BusinessMagazin

Tag: cladire

  • Locurile uitate din unul dintre cele mai mari oraşe din lume.”Uneori suntem ultimele persoane care intră in acestea”

    Un grup de tineri dornici de adrenalină vor să imortalizeze locuri uitate din Hong Kong, fie că vorbim despre teatre abandonate sau la mine subterane, potrivit BBC.
     
    Intitulat HK Urbex (Hong Kong Urban Exploration) încearcă să demonstreze că Hong Kong nu înseamnă doar zgârie nori şi malluri. ”Uneori suntem ultimele persoane care intră într-o clădire înainte ca aceasta să fie demolată”, spune Pripyat, un membru al grupului.
     
    În cadrul acestor clădiri, exploratorii regăsesc deseori artefacte personale – portrete, vederi, haine şi albume foto. Fiecare dintre acestea spune o poveste diferită, despre o altă eră, o altă experienţă.
     
    ”În mod inevitabil ajung să faci o muncă de detectiv. În ultimul loc în care am fost, am găsit radiografia unui bărbat care avea o umbră îngrijorătoare în zona pieptului. Încerci să pui cap la cap acele vieţi”, spune tânărul.
    Grupul a fost fondat în 2013 şi este format în prezent dintr-o echipă de opt exploratori anonimi. 
    Majoritatea dintre ei sunt jurnalişti, cameramani şi fotografi care preferă să îşi ţină identităţile ascunse pentru a atrage atenţia asupra locurilor, nu asupra lor. 
     
    ”Nu oricine consideră că să escaladezi un gard pentru a face câteva fotografii este legal, aşa că ne ajută să ne păstrăm ascunse identităţile.(…) Ceea ce facem nu este despre noi, este despre mult mai mult de atât.”

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.  

  • Doi tineri au cumpărat un castel în Transilvania. Cu aceasi sumă îşi cumpărau un apartament în Bucureşti

    Au avut curaj. La numai 25 de ani, o tânără şi soţul ei au lăsat în urmă viaţa din Bucureşti şi au cumpărat un castel în Transilvania. L-au renovat, i-au descoperit poveştile, iar acum le spun mai departe celor care le trec pragul. Castelul din secolul al XVII-lea atrage din ce în ce mai mulţi turişti.

    De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

    Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

    După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

    A fost descoperită acum 8 ani de familia  Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

    Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

    – See more at: http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania–acum–cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.J9csYOQ5.dpuf

    De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

    Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

    După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

    A fost descoperită acum 8 ani de familia  Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

    Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

    – See more at: http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania–acum–cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.J9csYOQ5.dpuf

    De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

    Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

    După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

    A fost descoperită acum 8 ani de familia  Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

    Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

    Cititi mai multe pe www.tvr.ro
     

  • Hotelul unic în lume! Dormi în două ţări în acelaşi timp

    Hotelul Arbez a fost construit înainte ca frontiera actuala dintre Franţa şi Elveţia să intre în vigoare, în 1862, iar clădirea a fost folosită iniţial ca magazin alimentar.

    Linia de graniţă dintre Elveţia şi Franţa trece chiar prin hotelul Arbez Franco-Suisse, din satul La Cure, iar la recepţie turiştii pot solicita să fie cazaţi în camere în care pot să spune că au dormit în două ţări în acelaşi timp, cum este cazul apartamentului pentru tineri căsătoriţi, unde patul este împărţit în două de graniţă.
     

    Alte camere sunt cu totul aşezate pe teritoriu elveţian, în anumite cazuri cu excepţia băii, care se află în Franţa, în timp ce alte încăperi se află în mare parte pe tărâm francez, dar şifonierul este al elveţienilor.

    Până şi restaurantul hotelului a fost gândit astfel încât oaspeţii să poată beneficia de cele două culturi în timpul vizitei. Mai exact, localul este împărţit în două, o parte fiind dedicată bucătăriei cu specific francez, iar cealaltă gastronomiei elveţiene.

    În anumite zone, oamenii pot sta împreună la o masă, în timp ce paharul se află într-un stat, iar farfuria în altul. Nu degeaba, inedita locaţie este descrisă pe site-ul hotelului astfel: „Două naţiuni dorm în acelaşi pat şi mănâncă la aceeaşi masă”.

    VEZI AICI CUM ARATA HOTELUL

  • Hotelul unic în lume! Dormi în două ţări în acelaşi timp

    Hotelul Arbez a fost construit înainte ca frontiera actuala dintre Franţa şi Elveţia să intre în vigoare, în 1862, iar clădirea a fost folosită iniţial ca magazin alimentar.

    Linia de graniţă dintre Elveţia şi Franţa trece chiar prin hotelul Arbez Franco-Suisse, din satul La Cure, iar la recepţie turiştii pot solicita să fie cazaţi în camere în care pot să spune că au dormit în două ţări în acelaşi timp, cum este cazul apartamentului pentru tineri căsătoriţi, unde patul este împărţit în două de graniţă.
     

    Alte camere sunt cu totul aşezate pe teritoriu elveţian, în anumite cazuri cu excepţia băii, care se află în Franţa, în timp ce alte încăperi se află în mare parte pe tărâm francez, dar şifonierul este al elveţienilor.

    Până şi restaurantul hotelului a fost gândit astfel încât oaspeţii să poată beneficia de cele două culturi în timpul vizitei. Mai exact, localul este împărţit în două, o parte fiind dedicată bucătăriei cu specific francez, iar cealaltă gastronomiei elveţiene.

    În anumite zone, oamenii pot sta împreună la o masă, în timp ce paharul se află într-un stat, iar farfuria în altul. Nu degeaba, inedita locaţie este descrisă pe site-ul hotelului astfel: „Două naţiuni dorm în acelaşi pat şi mănâncă la aceeaşi masă”.

    VEZI AICI CUM ARATA HOTELUL

  • Cum a reuşit un camion de mâncare să ajute la clădirea unui imperiu de milioane de dolari

    David Choi este un antreprenor din St.Louis care a evoluat de la o investiţie de 18.000 de dolari, la un lanţ de restaurante de 4,5 milioane de dolari, potrivit Entrepreneur. În prezent lanţul lui Choi este format  din patru restaurante şi un camion în care comercializează mâncare, axate pe zona de fast food cu specific coreeano-mexican.

    ”Am început Seoul Taco în mijlocul recesiunii fiindcă nu mi-am dorit să lucrez 100 de ore pe săptămână pentru trei salarii minime. Mi-am vândut maşina, am depus banii în bancă şi am găsit pe cineva care vindea un camion cu mâncare în Philadelphia pentru 40.000 de dolari. Aveam doar 18.000 de dolari. L-a vândut oricum, după ce mi-a spus că soţia lui îl va bate dacă nu va elibera aleea din faţa casei sale. Am condus înapoi în St.Louis, iar a doua zi am fost la chiropractician fiindcă mă durea spatele îngrozitor de la distanţa parcursă în camion.”

    Îi era familiară mâncarea coreeană, pe care învăţase să o gătească alături de mama şi bunica sa; astfel că a început să conceapă el însuşi reţetele, mai întâi pentru familia sa. În prima zi în care a început să vândă preparatele, a avut o coadă de 40 de oameni  în faţa camionului său şi a rămas fără mâncare. ”Faptul că am început într-un camion de mâncare ne-a făcut mai puternici, datorită improvizaţiilor pe care trebuia să le facem zilnic. Ne-a ajutat să testăm conceptul  şi am reuşit totodată să îmi recuperez investiţia iniţială în câteva luni.”

    În prezent, compania lui are 100 de angajaţi. Din 2013 în 2014, veniturile companiei au crescut cu 153%. ”Nu ne limităm la aceste cifre şi vrem să continuăm să creştem.”

  • Povestea incredibilă a cazinoului care trebuia să salveze un oraş de legendă

    Cazinoul Revel ar fi trebuit să reprezinte viitorul oraşului american Atlantic City. Cu toate acestea, clădirea de 57 de etaje şi un cost de 2,2 miliarde de dolari a fost un dezastru iremediabil.

    După o poveste care a durat şase ani şi care a inclus greve, proteste ale sindicatelor şi asistenţă din partea guvernului, cazinoul s-a deschis cu mare fast în mai 2012. Ar fi trebuit să revitalizeze economia oraşului şi să ofere o alternativă la stilul clasic al sălilor cu geamuri fumurii şi fumatul permis. La doar 12 luni de lansare, compania care deţine Revel a depus actele pentru cererea falimentului.

    Deschiderea cazinoului a fost una la care au participat oameni celebri din Statele Unite; chiar şi prima doamnă, Michelle Obama, a venit alături de copii. Toată lumea credea că a venit sfârşitul pentru cazinourile mai mici din Atlantic City. Unitatea avea însă două lipsuri majore: spaţiul de joc unde fumatul să fie permis, adică unul dintre punctele ce se voiau a fi pozitive, şi un bufet ieftin pentru pariori. Acestea au dus la rezultate mult sub aşteptări ale cazinoului, după primele şase luni acesta fiind cotat pe locul 11 dintr-un total de 12 unităţi.

    Toată lumea implicată în proiectul Revel şi-a asumat riscuri şi toate părţile implicate au pierdut sume considerabile. Speranţa că Revel va aduce un altfel de lux în Atlantic City s-a dovedit falsă; s-a dovedit încă o dată că tiparul de jocuri care a funcţionat timp de zeci de ani este şi singurul care funcţionează. Astfel, Atlantic City rămâne în continuare doar o amintire a locului unde cei mai bogaţi americani îşi petreceau timpul liber.

  • Mai puţin zgomot, mai multă culoare

    „Câteva milioane de euro“, este răspunsul pe care îl oferă Ravinder Takkar, CEO şi preşedinte al Vodafone România, întrebat de investiţia în noul sediu, când a prezentat noile birouri ale companiei. Takkar nu a mai oferit niciun detaliu pe marginea sumei investite, dar a precizat că „este pentru prima oară când am reuşit să aducem aproape toţi angajaţii într-un singur loc“. Conform reprezentanţilor companiei, conceptul de design, intitulat Vodafone City, este inspirat din aspectul şi diversitatea oraşului; amenajarea noului sediu a durat circa patru luni, iar mutarea propriu‑zisă circa o lună. La mezanin este amenajată, pe o suprafaţă de 1.000 mp, o zonă extinsă pentru traininguri (Vodafone Learning Center), iar accesul la etajele superioare este asigurat cu nouă lifturi şi trei rânduri duble de scări (două interioare şi una exterioară), ce asigură evacuarea simultană pe şase fluxuri. Dincolo de explozia de culori şi spaţiile luminoase, în realizarea amenajării sunt elemente care au jucat, în mod surprinzător poate, un rol important. De pildă mocheta, care nu are doar un rol estetic, în amenajare, aşa cum ar crede un profan. În acest caz, mocheta a fost aleasă şi după un alt criteriu, iar Ravinder Takkar spune: „Am plătit foarte mult pe această mochetă. Pare normală dar de fapt este una specială, care absoarbe zgomotul, iar zgomotul afectează nivelul de concentrare“. Şi pentru că eficienţa angajaţilor se leagă strâns de nivelul de stres, clădirea are o serie de dotări care să ajute la relaxarea celor care doresc pauze: cameră cu bibliotecă digitală, o zonă cu masă de ping-pong, biliard şi air hockey; la fiecare etaj se găsesc scaune de masaj, terase, bucătărie complet echipată şi duşuri.

    Mocheta specială este doar unul din elementele din cadrul sistemului de mascare a zgomotului, o premieră pe piaţa românească. În plus, toate etajele sunt prevăzute cu sistem centralizat de management al temperaturii şi al aportului de aer proaspăt. În noul sediu se păstrează sistemul de lucru în zonă open-space, pus în practică în timpul mandatului fostului şef, Inaki Berroeta, în care angajaţii nu au locuri proprii la birouri, ci se aşază unde găsesc loc liber şi eliberează masa la plecare. Fiecare angajat se poate aşeza unde vrea, dar există o organizare pe etaje a departamentelor, care ocupă zone prestabilite. Nivelurile închiriate de Vodafone reunesc 94 de săli de şedinţă, care pot fi rezervate de orice angajat, dar dacă întârzierea este mai mare de câteva minute, sala este considerată liberă şi poate fi folosită de altcineva. Mobilierul folosit la amenajarea birourilor cântăreşte 37 de tone, iar pentru instalaţii s-au folosit 233 km de cablu.

    Clădirea în care îşi desfăşoară acum activitatea angajaţii operatorului de telefonie mobilă, pe o suprafaţă de 17.800 mp dintr-un total de 58.000 mp, este clasificată ca „imobil verde“, fiind proiectată şi executată conform standardului LEED Platinum. Astfel, clădirea plasată la intersecţia a trei artere importante din Bucureşti – calea Floreasca, şoseaua Pipera şi bulevardul Barbu Văcărescu – dispune de parcare pentru maşini electrice, permiţând şi alimentarea lor, parcare subterană şi supraterană pentru biciclete şi pentru motociclete, foloseşte apa de ploaie reciclată, asigură un consum eficient al energiei electrice prin sistemul automat de control al facilităţilor şi de iluminat. Sistemul de iluminat funcţionează automat, pe primele două linii de la faţadă, pe senzori de lumină (cerinţă pentru acreditarea de clădire verde) şi sistem de închidere automat după o anumită oră (zonele sunt setate în sistem în funcţie de departament, la nivel de etaj).

    „Suntem o companie cu activitate în domeniul tehnologiei, de aceea folosim tehnologiile noastre, dar şi tehnologii inovatoare, pentru că vrem ca angajaţii noştri să aibă încredere în aceste tehnologii şi beneficiile pe care le aduc aceste tehnologii“, a declarat Takkar, cu ocazia turului de prezentare al clădirii. Compania pe care o conduce a raportat la finalul trimestrului încheiat la 30 iunie venituri din servicii de 173,9 milioane de euro, în creştere cu 4,2% faţă de perioada similară a anului trecut, pe bază organică. În acelaşi interval, consumul de date mobile a crescut cu 105,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Vodafone a raportat un număr total de 9,159 milioane de clienţi ai seviciilor mobile, de voce şi m2M.

  • Hotel la Hanul lui Manuc. Proprietarul promite că va păstra atmosfera istorică

    Constantin Şerban Cantacuzino, proprietarul Hanului lui Manuc, intenţionează să extindă afacerea şi să amenajeze în acest an un hotel cu 33 de camere la etajul clădirii, care va păstra atmosfera istorică, informează Mediafax

    Investiţia nu va depăşi un milion de euro, iar amenajarea se va finaliza în acest an.

    “Hotelul este în interior, partea de la etaj. Vrem să facem un butic – hotel. Are o particularitate pentru că intrarea în camera se face din cerdac, cum era la Han odată. Sunt 33 de camere. Mai mult de 10.000 de euro n-ar trebui să coste renovarea (n.r. pentru fiecare cameră). Eu deja am tot adunat în timp piese de mobilier. Băile trebuie să fie perfecte”, a spus Cantacuzino.

    Hanul lui Manuc, unul dintre cele mai renumite obiective ale secolului al XIX-lea din Capitală, are o suprafaţă totală de 3.700 de metri pătraţi şi încasări de circa 57.000 de euro pe lună din chirii. Proprietarul spune că hanul nu este de vânzare.

    Majoritatea spaţiilor sunt închiriate către companii precum Starbucks, City Grill sau Plafar pe o perioadă de până la 15 ani, preţul unui metru pătrat încadrându-se între 40 şi 50 de euro.

  • Prima operă de artă expusă permanent în public

    Un arhitect renumit şi dotările clădirii sunt elemente care atrag clienţi, dar nu mai sunt suficiente pentru a ieşi în evidenţă, par a gândi dezvoltatorii imobiliari din New York. Aceştia au început a se întrece în opere de artă instalate în holul sau în faţa clădirilor lor rezidenţiale ori de birouri, scrie New York Times.

    Turnul de apartamente Sky, care oferă peste 1.100 de locuinţe de închiriat şi a fost inaugurat anul trecut în metropola americană, se laudă cu prima operă de artă expusă permanent în public semnată de artista japoneză Yayoi Kusama, ale cărei lucrări se regăsesc în mai toate muzeele importante de artă contemporană din lume.

    Pe lângă această piesă, dezvoltatorul a mai achiziţionat două tablouri ale artistei, pe care le-a expus în holul clădirii. O altă clădire rezidenţială aflată în construcţie va avea la parter într-un colţ o sculptură din oţel inoxidabil lustruit oglindă semnată de britanicul Anish Kapoor. O clădire de birouri de pe Astor Place din Manhattan a optat pentru o piesă de Jeff Koons, Baloon Rabbit (Red), dezvoltatorul instalând-o în hol, de unde poate fi văzută de departe, strălucind prin pereţii de sticlă.

    Pe Fifth Avenue o clădire de birouri a ales o lucrare realizată de artistul californian James Turrell şi care constă de fapt dintr-un joc al luminii naturale şi artificiale ce scaldă holul său în tot felul de culori.