BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Veşti bune pe timp de criză: Comisia Europeană pune pe masă 47 milioane de euro pentru construirea unui spital de urgenţă în Craiova

    Comisia Europeană scoate 47 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională, pentru construirea unui spital regional de urgenţă cu 800 de paturi în Craiova, arată un comunicat de presă emis de Executiv.

    Proiectul contribuie la îmbunătăţirea accesului oamenilor din regiune la asistenţă medicală de calitate, inclusiv la tratamente de chimioterapie salvatoare de vieţi pentru pacienţii bolnavi de cancer.

    „Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Pandemia de coronavirus a demonstrat încă o dată cât de important este să se investească în infrastructuri medicale moderne şi eficiente, fapt care a fost şi va continua să fie prioritatea absolută a politicii de coeziune a UE, după cum o arată adoptarea acestui proiect major.

    Construirea spitalului de urgenţă din Regiunea de Sud-Vest a României va contribui la reducerea inegalităţilor în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală, în special pentru persoanele din zone rurale şi sărace. Acest lucru va permite diagnosticarea timpurie a unor afecţiuni mai puţin grave, ceea ce va spori şansele pacienţilor de a beneficia de un tratament de succes, şi va duce la reducerea numărului de decese şi de dizabilităţi pe termen lung.

    În acelaşi timp, infrastructura şi echipamentele moderne, precum şi o mai bună organizare şi gestionare vor asigura un tratament mai eficient al afecţiunilor care pun viaţa în pericol. În plus, proiectul urmăreşte şi să contracareze exodul de inteligenţă din rândul personalului medical din regiune, oferindu-le medicilor şi asistenţilor medicali locali un mediu de lucru mai atractiv. Se preconizează că spitalul va fi funcţional începând din 2026.”

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri pentru protecţia muncitorilor sezonieri, în contextul pandemiei de COVID-19

    ♦ „COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători.“

    Comisia Europeană a prezentat o serie de instrucţiuni care au drept scop protecţia muncitorilor sezonieri din Uniunea Europeană, în contextul pandemiei de COVID-19.

    Instrucţiunile Comisiei sunt adresate autorităţilor na­ţio­nale, inspectoratelor de muncă şi partenerilor sociali şi acoperă aspecte precum dreptul lucrătorilor sezonieri de a lucra într-un stat membru UE indiferent dacă sunt cetăţeni UE sau nu, condiţiile de viaţă şi de muncă adecvate, inclusiv dis­tanţarea fizică şi măsurile de igienă corespunzătoare, in­for­marea clară a muncitorilor cu privire la drepturilor lor, munca nedeclarată, precum şi aspecte ce privesc asigurările sociale.

    Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, com­panie de consultanţă în management şi resurse umane, crede că recomandările CE sunt un pas înainte, însă sub­li­n­ia­ză că nu am regăsit în document şi un calendar constrângător pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate.

    „Criza sanitară a adus din nou pe agenda publică lucrătorii sezonieri migranţi. Nu că ei n-ar fi existat şi înainte, nu că prezenţa lor pe teritoriile unora dintre statele membre nu ar fi fost deja obiectul unor dezbateri aprinse pe plan local. COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători. Au închis ochii cu bună ştiinţă“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

    Specialistul în resurse umane crede că România este în mijlocul acestor dezbateri despre condiţiile de muncă ale muncitorilor sezonieri. „România, şi nu doar, este în miezul dezbaterii, dat fiind că furnizăm o bună parte din aceşti lucrători în Germania, Spania, Italia, Franţa. De remarcat faptul că pentru prima dată Guvernul României a întreprins nişte acţiuni concrete, bilaterale sau la nivelul Comisiei şi al Parlamentului European, pentru a sensibiliza alte guverne. Nici noi n-am mai închis ochii“, spune Raluca Pârvu.

     

    Statele membre UE au acum obligaţii noi în ceea ce priveşte relaţia cu muncitorii sezonieri, precum furnizarea unei cazări sau a transportului la preţ decent şi respectând condiţiile sanitare potrivite.

    „Un pas înainte este indicaţia de a reglementa modul de operare al agenţiilor de recrutare specializate. Un cod de conduită constrângător, cu sancţiuni adaptate, va fi binevenit, altfel vor continua cazurile de exploatare a unora dintre lucrători. Aşa s-a ajuns la criza zisă a sparanghelului, unde intermediari mai mult sau mai puţin serioşi, au expus muncitorii unor riscuri sanitare majore. Şi am ajuns să vorbim despre sclavia lucrătorilor sezonieri, unii fiind victime ale abuzului“, afirmă specialistul în resurse umane.

    Dincolo de riscurile sanitare, de sănătate şi siguranţă în muncă, măsurile recomandate de CE vizează şi remuneraţia acestor salariaţi, protecţia lor socială şi de drepturile lor în cazul concedierii. Dacă sezonierii sunt de fapt lucrători cu acte în regulă în ţara respectivă, tot acolo vor beneficia de protecţie socială şi drepturi echivalente cetăţenilor din statul respectiv.

    „În practică, statutul de detaşare permitea multor angajatori să nu ofere condiţii echivalente lucrătorilor, şi astfel să iasă mai ieftin la socoteală. Intermediarii vor avea câştiguri mai mici, munca sezonieră va fi mai scumpă pentru angajatori, lucrătorii vor fi mai bine protejaţi. Rămâne de văzut cum şi când se vor transpune în legislaţiile naţionale aceste recomandări. Vom vedea şi în ce fel va influenţa acest document reducerea muncii la negru, deocamdată se creează doar un mecanism de raportare a situaţiilor de abuz“, spune Raluca Pârvu.

    Protestul românilor angajaţi la o fermă din Bonn, Germania, a fost doar unul dintre scandalurile care au dus la propunerea de modificare a legislaţiei europeane cu privire la drepturile muncitorilor sezonieri. Muncitorii de nu erau plătiţi nici măcar la nivelul salariului minim.

     

     

  • CE: Firmele care au legături cu paradisurile fiscale să nu primească ajutor de stat

     Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar sub forma ajutoarelor de stat firmelor care au legături cu ţări ce se află în paradisuri fiscale.

    CE consideră că restricţiile ar trebui să li se aplice şi întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracţiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupţie, neplata obligaţiilor fiscale şi a celor în materie de securitate socială.

    Scopul recomandării este să ofere orientări statelor membre cu privire la modul de stabilire a unor condiţii pentru primirea de sprijin financiar prin care să se prevină utilizarea abuzivă a fondurilor publice şi să se consolideze garanţiile împotriva abuzurilor fiscale în UE.

    „Recomandarea îşi propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislaţia UE, referitor la prevenirea utilizării asistenţei din fonduri publice pentru operaţiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligaţiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanţarea terorismului”, au spus oficialii europeni.

    Aceştia au precizat că este vorba, în special, de întreprinderile care au legături cu ţările de pe lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.

    De exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicţie nu ar trebui să beneficieze de sprijin public.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Comisia Europeană autorizează un prim tratament împotriva COVID-19

    Comisia Europeană a acordat vineri o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată pentru medicamentul Remdesivir, care devine astfel primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul împotriva COVID-19.

    Autorizarea, în cadrul unei proceduri accelerate, survine în urma unei recomandări din partea Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), urmată de o aprobare din partea statelor membre.

    „Protecţia sănătăţii publice este o prioritate-cheie a CE şi, ca atare, datele privind Remdesivir au fost evaluate într-un interval de timp excepţional de scurt prin intermediul unei proceduri de examinare continuă, o abordare utilizată de EMA în situaţii de urgenţă în materie de sănătate publică pentru a evalua datele pe măsură ce acestea devin disponibile”, a arătat CE.

    Acest lucru a permis acordarea rapidă a autorizaţiei în contextul crizei provocate de coronavirus, în termen de o săptămână de la recomandarea EMA, în comparaţie cu termenul obişnuit de 67 de zile.

    Comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, a declarat că autorizarea unui prim medicament pentru a trata COVID-19 reprezintă un mare pas înainte în lupta împotriva noului coronavirus.

    „Acordăm această autorizaţie la mai puţin de o lună de la depunerea cererii, dovadă clară a hotărârii UE de a răspunde rapid de fiecare dată când tratamente noi devin disponibile. Nu vom precupeţi niciun efort pentru a asigura tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a spus Kyriakides.

    Medicamentul autorizat Remdesivir dispune acum de o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată, unul dintre mecanismele de reglementare ale UE create pentru a facilita accesul rapid la medicamente care răspund unei nevoi medicale nesatisfăcute, inclusiv la cele pentru situaţii de urgenţă ca răspuns la ameninţări la adresa sănătăţii publice, cum ar fi actuala pandemie.

  • CE avertizează România că peste o lună va ajunge la Curtea Europeană din cauza tăierilor ilegale

    Comisia Europeană a cerut joi ca autorităţile române să intervină de urgenţă pentru a opri tăierea ilegală a pădurilor primare din ariile protejate, conform Agent Green.

    În ultima etapă a procedurilor de infringement împotriva României, Comisia Europeană a lansat un ultimatum despre eşecul sistemic, continuu al autorităţilor române să protejeze unele dintre cele mai valoroase păduri din Europa. Ultimatumul este ultima şansă pe care Guvernul României o are la dispoziţie pentru a adresa problema. Dacă autorităţile nu intervin nici de această dată, Comisia Europeană va deschide un caz la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, CJEU – cel mai mare tribunal al Europei, transmite Agent Green.

    Intervenţia Comisiei este consecinţa unei serii de plângeri depuse de organizaţiile Agent Green, EuroNatur şi Client Earth, care au dus la lansarea procedurilor de infringement împotriva autorităţilor române, la începutul anului 2020.

    „Ultimatumul Comisiei ne arată ca Guvernul României încalcă regulile Uniunii Europene şi cere ca autorităţile să ia măsuri specifice urgente pentru a remedia situaţia. Dacă în continuare nu se va intervenit, există un risc major ca România să fie chemată în cel mai mare tribunal al Europei. Importanţa acestor păduri nu poate fi subestimată, iar opinia Comisiei Europene ne arată cât de gravă este situaţia”, spune Ewelina Tylec-Bakalarz, avocat pentru viaţa sălbatică şi habitate la ClientEarth.

    România deţine două treimi din ultimele păduri primare şi seculare aflate în zona climei temperate. Aceste ecosisteme preţioase, protejate de legile europene sub forma ariilor protejate Natura 2000, sunt distruse în mod sistematic de către operaţiuni masive de tăieri, fară intervenţia autorităţilor române.

    „Nu ne surprinde faptul că infringementul merge la nivelul următor. Tăierile ilegale şi distrugerea ariilor Natura 2000 continuă cu aprobarea Ministerului Mediului. Dacă România va trebui să plătească amenzile pentru încălcarea regulilor UE, o va face din banii contribuabililor. Nu este corect, iar o atitudine la fel de ignorantă ar fi o mişcare profund iresponsabilă din partea statului”, declară Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

    „Avem confirmarea clară a Comisiei Europene că trebuie să protejăm urgent pădurile naturale ale României. Sperăm că vor continua să acţioneze la fel de rapid, pentru a putea opri distrugerea pădurilor din România”, adaugă Gabriel Schwaderer, director executiv al EuroNatur.

    Comisia Europeană a mai deschis un infringement împotriva României, cerând autorităţilor să-şi respecte obligaţiile de a proteja şi gestiona ariile Natura 2000, în acord cu Directiva Habitate.

  • CE oferă 10 milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare afectate de criză

    Comisia Europeană a lansat, marţi, un fond suplimentar de 10 milioane de euro pentru a sprijini activităţile de promovare ale producătorilor agroalimentari afectaţi de criză.

    Potrivit unui comunicat al CE, fondul va fi disponibil pentru a stimula vânzările de fructe şi legume, de vin, plante vii, produse lactate şi cartofi.

    Jumătate din sumă va fi destinată activităţilor de promovare desfăşurate în comun de către organizaţii de producători din mai multe ţări ale UE, iar cealaltă jumătate pentru programe naţionale. În ambele cazuri, promovarea poate avea loc fie în interiorul, fie în afara UE, pentru o perioadă de un an. Propunerile pot fi înregistrate până la 27 august 2020.

    Criza de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra multor sectoare agroalimentare din UE, în principal din cauza schimbărilor rapide în ceea ce priveşte cererea şi a închiderii restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din întreaga UE, arată CE.

    „Cererile de propuneri lansate astăzi (marţi-n.r.) vin în completarea altor măsuri excepţionale adoptate recent pentru a sprijini anumite tipuri de sectoare agroalimentare. Este pentru prima dată când Comisia utilizează promovarea ca instrument de reacţie la un caz de perturbare gravă a pieţei”, se arată în comunicat.

  • Antitrust: Comisia deschide anchete cu privire la regulile stabilite de Apple pentru App Store

    Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă, în urma plângerii Spotify.

    „Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă. Procedurile de investigare se referă, în special, la utilizarea obligatorie a sistemului propriu al companiei Apple de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, precum şi la restricţiile privind capacitatea dezvoltatorilor de a informa utilizatorii de echipamente iPhone şi iPad cu privire la posibilităţi alternative mai ieftine de achiziţionare în afara aplicaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

    Potrivit sursei citate, anchetele se referă la impunerea acestor reguli pentru toate aplicaţiile care concurează cu aplicaţiile şi serviciile companiei Apple în Spaţiul Economic European (SEE) şi sunt consecinţa unor reclamaţii distincte, depuse de Spotify, respectiv de către un distribuitor de cărţi electronice sau cărţi audio, cu privire la impactul normelor privind App Store asupra concurenţei în domeniul muzicii difuzate în streaming, respectiv al cărţilor electronice/cărţilor audio.

    „Aplicaţiile mobile au schimbat în mod fundamental modul în care avem acces la conţinut. Apple stabileşte regulile de distribuire a aplicaţiilor către utilizatorii de iPhone şi iPad. Se pare că Apple şi-a asigurat un rol de „controlor” în ceea ce priveşte distribuirea de aplicaţii şi conţinut către utilizatorii dispozitivelor sale populare. Trebuie să ne asigurăm că regulile stabilite de Apple nu denaturează concurenţa pe pieţele pe care Apple concurează cu alţi dezvoltatori de aplicaţii, de exemplu, prin serviciul său de difuzare de muzică în streaming, Apple Music, sau prin Apple Books. Prin urmare, am decis să examinez cu atenţie regulile stabilite de Apple pentru App Store şi conformitatea acestora cu normele UE în materie de concurenţă”, a declarat, conform comunicatului, Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

    Utilizatorii de iPhone şi iPad pot descărca doar aplicaţii native (şi nu aplicaţii web) de pe App Store.

    Comisia va investiga în special cele două restricţii impuse de Apple în acordurile sale cu societăţile care doresc să distribuie aplicaţii utilizatorilor de dispozitive Apple, respectiv utilizarea obligatorie a sistemului „IAP” de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, deţinut de Apple, pentru distribuirea de conţinut digital plătit. Prin intermediul sistemului său IAP, Apple le percepe dezvoltatorilor de aplicaţii un comision de 30 % din costurile tuturor abonamentelor percepute de aceştia şi restricţii privind capacitatea dezvoltatorilor de a-şi informa utilizatorii cu privire la posibilităţile de achiziţionare alternative din afara aplicaţiilor. Deşi Apple le permite utilizatorilor să consume şi în aplicaţie conţinut precum muzică, cărţi electronice şi cărţi audio achiziţionate în altă parte (de exemplu, pe site-ul dezvoltatorului de aplicaţii), termenii impuşi de companie îi împiedică pe dezvoltatori să-şi informeze utilizatorii cu privire la astfel de posibilităţi de achiziţionare care, de obicei, sunt mai ieftine.

    La 11 martie 2019, Spotify, furnizor de servicii muzicale în streaming şi concurentul lui Apple Music, a depus o plângere cu privire la cele două dispoziţii din acordurile de licenţă încheiate de Apple cu dezvoltatorii şi la liniile directoare conexe privind verificarea aplicaţiilor din App Store (App Store Review Guidelines), precum şi cu privire la impactul acestora asupra concurenţei în domeniul serviciilor muzicale în streaming.

    În urma unei anchete preliminare, Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că restricţiile impuse de Apple pot denatura concurenţa în ceea ce priveşte serviciile muzicale în streaming de pe dispozitivele Apple. Concurenţii Apple fie au decis să dezactiveze complet posibilitatea de abonare prin aplicaţie, fie şi-au majorat preţurile la abonamentul prin aplicaţie, comisionul perceput de Apple fiind astfel suportat de consumatori. În ambele cazuri, nu li s-a permis să-şi informeze utilizatorii cu privire la posibilităţile alternative de abonare în afara aplicaţiei. Obligaţia de a utiliza sistemul IAP pare, de asemenea, să confere companiei Apple un control deplin asupra relaţiei cu clienţii concurenţilor săi care se abonează prin aplicaţie, concurenţii acesteia fiind împiedicaţi să dispună de date importante privind clienţii lor, în timp ce Apple poate obţine date valoroase cu privire la activităţile şi ofertele concurenţilor săi.

    La 5 martie 2020, un distribuitor de cărţi electronice şi de cărţi audio a depus, de asemenea, o plângere împotriva companiei Apple, a cărei aplicaţie Apple Books este în concurenţă cu reclamantul. Această plângere ridică probleme similare celor anchetate în cauza Spotify, dar se referă la distribuţia de cărţi electronice şi de cărţi audio.

    În paralel, Comisia Europeană a iniţiat astăzi o procedură formală de investigare antitrust pentru a stabili dacă practicile Apple în legătură cu Apple Pay încalcă normele UE în materie de concurenţă.

  • Comisia Europeană donează 300 de milioane de euro alianţei pentru vaccinuri

    Comisia Europeană a anunţat, joi, că donează 300 de milioane de euro către Gavi, o alianţă constituită în parteneriat public-privat care şi-a propus să mobilizeze resurse financiare şi expertiză ăentr salvarea de vieţi în ţările sărace în care vaccinurile sunt prea puţin utilizate.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, suma de 300 de milioane de euro va contribui la vaccinarea a 300 de milioane de copii şi salvarea a până la 8 milioane de vieţi, la distribuirea în 55 de ţări a peste 3,2 miliarde de doze de vaccinuri, la facilitarea a 1,4 miliarde de contacte între familii şi serviciile de sănătate prin intermediul programelor de vaccinare, dar şi la prevenirea reapariţiei poliomielitei în lume şi finanţarea constituirii unor rezerve de vaccinuri destinate utilizării de urgenţă pentru a opri răspândirea unor epidemii periculoase.

    Anunţul a fost făcut de Comisia Europeană joi, când a avut loc summitul mondial privind vaccinarea organizat de Gavi, alianţa pentru vaccinuri.

    „Vaccinurile pot salva vieţi, dar doar dacă sunt disponibile pentru toată lumea şi mai ales în comunităţile şi regiunile cele mai vulnerabile din lume. Din această perspectivă este atât de importantă activitatea Gavi, alianţa pentru vaccinuri. Această alianţă oferă ţărilor în curs de dezvoltare mijloacele de care au nevoie pentru a se dota cu sisteme de sănătate şi programe de imunizare mai solide şi pentru ca lumea să devină un loc mai sigur. Mă bucur că, în acest demers crucial, Gavi poate beneficia de sprijinul Comisiei. Vom putea depăşi astfel criza provocată de această pandemie şi vom putea evita apariţia alteia”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

    „Suma promisă astăzi se bazează pe ipoteza că noul cadru financiar multianual al UE, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI), din care ar proveni fondurile promise Gavi, alianţa pentru vaccinuri, va fi adoptat într-o variantă cât mai apropiată de cea propusă de Comisia Europeană. La 2 iunie, Comisia a propus suplimentarea fondurilor alocate IVCDCI pentru perioada 2021-2027 la 86 de miliarde EUR în preţurile din 2018 (96,4 miliarde EUR în preţuri curente), sumă în care ar urma să fie incluse 10,5 miliarde EUR provenite din noul instrument Next Generation EU”, se arată în comunicat.

    Gavi, alianţa pentru vaccinuri, este un parteneriat internaţional public-privat fără scop lucrativ, cu sediul la Geneva. Modelul Gavi este de a mobiliza resurse financiare şi expertiză, aducând la masa dialogului guverne şi producători de vaccinuri atât din ţările industrializate, cât şi din ţările în curs de dezvoltare, principalele agenţii ale ONU, instituţii din domeniul sănătăţii publice şi al cercetării, sectorul privat şi societatea civilă, în vederea salvării de vieţi şi a protejării sănătăţii prin asigurarea unui acces îmbunătăţit la vaccinuri noi şi prea puţin utilizate în ţările sărace.

    Până în august 2019, Gavi a contribuit la prevenirea a 13 milioane de decese prin programe de imunizare de rutină care au vizat peste 760 de milioane de persoane, precum şi prin campanii desfăşurate în 74 ţări pentru imunizarea a peste 960 de milioane de persoane.

  • Ceea ce părea de neconceput în urmă cu câţiva ani este propus azi ca regulă chiar de garantul pieţei libere: Comisia Europeană vrea un impozit pe cifra de afaceri, o soluţie pe care piaţa liberă o consideră o oroare

    Comisarul european pe buget Johan­nes Hahn vrea ca noul fond propus de Comisie, în valoare de 750 de miliarde de euro, destinat relansării economice post-pan­demie, să fie strâns în parte din ba­nii companiilor private. Propunerea lui Hahn este ca firmele cu afaceri anuale de peste 750 mil. euro să plătească o taxă, variabilă în funcţie de dimensiunea companiei, în schimbul accesului la piaţa comună.

    Noul plan fiscal ar urma să aducă într-o primă etapă 10 mld. euro pe an, urmând ca în următorii 7 ani să ajungă până la 15-20 mld. euro pe an, potrivit Financial Times.

    Ideea implementării unui impozit pe cifra de afaceri a fost testată şi în România de guvernul PSD con­dus de premierul Mihai Tudose, dar a întâmpinat opoziţie puternică din partea societăţii.

    La fel şi planul comisarului Johan­nes Hahn de a strânge taxe de la cele 70.000 de companii din UE cu afaceri de peste 750 mil. euro pe an ar putea întâm­pina rezistenţă majoră din partea unor state UE, precum şi din partea companiilor direct afectate.

    Avocatul de business Gabriel Biriş explică ce pre­supune de fapt această nouă măsură propusă de UE, a cărei formă de aplicare nu a fost încă concretizată. „Comisia Europeană spune că nu va taxa contribuabili individuali, dar prac­tic vor taxa fiecare cetăţean, pentru că în general companiile mari îşi permit să îşi ajusteze preţurile. Practic, în loc să taxezi ţările, taxezi cetăţenii“, a spus Biriş.

    Potrivit Comisiei Europene, taxa face parte dintr-un meniu mai amplu de po­sibile surse de finanţare, precum in­clu­derea unei ajustări a taxei pe emisiile de dioxid de carbon, sau o taxă supli­mentară pentru companiile digitale.