Tag: concedieri

  • Un român a câştigat la CEDO după ce a fost concediat pe nedrept: instanţele româneşti nu au respectat dreptul la viaţă privată

    Bogdan Mihai Bărbulescu, în vârstă de 38 de ani, a fost concediat în 2007, de compania la care lucra pe postul de inginer însărcinat cu atribuţii în vânzări. În cei trei ani în care a lucrat aici, a creat un cont de mail pentru a comunica cu clienţii. Ulterior, a fost informat de către angajator că este concediat deoarece a folosit serviciul de mesagerie virtuală şi în scopuri personale. Bărbulescu a primit şi un transcript al comunicaţiilor sale, inclusiv a unor mesaje schimbate cu logodnica sa şi cu fratele său.

    Bărbulescu a atacat decizia demiterii invocând încălcarea dreptului la intimitate, însă instanţele naţionale nu i-au dat câştig de cauză. Astfel, a luat decizia de a se adresa CEDO. În primă fază, CEDO stabilise că angajatorul are dreptul să supravegheze comunicaţiile pe Internet ale salariaţilor, însă Bărbulescu a atacat decizia. Astăzi, Marea Cameră a CEDO a anunţat decizia definitivă. Astfel, instanţele din România nu au respectat dreptul la viaţă şi corespondeţă privată, încălcând articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

    Decizia CEDO vine după ce judecătorii au analizat dosarul Bărbulescu versus România, care se referea la decizia unei societăţi private de a concedia un angajator după ce a monitorizat mesajele electronice ale angajatului, precum şi presupusul eşec al instanţelor naţionale de a proteja dreptul la viaţă privată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a câştigat la CEDO după ce a fost concediat pe nedrept: Instanţele româneşti nu au respectat dreptul la viaţă privată

    Bogdan Mihai Bărbulescu, în vârstă de 38 de ani, a fost concediat în 2007, de compania la care lucra pe postul de inginer însărcinat cu atribuţii în vânzări. În cei trei ani în care a lucrat aici, a creat un cont de mail pentru a comunica cu clienţii. Ulterior, a fost informat de către angajator că este concediat deoarece a folosit serviciul de mesagerie virtuală şi în scopuri personale. Bărbulescu a primit şi un transcript al comunicaţiilor sale, inclusiv a unor mesaje schimbate cu logodnica sa şi cu fratele său.

    Bărbulescu a atacat decizia demiterii invocând încălcarea dreptului la intimitate, însă instanţele naţionale nu i-au dat câştig de cauză. Astfel, a luat decizia de a se adresa CEDO. În primă fază, CEDO stabilise că angajatorul are dreptul să supravegheze comunicaţiile pe Internet ale salariaţilor, însă Bărbulescu a atacat decizia. Astăzi, Marea Cameră a CEDO a anunţat decizia definitivă. Astfel, instanţele din România nu au respectat dreptul la viaţă şi corespondeţă privată, încălcând articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

    Decizia CEDO vine după ce judecătorii au analizat dosarul Bărbulescu versus România, care se referea la decizia unei societăţi private de a concedia un angajator după ce a monitorizat mesajele electronice ale angajatului, precum şi presupusul eşec al instanţelor naţionale de a proteja dreptul la viaţă privată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost concediat de Steve Jobs, viza îi expira şi a rămas fără bani. Nu s-a dat bătut şi azi conduce o companie de peste 46 mil. dolari

    „Am avut norocul să cunosc câţiva băieţi australieni care începeau o afacere de anunţuri şi în care m-am implicat şi eu. Pentru a deveni membru fondator al afacerii, eram nevoit să investesc puţinii bani care mi-au mai rămas, să aduc trei clienţi şi să aduc 1 milion de dolari finanţări. Aşa că m-am pus pe treabă şi am ajuns să-mi înfiinţez prima companie.

    Două decenii mai târziu conduc patru companii, pe lângă propria firmă, pentru care încă mai atrag bani. Iar când mă gândesc la ceea ce e important când vine vorba de potenţialii investitori, îmi vine în minte citatul lui John Green, din Paper Towns, „Ce lucru trist să crezi că o persoană este mai mult decât o persoană”. 

    Aşadar, la prima întâlnire cu un investitor trebuie să vă preocupaţi, mai ales, de următoarele două lucruri: evident, în primul rând, să-i faceţi entuziasmaţi de ideea dvs.! Apoi, pe măsură ce vă explicaţi ideea, asiguraţi-vă că punctele tari, cele mai importante atuuri ale acestui business, sunt puse pe masă la această primă întâlnire”. 

    Potrivit Forbesc, veniturile Magnetic în 2015 erau de 46 milioane de dolari.

  • Concedieri masive la unul dintre cei mai mari operatori telecom din România

    De asemenea, câteva sute de persoane cu funcţii manageriale vor trece printr-un proces de evaluare, potrivit datelor comunicate de directorul de HR al Telekom România Carmen Dumitrache.
     
    Cea mai afectată companie din grupul Telekom este cea de telefonie fixă, fostul Romtelecom, de unde vor fi desfiinţate cele mai multe poziţii de manager. “Vor fi desfiinţate 156 de funcţii de management, iar pentru 200 de funcţii dintre cele existente se va susţine evaluare”, conform datelor transmise de SNTc, unul dintre sindicatele din fostul Romtelecom, după întâlnirea din data de 22 mai.

    Evaluarea va ţine cont de performanţa managerului (10%), rezultatele testelor de diagnoză susţinute după demararea procesului de reorganizare (30%) şi un interviu care se va concentra pe competenţele persoanei.

    “SNTM susţine orice măsură de eficientizare reală şi dovedită a companiilor, cu condiţia unui proces aplicat transparent, corect, fără discriminare, cu respectarea condiţiilor sociale din CCM aplicabil şi a dispoziţiilor legale în materie de concedieri colective, precum şi cu o compensare a salariaţilor ce urmează sa fie astfel afectaţi, atât în cazul plecării din companie, cât şi în cazul păstrării calităţii de angajat”, a declarat Florin Bica, preşedintele Sindicatului Naţional Telecomunicaţii Mobile (SNTM), organizaţie sindicală afiliată BNS şi care este reprezentativă la nivelul unităţilor Telekom Mobile Communications (fostul Cosmote), Germanos Telecom Romania şi Sunlight România.

    Peste alte două săptămâni grupul urmează să anunţe şi care va fi impactul reorganizării asupra personalului angajat pe funcţii de execuţie din cadrul companiilor din grupul Telekom.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Concedieri MASIVE la o multinaţională: 6.000 de persoane vor fi date afară

    Teva Pharmaceutical Industries ar putea concedia 6.000 de angajaţi, parte din planul de eficientizare, a raportat, joi, site-ul ziarului israelian Calcalist, citat de Reuters.

    Purtătorul de cuvânt al Teva a refuzat să comenteze, precizează site-ul agenţiei Reuters.

    Teva, cel mai mare producător de medicamentele generice din lume, angajează aproape 57.000 de oameni la nivel global şi este cea mai mare companie publică din Israel.

    Concedieri MASIVE la o multinaţională: 6.000 de persoane vor fi date afară

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Şefu’, în 5 minute rezolvăm

    Când întrebi un angajat în cât timp va face ceva şi el îţi răspunde: „Şefu’, în 5 minute se rezolvă”, deja ştii că asta înseamnă cel puţin câteva ore… sau zile…

    „Unde este domnul director?” Răspunsul vine instant: „Este într-o întâlnire”. Asta înseamnă că nu are niciun chef să vorbească.

    „Trimite-ne oferta pe email, la office@…, şi o trimit eu mai departe către departamentul de achiziţii”, spune secretara. Asta înseamnă că se duce direct în trash.

    „Asta e politica firmei” e un statement excelent, acoperă aproape toate situaţiile posibile.

    „Aţi fost foarte OK la interviu, apreciem skill-urile dvs., ne-aţi impresionat până la lacrimi, însă cu regret trebuie să va informăm că aţi fost respins.” Nimeni nu îl regretă în vreun fel. În realitate, asta se poate traduce că ai fost jenant, te-ai comportat execrabil şi, cu bucurie, va informăm că CV-ul dvs. va fi pe blacklist în următorii cinci ani.

    „Nu mai insistaţi, o să vă contactăm noi zilele viitoare.” Aşa sună de multe ori un răspuns când vrei să ştii ce ai făcut totuşi la un interviu. Sfat: nu te va contacta nimeni. Niciodată.

    „SMS: Scuze, întârzii 5 minute (asta înseamnă cel puţin 20), este trafic.” Ce folositor e traficul ăsta uneori! Când întârziem acasă din cauza lui, îl înjurăm.

    Paradoxal, nesinceritatea reuşeşte să facă pe toată lumea fericită, la final răsuflăm cu toţii uşuraţi. Secretul este să găseşti argumentul cu cea mai bună acoperire în contextul respectiv.

    Un exemplu de la noi din industrie: sună cel cu camionul că este la 50 km de locul de descărcare, dar are o problemă tehnică (dar nu are), noi transmitem mai departe clientului această informaţie. Clientului îi este şi lui mai comod să păstreze scuza şi transmite mai departe… şi tot aşa până la capătul lanţului. Cu toţii înţelegem că este un neadevăr, dar cu toţii „aruncăm” vina pe o chestie total impersonală, dificil de verificat şi ne asigurăm zona de confort că, nu-i aşa?, o problema tehnică putem avea cu toţii la un moment dat…

    Trimitem de multe ori forecasturi „umflate”, conştienţi că nu o să le atingem, dar ne este mai uşor să dăm explicaţii după, decât să înfruntăm realitatea înainte.

    Manipulăm cifre şi rapoarte astfel încât să „pară” un rezultat frumos. Toţi ştim cum stau lucrurile, dar ne prefacem că totul este minunat şi că peste tot este armonie…

    Ne ascundem după stereotipuri, clişee şi ne autoamăgim, alungând violent glasul conştiinţei care vrea să ne aducă la realitate şi sinceritate. Ne amăgim de multe ori cu aparenţe, construim realităţi imaginare, posibil pe baza temerii că imaginea de „sine” (a noastră, a companiei) va putea fi afectată.

    Este ca atunci când vorbeşti cu iubita la telefon şi la finalul fiecărei conversaţii îi spui: „Te iubesc, pa!”. Este „sec”, protocolar, politicos, lipsit în totalitate de orice urmă de iubire sau măcar sentimente.

    De câte ori, după ce am închis telefonul cu un client, zâmbind, cu o voce calmă, amabilă, serviabilă, l-am trântit de toţi pereţii?

    De câte ori i-am spus soţiei sau iubitei, „îmi este dor de tine” fără să ne fie, doar pentru că celălalt ar dori să audă asta, i-ar face plăcere, se simte bine?

    De multe ori ştie şi receptorul că este manipulat, dar, tacit, acceptă de teamă ca nu cumva să fie el vinovat sau că pur şi simplu aşa este mai convenabil; oricum nu cercetează nimeni, de ce aş riscă să îmi afectez imaginea?

    Cred că nivelul la care a ajuns astăzi pseudocomunicarea în business „îmbrăcată” în forme fără fond, nesinceră, aparentă, lipsită de adevăr, cu intenţii ascunse, a ajuns să fie universal.

    Mascăm adevărul într-un limbaj camuflat, deghizăm realitatea în aparenţe înşelătoare. Creăm structuri de limbaj codate în reprezentări false.

    Ce se întâmplă când cuvintele nu corespund cu sentimentele, gândurile, realitatea?

    Păi limbajul reflectă structurile gândirii, are un puternic rol social şi este în directă legătură cu dezvoltarea personalităţii. Când spunem una, dar gândim altceva, cred că ne transformăm pe noi în personalităţi deviante. A fi de dimineaţă până seară un actor, interpretând diverse situaţii de comunicare în funcţie de context, este exact cum în timpul unei piese de teatru ai schimba la fiecate minut scaunul în funcţie de cel mai bun unghi de vizualizare. Oboseşti! Şi mai e un efect: parcă dispare acea legătură de umanitate care se prinde în mod natural între oameni. Parcă modul acesta de a comunica ne facem să ne urâm mai mult, să fim mai anxioşi, încordaţi…

    Sau lucrurile se pot înrăutăţi când suntem noi înşine, sinceri cu noi, sinceri cu ceilalţi?

    Să avem oare o dată curajul ca pentru o zi să spunem ce gândim?

    „Bună ziua, domnule director, astăzi am ceva pe suflet şi nu pot să zâmbesc.” Oare nu ne-ar face mai empatici? „Dar ce s-a întâmplat, vino să povestim”, nu ne-ar umaniza, nu am fi mai buni unii cu alţii dacă am ne-am spune supărările, criticile, tristeţile, supărările şi nu le-am disimula în false protocoale de limbaj?…

    Sau să lăsăm trasă „perdeaua” asta albă, călcată perfect, frumos mirositoare şi să ne autoamăgim că aparenţele reprezintă, de fapt, adevărata comunicare?

     

  • Suma fabuloasă pe care o cheltuieşte pe lună unul dintre cei mai cunoscuţi actori din lume

    Aceştia pretind că actorul a cheltuit sume precum 75 de milioane de dolari pe cele 14 case, 18 milioane de dolari pe un iaht sau 4 milioane de dolari pe o casă de discuri falimentară. „Deep este vinovat integral pentru haosul pe care îl trăieşte din punct de vedere financiar”, afirmă aceştia. „A refuzat să trăiască conform veniturilor sale şi avertismentelor repetate cu privire la starea sa financiară”, spun consultanţii care, la rândul lor, l-au dat în judecată pe Johnny Deep.

    Aceştia îl acuză că a cheltuit, în ciuda avertismentelor lor, sume precum: 300.000 de dolari pe lună pentru personalul de 40 de oameni, 200.00 de dolari pe lună pe avioane private, 150.000 de dolari pe lună pentru securitate non-stop sau 30.00 de dolari pe lună pe achiziţionarea sau importul de vinuri. De asemenea, a avut nevoie de 12 unităţi de depozitare pentru colecţia sa memorabilă de la Hollywood.

    Luna trecută, Deep şi-a acuzat grupul de administrare fiscală că îi datorează 25 de milioane de dolari. Printre capetele de acuzare se numără şi faptul că aceştia nu i-au depus impozitele la timp, fapt ce îl costă acum 5,7 milioane de dolari penalizări.

     

  • Donald Trump l-a concediat pe Procurorul General interimar al Statelor Unite

    ”Yates a trădat Departamentul de Justiţie”, potrivit unui comunicat făcut de Casa Albă.

    Dana Boente, procuror al Districtului de Est din Virginia, a fost investit provizoriu pentru a o înlocui pe Sally Yates de către un oficial al Administraţiei de la Casa Albă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză: TAXA care va duce la concedieri rapide şi la alimente mai scumpe

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.

    – See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro

  • TAXA care va duce la concedieri rapide şi la alimente mai scumpe

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.

    – See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro