc taxele de licenţă pentru perioada în care au operat şi taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile obţinute. Acest lucru a condus la plecarea mai multor operatori de pariuri online importanţi din România, precum bwin, ladbrokers sau bet365 (deşi aici situaţia este puţin mai complicată, deoarece bet365 a plătit taxele, însă a fost interzis din cauza faptului că a funcţionat pe o perioadă când nu avea licenţă). Anchidim Zagrean, vicepreşedinte Rombet, este de părere că piaţa de jocuri de noroc din România se va consolida şi se va dezvolta în anul în curs.

    „Urmează să se definitiveze pachetul legislativ, prin adoptarea reglementărilor secundare (normele de aplicare a legii) şi cele terţiare, ordine şi instrucţiuni ale organismului de autorizare şi control din domeniul jocurilor – ONJN“. „2016 va fi şi anul în care se va trece de la sistemul dreptului provizoriu de operare la acordarea primelor licenţe şi autorizaţii pentru operatorii de jocuri online, în baza noilor prevederi legale. Totodată, prin intrarea în vigoare a normelor metodologice, vom asista, pentru prima dată în România, şi la apariţia sloturilor cu risc limitat, aşa numitele AWP-uri, aparate ce vor putea fi exploatate în mici locaţii şi/sau spaţii comerciale“, adaugă Zăgrean.

  • Un bărbat de 38 de ani din Bucureşti a murit din cauza gripei porcine. Este primul caz înregistrat la noi

    Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisible (CNSCBT) a anunţat astăzi că s-a înregistrat primul deces datorat gripei porcine.
     
    Bărbatul avea 38 de ani şi locuia în Bucureşti. El nu a fost vaccinat antigripal, iar celelalte afecţiuni pe care le avea au dus la complicaţii şi, în final, la deces.
     
    În raportul publicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică, 72 de pacienţi cu gripă au fost confirmaţi doar în ultima săptămână. De asemenea, alte 23 de cazuri sunt cu gripă sezonieră.
     
    Până în acest moment au fost vaccinate 563.000 de persoane, însă Ministerul Sănătăţii a precizat că mai pot fi vaccinate alte cazuri.