BusinessMagazin

Tag: comert

  • Elena Băsescu a renunţat la politică, dar s-a apucat de comerţ. Ce vinde fiica fostului preşedinte

    Elena Băsescu a renunţat la politică, dar s-a apucat de comerţ

    În plină pandemie, fiica fostului preşedinte vinde măşti de protecţie atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Pe site se mai găsesc şi rochiţe, iar modelul colecţiei este fetiţa ei

    Pandemia i-a obligat pe mulţi români să se reprofileze profesional. Printre ei se numără şi fiica cea mică a fostului preşedinte Traian Băsescu. După ce a renunţat la politică, Elena Băsescu s-a apucat de comerţ. Pentru a-i ajuta atât pe copii, cât şi pe adulţi să se ferească de virus, EBA a lansat o linie de măşti de protecţie.

    După cum le prezintă pe Facebook, măştile sunt reutilizabile pentru că sunt din bumbac şi au un dublu strat protector din tifon. Pe lângă măşti, pe site mai găsim şi rochiţe, iar toate produsele sunt prezentate de cei trei copii ai Elenei Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai mari jucători din economie. Topul reţelelor de comerţ. Carrefour suflă în ceafa liderului Kaufland, pe cei doi giganţi îi mai despart doar 90 mil. lei. Lidl vine puternic din urmă

    ♦ Lupta la vârful pieţei de comerţ modern s-a înteţit puternic după ce rezultatele pe 2019 au arătat că diferenţa care îi desparte pe primii doi jucători este tot mai mică ♦ Mai mult, grupul german Lidl anunţă creşteri de 25-30% an de an, mai rapide decât ale celorlalţi, fapt ce îi permite să îşi consolideze locul al treilea şi chiar să se uite spre poziţiile de mai sus ♦ Oficialii Profi au aruncat şi ei mănuşa recent afirmând că ţintesc tot prima poziţie în top, fiind doar o problemă de câţiva ani până ajung acolo.

    Grupul francez Carrefour, prezent local cu peste 370 de magazine sub formate precum hipermarket, super­market, proximitate mo­dernă, discount şi online, a terminat anul trecut cu afaceri de 11,8 mld. lei, cu 11,5% mai mari ca în 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice. E vorba de businessul cumulat al gigantului care îşi operează magazinele prin intermediul a patru firme diferite, în funcţie de formatul acestora.

    Este singura companie dintre cele zece nume mari din comerţul modern care are un astfel de model, dar este şi cea care operează cele mai multe branduri şi formate.

    După o creştere de două cifre anul trecut francezii s-au apropiat ameninţător de liderul Kaufland, pe cei doi despărţindu-i acum mai puţin de 100 de milioane de lei.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat (7%). În cazul Kaufland însă a fost susţinut şi de deschiderea a şapte magazine noi.

    De altfel, cei mai mulţi dintre marii retaileri locali au deschis magazine anul trecut şi în fiecare dintre anii anteriori, aceste inaugurări punând umărul la creşterea businessului.

    Cele zece reţele de magazine moderne – hipermarketuri, super­mar­keturi, unităţi de tip discount, cash&carry şi proximitate – domină clar comerţul alimentar din România, având afaceri cumulate anul trecut de peste 68 mld. lei (14 mld. euro), adică mai bine de 65% din toată piaţa, conform calculelor şi estimărilor ZF. Restul sumei este împărţită de câteva zeci de mii de mici comercianţi locali, comerţul tradiţional adunând 65.000-70.000 de chioşcuri, ali­mentare şi magazine de legume-fructe, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele de la vârful pieţei sunt nume străine cu acoperire globală sau branduri româneşti care au însă în spate fonduri de investiţii gigantice. Astfel, e vorba de companii cu forţă financiară, care investesc an de an în deschiderea a 350-400 de magazine noi, în logistica necesară funcţionării acestor unităţi, în achiziţii de terenuri sau în remodelări şi sisteme.

    În prezent, în România există peste 3.000 de magazine moderne, cele mai multe pe format mic, respectiv supermarket sau proximitate. De altfel, şi cele mai multe deschideri din an sunt pe aceste formate dat fiind că necesită investiţii mai mici, de multe ori magazinele fiind în spaţii închiriate de maximum câteva sute de metri pătraţi. Vin puternic din urmă şi cei doi discounteri – Lidl şi Penny Market – care au 40-50 de deschideri pe an, iar pe acest segment a intrat şi Carrefour cu magazinele Supeco.

    Carrefour acoperă aproape toate for­matele din piaţă însă oficialii companiei spuneau recent că pariul principal va fi pe proximitate şi discount. Afirmaţiile vin în contextul în care retailerii cu profil de discount şi lanţurile de supermarketuri şi magazine de proximitate vor fi marii câştigători ai pieţei de retail în următorii cinci ani, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD. Vine puternic din urmă şi online-ul, însă vânzările sunt încă mici, sub 1% din total piaţă.

    Aceste schimbări ale rapoartelor de putere din piaţă survin ca urmare a faptului că s-a schimbat comportamentul de consum. Mai exact, românii obişnuiau să meargă acum un deceniu la hipermarket o dată pe săptămână şi făceau cumpărături pentru o perioadă mai lungă de timp. Atunci a fost de fapt şi perioada de glorie a acestor magazine mari, an de an atunci deschizându-se 10-15 astfel de unităţi. În prezent, doar Kaufland mai deschide un număr mare de magazine de tip hipermarket, Carrefour având între una şi trei inaugurări pe an pe acest format. Spre comparaţie, Auchan şi Cora n-au mai deschis magazine mari de câţiva ani.

    Nemţii de la Kaufland au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste maga­zine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concu­renţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.

    Francezii de la Auchan şi Carrefour au mizat în ultimii ani în special pe magazine mici, cerute de consumatorii care caută proximitate. Astfel, românii merg mai des la shopping şi cumpără doar bunuri de necesitate imediată. Tocmai de aceea, reţelele de profil au creşteri accelerate ale vânzărilor, de chiar peste 20%. Şi nemţii de la Lidl cresc la fel de rapid, Frank Wagner, CEO-ul operaţiunilor locale, declarând la începutul lui 2020 că anul trecut afacerile discounterului au crescut de patru ori mai repede ca piaţa.

    Datele INS arată că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a avansat cu 7% anul trecut.

    Creşterile accelerate ale Lidl şi Profi – numărul trei şi patru din piaţă – fac ca la vârf să se intensifice competiţia.

    Mai exact, Lidl creşte anual cu 25-30%, fapt ce face ca distanţa faţă de primele două poziţii să se reducă an de an considerabil. De asemenea, oficialii Profi au aruncat mănuşa şi au spus că e doar o problemă de timp până devin lideri. Ei văd că în 4-5 ani la vârf bătălia pentru fotoliul de lider se va da între Profi şi Lidl. De altfel, ambele reţele au planuri ambiţioase pe plan local, cu sute de deschideri în cazul Profi şi câteva zeci în cazul Lidl an de an.

    Pentru că simte intensificarea lupsei şi pentru a-şi menţine prima poziţie în piaţă, Marco Hoessl, CEO-ul grupului, a anunţat că în acest anul fiscal al Kaufland (ce se încheie pe 28 februarie 2021), compania va deschide 13 magazine.

    Prin comparaţie, anul trecut au fost deschise 7 unităţi, iar în 2018 doar patru, deşi de fiecare dată planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.

    Ce este interesant de remarcat în comerţul modern local este faptul că investiţiile continuă în pofida pandemiei. Reţelele de magazine moderne au anunţat cifre record pentru 2020 în ceea ce priveşte investiţiile pe care vor să le facă în România. Cei mai mulţi bani îi vor paria reţelele-soră Kaufland şi Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jumătate de miliard de euro împreună. Ca număr de magazine, campioni ai expansiunii vor continua să fie Profi şi Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

    Comerţul alimentar a fost unul dintre sectoarele care a continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai.

    În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor din comerţul modern, continuă să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii.

    Astfel, dacă aceste investiţii continuă, pe ele s-ar putea sprijini revenirea economiei – măcar parţial – dat fiind că fiecare retailer mare are câteva mii de furnizori de bunuri şi servicii, afaceri mai mici sau mai mari care ar putea insufla viaţă economiei aflate acum la terapie intensivă.

    Comerţul alimentar a fost de altfel principala sursă de oxigen a economiei în aceaste luni de stare de urgenţă şi de alertă.

    Anuarul Cei mai mari jucători din economie apare mâine, 30 iunie

     

     

     

  • Incep să apară primele date privind impactul pandemiei în economie: consumul privat a căzut cu 20% în aprilie după prăbuşirea vânzărilor de carburanţi cu peste 30% şi a produselor nealimentare cu 20%. Vânzările de alimente s-au diminuat cu 4,7%

    Afacerile din comerţul cu amănuntul au căzut în aprilie cu 20%, atât faţă de luna martie 2020, cât şi faţă de aprilie 2019, influenţate în special de scăderea drastică a vânzărilor de carburanţi, cu peste 30%, şi a celor de produse nealimentare, cu peste 20%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Acest sector a fost puternic impactat de restricţiile introduse odată cu declararea stării de urgenţă în luna martie, pe fondul pandemiei COVID19, măsura care a dus la închiderea majorităţii magazinelor din centre comerciale şi la limitatea circulaţiei. 

    Astfel, în aprilie 2020, faţă de martie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a redus cu 19,7%, serie brută, şi cu 22,3%, ajustat la zile lucrătoare şi de sezonalitate.

    Cele mai drastice scăderi au fost la carburanţi (-31,4%), produse nealimentare (-20,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-13,4%).

    Faţă de aceeaşi lună din 2019, în aprilie 2020 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut atât ca serie brută cu 19,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 18,5%.

    Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la carburanţi (-38,4%), vânzările de produse nealimentare (-22,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-4,7%).

    Per total, în primele patru luni ale anului, comerţul cu amănuntul a crescut faţă de perioada similară din 2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,5%, respectiv cu 1%. Creşterea a fost susţinută mai ales de majorarea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun, cu 9,4%. În schimb, au fost remarcate scăderi la vânzările de carburanţi în benzinării (-8,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (-0,6%).

    ”Ne aşteptăm la redinamizarea comerţului cu amănuntul începând cu trimestrul III al anului curent, pe fondul depăşirii punctului culminant al crizei sanitare şi intrării economiei într-un nou ciclu. Pentru perioada 2020-2022 prognozăm o creştere a consumului privat cu un ritm mediu anual de 3.5%, evoluţie susţinută de relansarea fluxurilor investiţionale (cu impact pozitiv pentru piaţa forţei de muncă) şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania. 

    Comerţul este cea mai importantă „industrie“ a României din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi este cel de-al doilea angajator după industria prelucrătoare. Una din trei companii din economie şi-a declarat drept CAEN (obiect de activitate) comerţul sub una dintre formele sale, fie el alimentar, cu carburanţi, medicamente sau produse agricole.

    La nivelul anului 2018 (ultimul an pentru care există date publice) erau 220.000 de astfel de companii în România, cu afaceri cumulate de 600 de miliarde de lei şi aproape 900.000 de salariaţi. Comerţul este o piaţă puternic concentrată la vârf, primii 20 de jucători având afaceri de 137 de miliarde de lei, adică aproape un sfert din tot businessul industriei.

  • Camera de Comerţ explică situaţia terenului de la Romexpo, unde a intrat într-o asociere cu Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect gigant de 3 mld. euro

    Camera de Comerţ şi Industrie a României clarifică situaţia rezultată în urma şedinţei Comisiei Economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo, în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani.

    Potrivit unui anunţ al Camerei de Comerţ, acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

    CCIR este acţionar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo.

    Potrivit HG nr. 1907/2004 şi, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosinţă gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt acelaşi teren pe care Romexpo îşi desfăşoară activitatea de mai bine de 47 de ani. În baza legislaţiei actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosinţă gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiţionale propuse. Legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii limitează decisiv potenţialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosinţă.

    Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a R.S.R. în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti.

    Astfel, prin Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 şi a Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerţ a R.S. România, a terenului în suprafaţă de 464.900 mp situat în Bucureşti, sectorul 1 (Piaţa Scânteii), cuprins între: piaţa Scânteii, bulevardul Expoziţiei, bulevardul Poligrafiei şi Administraţia parcurilor a C.P.M.B. De asemenea,  prin Decizia nr. 152/1973 a aceluiaşi C.P.M.B., urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafeţe de teren de 37.912 mp, situat în aceeaşi locaţie, în scopul dezvoltării Târgului International Bucureşti, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafaţă de 37.912 mp, din administrarea Administraţiei Parcurilor, în „administrarea Camerei de Comerţ”.

    În  anul 1973 a fost înfiinţată Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (I.T.E.) cu obiect de activitate organizarea în ţară şi în străinătate a participării unităţilor expozante la târgurile şi expoziţiile economice, pentru promovarea activităţii de comerţ exterior – Camera de Comerţ a fost autorizată să transfere, concomitent cu înfiinţarea noii întreprinderi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.

    Anterior înfiinţării I.T.E., activitatea de târguri şi expoziţii era desfăşurată exclusiv prin intermediul Camerei. Potrivit Dispoziţiei nr. 92/1961 a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea “Expoziţiei Economiei Naţionale a R.P.R.” s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expoziţional Romexpo, şi s-au dat în administrare, după terminarea şi darea în folosinţă a lucrărilor expoziţiei, către Camera de Comerţ şi Industrie a României construcţiile şi spaţiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare.

    Revenind la proiectul propus în prezent, CCIR doreşte reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului. CCIR doreşte să investească astfel în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă.

    O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori.

    În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.

    Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton.

     
     

  • Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României

    Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi introducerii unor taxe pentru firmele din complex în avantajul CCIR.

    Comisia Economică din cadrul Senatului a dezbătut ieri o propunere legislativă care prevede trasnferul gratuit a 502.167 mp către CCIR, instituţie care deţine deja dreptul de folosinţă a terenurilor din 2004, pe o perioadă de 49 de ani.

    ”CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, se arată într-un comunicat al Consiliului pentru IMM-uri.

    În opinia acestuia, Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, între Primăria Muncipiului Bucureşti şi organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, pentru dezvoltarea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei, construirea unei săli polivalente şi organizarea de evenimente.

    În acest context, Consiliul pentru IMM-uri solicită Camerei de Comerţ a României să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 mp. pentru o perioadă de 49 de ani.

    Propunerea legislativă propune introducerea unor taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru – Catalogul firmelor –  realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri. Taxele variază între 10 euro pe an şi 100 euro pe an.

    ”O asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României –  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial – primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială”, spun reprezentanţii IMM-urilor.

    Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania IULIUS, deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, au propus recent un proiect de dezvoltare, în valoare de 2,8 mld.euro, care presupune modernizarea şi extinderea Romexpo. Noul centru expoziţional va include o sală multifuncţională, un Centru de Conferinţe şi Congrese, hotel, parc, zonă de promenadă, Muzeul de Istorie Monetară, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară.

     

  • Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană: Este necesară redeschiderea unor creşe şi grădiniţe pentru sprijinirea părinţilor care se întorc la muncă

    Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) afirmă că repornirea economiei trebuie susţinută şi de soluţii pentru supravegherea copiilor angajaţilor care se întorc la serviciu.

    ”Forma de sprijin pentru ca unul dintre părinţi să stea acasă va expira la 15 iunie odată cu încheierea stării de alertă, totodată se încheie şi anul şcolar. Sunt părinţi care nu au posibilitatea de a munci de acasă sau nu au în grija cui să lase copiii. Neputând să îşi reia activitatea profesională, aceşti părinţi riscă să îşi piardă locul de muncă. De aceea este nevoie de soluţii urgente pentru permiterea desfăşurării unor activităţi educaţionale care să vină în sprijinul părinţilor şi să supravegheze copiii în timpul zilei. Este necesară redeschiderea unor creşe şi grădiniţe, desigur respectând regulile de siguranţă pentru prevenirea răspândirii bolilor”, spun reprezentanţii AHK România.

    De asemenea, reprezentanţii oamenilor de afaceri germanu cred că este esenţial pentru elevi şi viitorul lor profesional ca examenele să se desfăşoare aşa cum au fost planificate. Pentru elevii din învăţământul profesional şi dual AHK România insistă asupra implicării mediului privat în sistemul de certificare.

    „Implicarea mediului privat în etapele esenţiale ale sistemului de învăţământ dual trebuie să continue! Trebuie să fim creativi şi să găsim soluţii digitale. Învăţământul dual trebuie să îşi păstreze caracterul: parteneriat şi împărţirea responsabilităţilor între şcoală şi companie,” spune Sebastian Metz, Director General AHK România.

     

  • UE anunţă scăderi semnificative ale schimburilor comerciale din cauza pandemiei

    Uniunea Europeană a anunţat, vineri, că valoarea schimburilor sale comerciale la nivel mondial va scădea anul acesta cu 868 de miliarde de euro, reprezentând mai mult de 10%, o prognoză sumbră care oferă noi date despre daunele generate de pandemie, infomează agenţia Bloomberg.

    Exporturile UE de produse şi servicii vor scădea cu o valoare cuprinsă între 282 şi 470 de miliarde de euro, adică între 9% şi 15%, în timp ce importurile de produse şi servicii se vor diminua cu o valoare cuprinsă între 313 şi 398 de miliarde de euro, între 11% şi 14%, a comunicat Comisia Europeană.

    Noua prognoză a fost realizată pe baza estimării conform căreia valoarea schimburilor comerciale la nivel mondial va avea o scădere de 10%-16% în 2020, din cauza efectelor pandemiei.

    Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) estima la începutul lunii aprilie că schimburile comerciale la nivel mondial ar putea scădea cu 32% anul acesta.

    “Extinderea pandemiei a forţat multe ţări să închidă temporar companii şi să restricţioneze călătoriile şi deplasările persoanelor. Aceste măsuri vor genera scăderi puternice ale producţiei economice, ale consumului, investiţiilor şi comerţului internaţional”, subliniază Comisia Europeană.

  • Mâna Chinei se strânge în jurul Hong Kong-ului: Cu mii de oameni pe stradă şi cu americanii care avertizează că decizia anulează autonomia regiunii, planurile Beijing-ului sperie investitorii şi anunţă sfârşitul ambiţiilor de hub financiar global

    China a probat în mod oficial un plan prin care impune o legislaţie de securitate naţională în Hong Kong, în ciuda avertismentului lansat de american, conform căruia o astfel de iniţiativă demonstrează sfârşitul autonomiei oraşului faţă de Beijing, potrivit FT.

    Decizia vine la o zi după ce Mike Pompeo, secretarul de stat american, a lansat un răspuns din partea administraţiei Trump referitor la criza din Hong Kong.

    Deşi China susţine că legislaţia este gândită pentru a combate „subminarea puterii statului, terorismul sau interferenţa ţărilor străine ori a influenţelor externe” în Hong Kong, observatorii internaţionali se tem că această decizie ar putea speria investitorii şi ar pune în pericol poziţia oraşului ca hub financiar global.

    „Noi mereu am respins mentalitatea de tip război rece şi aşa-numita decuplare, care nu este bună pentru nimeni”, a răspuns premierul chinez Li Keqiang în faţa jurnaliştilor, când a fost întrebat de tensiunile cu Statele Unite.

    Congresul Naţional al Poporului din China a aprobat planul cu 2.878 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri.

    Ce înseamnă legea

    Dacă va fi aplicată, această lege reprezintă primul moment în care Beijingul introduce o lege în codul penal al Hong Kong-ului, trecând peste legislativul oraşului.

    Decizia Chinei a readus protestele masive pe străzile Hong Kong-ului, sute de oameni fiind arestaţi miercuri în districtul de business al oraşului .

    Taiwan-ul a denunţat mutarea Chinei şi a declarat că îi va ajuta pe oamenii din Hong Kong care vor să se refugieze. Preşedintele Tsai Ing-wen i-a asigurat pe cetăţenii oraşului că guvernul ei a pregătit un proiect special prin care asigură sprijin financiar şi asistenţă în obţinerea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

    „Întreb Taiwan-ul, atât guvernul cât şi populaţia, stă akături de oamenii din Hong Kong pentru a sprijini valorile democratice universale”, a spus Tsai într-o declaraţie.

    De asemenea, oficialii din Japonia s-au declarat „îngrijoraţi” cu privire la situaţie, susţinând că pun „mare importanţă pe susţinerea unui sistem liber şi deschis” şi că vor colabora cu alte ţări pentru a veni cu un răspuns în faţa crizei.

    De ce este economia Hong Kong-ului în pericol

    O lege americană votată anul trecut prevede condiţia autonomiei pentru ca Hong Kong-ul să profite de un regim comercial favorabil cu SUA. Până acum, oraşului nu i-au fost aplicate tarifele comerciale pe care Statele Unite le-a aplicat în cazul comerţului cu China.

    Comerţul dintre Hong Kong şi Statele Unite ar putea fi afectat considerabil dacă americanii impun tarife comerciale.

    Comerţul total de bunuri şi servicii dintre SUA şi Hong Kong s-a ridicat la peste 66 miliarde dolari în 2018, dintre care exporturile americanilor au reprezentat 50,1 miliarde dolari, iar exporturile Hong Kong-ului s-au ridicat la 16,8 miliarde dolari, potrivit datelor oficiale citate de CNBC.

     Hong Kong a fost a treia cea mai mare piaţă a americanilor pentru exporturile de vin, a patra piaţă pentru exporturile de carne de vită şi a şaptea piaţă pentru produse agricole în 2018, conform departamentului pentru comerţ şi industrie al Hong Kong-ului.

    Printre principalele bunuri importate de americani se numără utilaje şi materiale plastice.

    „Restricţionarea vânzării de tehnologii sensibile dinspre americani spre firmele din Hong Kong reprezintă unul dintre principalele riscuri în cazul în care oraşul îşi pierde statutul special”, a explicat Mark Williams, economist-şef pentru regiunea Asiei în cadrul Capital Economics.

    Cum sunt afectate companiile

    Sunt peste 1.300 de companii americane care operează în Hong Kong, în timp ce 85.000 de americani trăiesc în oraş, conform datelor Departamentului de Stat american.

    Mutarea Chinei ar putea afecta modul în care este perceput Hong Kong-ul în ochii investitorilor internaţionali, întrucât nu ar mai fi un loc autonom, atractiv pentru business.

    „Sondajele recente derulate de Camera de Comerţ Americană arată că firmele americane deja plănuiesc să reducă investiţiile în oraş. Mare parte din succesul Hong Kong-ului se bazează pe abilitatea de a atrage investitori, care se bucură de productivitatea dividendelor generată de faptul că oraşul găzduieşte firme competitive pe plan internaţional”, au transmis economiştii Capital Economics.

    Într-o declaraţie publicată săptămâna aceasta, Camera de Comerţ Americană a anunţat că autonomia Hong Kong-ului sub sistemul „o ţară, două sisteme” a reprezentat unul dintre principalele avantaje în formarea unei economii transparente.

    „Ar fi o greşeală enormă din mai multe puncte de vedere să pui în pericol statutul special al Hong Kong-ului, acesta fiind fundamental pentru rolul său de hub financiar internaţional şi pentru poziţionarea ca destinaţie atractivă de investiţii”, a scris Camera de Comerţ Americană, cerându-i administraţiei Trump să lucreze înspre o relaţie pozitivă cu Hong Kong-ul.

  • Ghilotina de pe 2 iunie. Numărul real al angajaţilor rămaşi fără loc de muncă va merge spre 1 milion. „Am auzit despre concedieri masive în HoReCa, servicii juridice, turism, producţie automotive, textile, industria aeronautică, real estate, comerţul cu ridicata şi amănuntul, industria prelucrătoare“

    Numărul contractelor în­ce­tate, adică numărul oa­menilor care au rămas fără loc de muncă de la decretarea stării de urgenţă, a ajuns la circa 411.000, con­form datelor de la Ministerul Muncii. În timp ce numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut cu peste 300.000 de la începutul lunii mai, ajungând la circa 600.000, numărul celor care au rămas fără loc de muncă a crescut cu peste 100.000 în aceeaşi perioadă.

    Dacă în luna aprilie numărul con­tractelor încetate creştea cu circa 5.000 – 7.000 pe zi, în luna mai numărul acestora a început să crească cu circa 10.000 pe zi. Vârful a fost înregistrat între 30 aprilie şi 4 mai, perioadă în care au fost încetate 27.486 de contracte de muncă.

    Violeta Alexandru, ministrul mun­cii, a anunţat că statul va mai de­conta şomajul tehnic angajaţilor până pe 1 iunie, măsura continuând apoi doar pentru industriile unde se vor men­ţine restricţiile. Date de la Inspec­ţia Muncii arată că microîn­tre­prin­de­rile aveau peste 263.000 de oameni tri­mişi în şomaj tehnic la 1 aprilie, iar întreprin­de­rile mici aveau circa 267.000 de angajaţi în şomaj tehnic.

    În aceste condiţii, care va fi nu­mă­rul real al oamenilor care au ră­mas fără loc de muncă de când a debutat pan­demia de COVID-19? Câte dintre com­paniile de pe piaţa locală îşi vor chema angajaţii înapoi la muncă din şomaj tehnic şi câte vor alege să îi concedieze?

    Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, crede că numărul real al şomerilor va fi de peste 1 milion la sfârşitul acestei perioade. Urmează con­cedieri masive în domeniile grav afec­tate de această criză.

    „Din discuţiile noastre cu clienţii şi can­didaţii, aproximativ 50% din anga­jaţii care sunt acum în şomaj tehnic vor ră­mâne din păcate fară loc de muncă. Anga­jatorii sunt încă la stadiul de regân­dire, strategie de business, ma­nage­ment al crizei. Analizează toate opţiunile pentru a salva cât mai mulţi angajaţi. Am auzit despre concedieri masive în domeniul HoReCa, servicii juridice, turism, producţie automotive, textile, industria aeronautică, real estate, comerţul cu ridicata şi amă­nuntul, industria prelucrătoare“, a spus Sorina Faier pentru ZF.

    Ea crede că numărul şomerilor va depăşi 1 milion pentru că această criză se preconizează a fi mai gravă decât cea din 2008-2009 când au fost 795.000 de şomeri.

    „Din ce experimentăm noi în acest moment, numărul şomerilor va fi de peste 1 milion. Având în vedere că în criza din 2008-2009 au fost 795.000 de şomeri, echivalentul a 8% din forţă totală de muncă a ţării, potrivit prog­no­zelor Comisiei Naţionale de Progno­ză, această criză se preconizează a fi mai gra­vă. Noile previziuni ale FMI mai ara­tă o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru că în 2021 să se reducă la 6%. Depinde foar­te mult şi de planurile guvernului de a susţine com­paniile afectate şi de fiecare firmă în parte, de cum îşi va gestiona pierderile şi costurile“, explică Sorina Faier.

    Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de con­sultanţă în management şi resurse umane, spune o parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi pentru că firmele nu vor mai avea din ce să îi plătească la nivelul de dinaintea crizei.

    „Credem că o bună parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi, pentru că firmele nu vor fi imediat capabile să plătească salariile şi alte beneficii aşa cum o făceau anterior crizei. Scăderea veniturilor timp de minimum 4-6 luni are cu siguranţă un impact drastic pe multe sectoare de activitate. Vom munci pe brânci să recuperăm decalajul, dar vom face economii de resurse (umane şi ma­te­riale) ca să ne reechilibrăm progresiv. Cine crede că economia îşi va reveni pre­cum frumoasa din pădurea ador­mită se înşală“, spune Raluca Pârvu.

    Aproape toate sectoarele econo­mi­ei sunt vizate de viitoarele concedieri, crede ea.

    „Dacă observaţi, din 411.000 con­tracte încetate aproximativ jumătate provin din cele trei domenii larg afec­tate (industrie prelucrătoare, comerţ, construcţii). Despre restul domeniilor nu avem informaţii în timp real. Am auzit de încetări de contracte, dar nu şi de concedieri. Asta înseamnă că multe companii aleg să se despartă de salariaţi prin acordul părţilor. Opţiunea de a concedia prin desfiinţare de post este mai sigură pentru angajat, dar mai dificil de implementat pentru compa­nie“, explică Raluca Pârvu.

    Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar APT Re­sources & Services, parte a Prohuman Grup, crede că va exista o creştere a şo­majului în lunile următoare dacă com­paniile nu vor avea venituri după criză.

    „Cred că impactul nu va fi major la 1 iunie, pentru că există anumiţi paşi pe care companiile trebuie să le parcurgă în vederea concedierii angajaţilor, însă cu siguranţă vom vedea o creştere a şomajului în lunile următoare, dacă sectoarele de activitate în care lucrau nu înregistrează venituri sau consumul acelor produse/servicii nu se revigo­rează“, a spus Marian Pătraşcu pentru ZF.

    El crede că o parte din angajaţii aflaţi în şomaj tehnic vor reveni la muncă, însă vor exista şi angajaţi care îşi vor pierde locurile de muncă pentru că firmele nu vor avea banii necesari să îşi plătească personalul de dinainte de criză.

    „În privinţa angajaţilor în şomaj tehnic, o parte dintre aceştia cu sigu­ranţă vor reîncepe activitatea dato­rită faptului că economia va reporni gra­dual. Din păcate, vor exista şi an­gajaţi care vor fi concediaţi tocmai pen­tru că această revenire nu va fi rapidă, iar companiile nu vor avea de unde să plă­tească întreg personalul exis­tent îna­inte de pandemie din lipsa ve­niturilor suficiente“, explică Marian Pătraşcu.

    Contractul de muncă al unui angajat se poate încheia prin conce­die­re sau prin acordul părţilor, adică an­gajatul şi angajatorul se pun de acord ca re­laţia de muncă să înceteze. Dacă an­gajatul este concediat, el poate primi aju­tor de şomaj de la stat, însă dacă con­tractul este încheiat cu acordul părţilor, acesta nu poate aplica pentru şomaj.

    Mai mult, angajatul nu poate aplica pentru ajutorul de şomaj dacă are o vechime de mai puţin de 1 an de zile în câmpul muncii. Astfel, o parte dintre cei care au rămas fără loc de muncă în aceas­tă perioadă nu s-ar putea regăsi prin­tre viitorii şomeri înregistraţi în statisticile oficiale.

    Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers: Din discuţiile noastre cu clienţii şi candidaţii, aproximativ 50% din angajaţii care sunt acum în şomaj tehnic vor rămâne din păcate fară loc de muncă. Din ce experimentăm noi în acest moment, numărul şomerilor va fi de peste 1 milion.

     

    Raluca Pârvu, business manager, BPI Group: Credem că o bună parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi, pentru că firmele nu vor fi imediat capabile să plătească salariile şi alte beneficii aşa cum o făceau anterior crizei.

     

    Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions APT Resources & Services: Din păcate, vor exista şi angajaţi care vor fi concediaţi tocmai pentru că această revenire nu va fi rapidă, iar companiile nu vor avea de unde să plătească întreg personalul existent înainte de pandemie din lipsa veniturilor suficiente.

     

  • Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane: Dacă vrea să treacă criza, guvernul trebuie neapărat să adopte modelul german Kurzarbeit pentru piaţa forţei de muncă, care permite o flexiblizare în funcţie de comenzi

    Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, a explicat în emisiunea ZF Live că Guvernul ar trebui să adopte modelul german de flexibilizare a muncii cunoscut drept Kurzarbeit, pe care l-a propus decidenţilor alături de alte măsuri de-a lungul timpului.

    „Noi nu am propus acest model de flexibilizare abia acum. Legea Kurzerbeit nu are legătură cu criza actuală, ci era acolo, aştepta criza”, a spus Dragoş Anastasiu, în cadrul emisiunii.

    Companiile germane, cei mai mari investitorii din România, solicită Guvernului să implementeze conceptul Kurzarbeit pe piaţa muncii, respectiv timp de muncă redus şi flexibil în companii, astfel încât să se evite concedierile masive

    Ce înseamnă Kurzarbeit

    Modelul german implică o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul. Acest model există în piaţa muncii din Germania de mai bine de un secol.

    „Kurzarbeit ar însemna în traducere muncă scurtă. Noi am tradus prin muncă flexibilă. Modelul este din 1910. S-au trecut războaie cu el. Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa”, a spus Anastasiu.

    Acesta a dat şi un exemplu de calcul pentru modul în care s-ar aplica Kurzarbeit.

    „Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% – pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

    Ce a mai spus Dragoş Anastasiu:

    – În felul acesta toată lumea suferă puţin şi toată lumea câştigă puţin. În felul ăsta angajatul câştigă ceva mai puţin dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

    – Este important ca toată lumea să îşi păstreze locul de muncă şi contactul cu locul de muncă. Pentru că cealaltă variantă este aşa: din 30 de oameni bagi jumate în şomaj şi jumate îi păstrezi. Luăm agenţii de turism, restaurante, hoteluri şi luăm orice exemplu şi vedem că varianta în care jumătate sunt trimişi acasă şi jumătate păstraţi este mult mai proastă decât dacă îi păstram pe toţi la jumătate.

    – Vedem că Germania a funcţionat aşa foarte bine. Astăzi sunt 600.000 de companii în Germania în Kurzarbait şi aşa reuşesc să treacă peste această perioadă. Acest sistem este extrem de flexibil şi poate fi schimbat chiar şi în cadrul unei luni sau de la o lună la alta. Cei care intră cu 50%-60%, pot intra în lună cu un anumit contract, care se poate modifica pe parcursul lunii în funcţie de volumul de muncă. Se poate creşte partea activă sau se poate coborî. Este un fel de vas comunicant. Pe măsură ce creşte partea activă, scade partea statului, până dispare.

    – Toate aceste chestiuni nu se pot face oricând şi oricum. Ele apar în cazuri excepţionale, cauzate de astfel de măsuri în car statul vine şi închide, sau chestiuni meteorologice neaştetpatae. Acest model intervine doar în cazuri neaşteptate, imposibil de a fi combătute altfel. Acest model de muncă flexibilă nu ar trebui să fie fraudat.