BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Finanţele ţării la cinci luni arată groaznic: cheltuielile accelerează la 234 mld. lei. Veniturile cresc uşor, la 198 mld. lei. Deficitul la cinci luni din an a sărit în aer la 37 mld. lei, adică 2,3% din PIB

    Cheltuielile bugetului de stat au accelerat la 234 mld. lei în primele cinci luni din an, adică o creştere de peste 17% faţă de cheltuielile din aceeaşi perioadă din 2022. Veniturile au crescut cu 10%, la 234 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetar a crescut la 37 mld. lei, de la 21 mld. lei, cât era în primele cinci luni din 2022.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 17,63 mld lei, consemnând o creştere de 23,8% (an/an), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (105,2%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (38,6% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 13,2%.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 64,79 mld lei, în creştere cu 12,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,32 mld lei, consemnând o creştere de 3,9% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,2%).

    Încasările nete din TVA  au înregistrat 40,57 mld lei, în creştere cu 6,3% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 22,9%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,9 mld. lei în ian-mai 2023, comparativ cu 9,7 mld lei în ian-mai 2022), motivează cei de la Finanţe.

    Veniturile din accize au însumat 15,22 mld lei, consemnând o creştere de 8,6% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (22,0%).

    Veniturile nefiscale au însumat 14,99 mld lei, consemnând o scădere de 3,6% (an/an).

    Cheltuielile de personal au însumat 52,82 mld lei, în creştere cu 9,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 30,23 mld lei, în creştere cu 15,4% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 5 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 5 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 mld lei în creştere cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,08 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 mld lei) care reprezintă 31,04% din total subvenţii.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 mld lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,45 mld lei.

     

     

  • Încă 3 mld. euro care să stea degeaba în conturile Băncii Naţionale: Comisia Europeană a aprobat tranşa a doua din PNRR. România va avea în conturi 9 mld. euro din cele 27 mld. euro din PNRR, dar a cheltuit până acum numai 0,34 mld. euro

    Comisia Europeană recomandă aprobarea tranşei a doua din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de circa 3 mld. euro, bani care vor fi viraţi în septembrie. Banii vin, dar nu se cheltuiesc, pentru că deja România are 6 mld. euro, din care a cheltuit pe proiecte de investiţii numai 0,34 mld. euro (340 mil. euro).

    „După examinarea dovezilor furnizate de autorităţile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane şi 2 ţinte din totalul de 49 de jaloane şi 2 ţinte au fost atinse în mod satisfăcător. Cele 47 de jaloane şi 2 ţinte care au fost atinse în mod satisfăcător demonstrează progresele realizate de România în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă”, au transmis reprezentanţii Comisiei Europene.

    În consecinţă, circa o treime din banii din PNRR vor fi ajuns în conturile României în septembrie, dar întrebarea este câţi vor fi cheltuiţi pe proiectele de investiţii? Pentru că, în acest moment, rata de absorbţie efectivă este de numai 1,3%. Practic, la ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 mld. euro.

    cifrele de la Ministerul de Finanţe  arată că media cheltuirii banilor a fost de 29 mil. euro, adică de  17 ori mai mică decât ar trebui. Se poate spune şi că, la început, lucrurile se mişcă mai greu, însă evoluţia este inconstantă: în octombrie 2022 s-au cheltuit 16 mil. euro, în ianuarie 2023 s-au cheltuit 8, în martie 2023 s-au cheltuit 122, iar în aprilie 26 mil. euro. În decembrie 2022, când se echilibrează bugetele, s-a cheltuit cea mai mare sumă: 127 mil. euro, dar tot departe de media de 500 mil. euro pentru a atinge ţinta. Astfel se face că acum, la o treime din perioadă, ritmul de cheltuire a banilor trebuie accelerat la 750 mil. euro în fiecare lună. Sigur că ritmul nu poate fi constant, pentru că plăţile se realizează în funcţie de avansul proiectelor, dar aceasta ar trebui să fie media. În schimb, media a fost de 29 mil. euro pe lună.

    România are o alocare de 27 mld. euro din PNRR. Iniţial era de 29 mld. euro, dar, ca urmare a creşterii economice peste aşteptări în 2021, sumele alocate au fost revizuite în jos, întrucât planul a fost gândit ca un instrument de redresare economică: cu cât căderea este mai mare, cu atât au fost alocaţi mai mulţi bani unei ţări.

     

     

  • Cum dă peste cap total întoarcerea la birou bugetul de cheltuială lunară. ”În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar”

    În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar, relatează Jessica Chou pentru Wall Street Journal.

    Este adevărat, am cheltuit o sumă decentă de bani pentru a-mi face cele trei camere cât mai confortabil de productive. Am cumpărat un fierbător de apă electric pentru a obţine o preparare perfectă a cafelei mele de dimineaţă. M-am răsfăţat cu o canapea nouă pe care să mă relaxez în timp ce editez şi beau respectiva cafea. Dar, în ciuda acestor cheltuieli, absenţa navetei şi a socializării a însemnat că am reuşit să economisesc între 20% şi 30% din salariul meu.

    Apoi, am găsit un nou loc de muncă, unul care mă obligă să fiu la birou trei zile pe săptămână în loc de zero. Dintr-o dată am început să cheltui mult, mult mai mult.

    La început, am crezut că inversarea bugetului era temporară. La urma urmei, reînnoirea unei garderobe de lucru după ani de zile de jogging nu era ieftină.. Întâlnirile cu noii colegi la o cafea costau între 3 şi 4 dolari bucata.

    Dar se pare că acesta a fost doar începutul. “Ori de câte ori are loc o tranziţie în viaţă sau o schimbare de loc de muncă, există o modificare a bugetului lunar”, spune River Nice, un planificator financiar din Philadelphia. “Deci există costuri de pornire, hainele, de exemplu. dar şi costuri permanente din cauza noului stil de viaţă”.

    Multe persoane se confruntă cu calculele legate de banii de la birou. Munca la distanţă a permis multor oameni să economisească mai mult în ultimii ani, lucrând, mâncând şi socializând acasă. Întoarcerea la birou ne-a forţat să ieşim afară, iar acum trebuie să reînvăţăm cum să facem un buget, iar lucrătorii mai tineri care şi-au început cariera la distanţă ar putea fi nevoiţi să înceapă să cheltuiască pentru prima dată pentru cultura de birou.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cum dă peste cap total întoarcerea la birou bugetul de cheltuială lunară. ”În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar”

    În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar, relatează Jessica Chou pentru Wall Street Journal.

    Este adevărat, am cheltuit o sumă decentă de bani pentru a-mi face cele trei camere cât mai confortabil de productive. Am cumpărat un fierbător de apă electric pentru a obţine o preparare perfectă a cafelei mele de dimineaţă. M-am răsfăţat cu o canapea nouă pe care să mă relaxez în timp ce editez şi beau respectiva cafea. Dar, în ciuda acestor cheltuieli, absenţa navetei şi a socializării a însemnat că am reuşit să economisesc între 20% şi 30% din salariul meu.

    Apoi, am găsit un nou loc de muncă, unul care mă obligă să fiu la birou trei zile pe săptămână în loc de zero. Dintr-o dată am început să cheltui mult, mult mai mult.

    La început, am crezut că inversarea bugetului era temporară. La urma urmei, reînnoirea unei garderobe de lucru după ani de zile de jogging nu era ieftină.. Întâlnirile cu noii colegi la o cafea costau între 3 şi 4 dolari bucata.

    Dar se pare că acesta a fost doar începutul. “Ori de câte ori are loc o tranziţie în viaţă sau o schimbare de loc de muncă, există o modificare a bugetului lunar”, spune River Nice, un planificator financiar din Philadelphia. “Deci există costuri de pornire, hainele, de exemplu. dar şi costuri permanente din cauza noului stil de viaţă”.

    Multe persoane se confruntă cu calculele legate de banii de la birou. Munca la distanţă a permis multor oameni să economisească mai mult în ultimii ani, lucrând, mâncând şi socializând acasă. Întoarcerea la birou ne-a forţat să ieşim afară, iar acum trebuie să reînvăţăm cum să facem un buget, iar lucrătorii mai tineri care şi-au început cariera la distanţă ar putea fi nevoiţi să înceapă să cheltuiască pentru prima dată pentru cultura de birou.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cea mai puternică economie a lumii, îngenuncheată de probleme. O mare parte din populaţie nu îşi mai permite să trăiască de la o lună la alta şi se îndatorează tot mai tare

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • Breaking. Veniturile statului băltesc la o creştere de 9% în aprilie, mult sub programarea de 14%, iar cheltuielile accelerează. Guvernul a încasat 160 mld. lei în primele patru luni din an şi a cheltuit 186 mld. lei

    Veniturile statului au fost de 160 mld. lei în ianuarie-aprilie 2023, cu 9% peste perioada similară din anul trecut, situaţie asemănătoare cu ianuarie-martie. În aceeaşi vreme însă, avansul cheltuielilor nu a rămas la fel şi cheltuielile bugetare au accelerat la 16%, de la 14% în primele trei luni din an, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul de Finanţe.

    În consecinţă, deficitul bugetar a crescut la aproape 27 mld. lei (cifrele sunt rotunjite), adică 1,4% din PIB-ul prognozat anul acesta. Spre comparaţie, deficitul bugetar în primele patru luni din 2022 era de 16 mld. lei, adică 1,1% din PIB-ul de anul trecut.

    Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar anul acesta de la 5,7% din PIB în 2022 la 4,4% din PIB. Evoluţia din primele patru luni din an, deci la o treime din perioadă, arată că avansul veniturilor de 9% este mult sub programare (14%), iar avansul cheltuielilor este peste programare: cheltuielile cresc cu 16%, când ar fi trebuit ca avansul să fie de 9%.

    Ce venituri/cheltuieli au scăzut şi care au crescut:

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 13,10 mld lei, înregistrând o creştere de 28,1% faţă de nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut, influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 50,57 mld lei, în creştere cu 12,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 mld lei, consemnând o creştere de 3,1% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,1%).

    Veniturile din accize au însumat 13,07 mld lei, consemnând o creştere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%).

    Veniturile nefiscale au însumat 12,75 mld lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influenţată de reducerea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preturilor energiei, care de altfel au impactat negativ si veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri şi servicii).

    Cheltuielile de personal au însumat 41,72 mld lei, în creştere cu 8,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 23,74 mld lei, în creştere cu 17,5% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 20,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate”, se mai arată în documentul amintit.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 4 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50,0% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială (pensiile – n. red.) au fost de 66,29 mld lei în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 19,24 mld lei, în creştere cu 58,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 12,18 mld lei.

     

     

     

     

     

     

  • Cum dă peste cap total întoarcerea la birou bugetul de cheltuială lunară. ”În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar”

    În calitate de adult fără copii care trăieşte singur, perioada în care am lucrat de acasă a fost o mană cerească din punct de vedere financiar, relatează Jessica Chou pentru Wall Street Journal.

    Este adevărat, am cheltuit o sumă decentă de bani pentru a-mi face cele trei camere cât mai confortabil de productive. Am cumpărat un fierbător de apă electric pentru a obţine o preparare perfectă a cafelei mele de dimineaţă. M-am răsfăţat cu o canapea nouă pe care să mă relaxez în timp ce editez şi beau respectiva cafea. Dar, în ciuda acestor cheltuieli, absenţa navetei şi a socializării a însemnat că am reuşit să economisesc între 20% şi 30% din salariul meu.

    Apoi, am găsit un nou loc de muncă, unul care mă obligă să fiu la birou trei zile pe săptămână în loc de zero. Dintr-o dată am început să cheltui mult, mult mai mult.

    La început, am crezut că inversarea bugetului era temporară. La urma urmei, reînnoirea unei garderobe de lucru după ani de zile de jogging nu era ieftină.. Întâlnirile cu noii colegi la o cafea costau între 3 şi 4 dolari bucata.

    Dar se pare că acesta a fost doar începutul. “Ori de câte ori are loc o tranziţie în viaţă sau o schimbare de loc de muncă, există o modificare a bugetului lunar”, spune River Nice, un planificator financiar din Philadelphia. “Deci există costuri de pornire, hainele, de exemplu. dar şi costuri permanente din cauza noului stil de viaţă”.

    Multe persoane se confruntă cu calculele legate de banii de la birou. Munca la distanţă a permis multor oameni să economisească mai mult în ultimii ani, lucrând, mâncând şi socializând acasă. Întoarcerea la birou ne-a forţat să ieşim afară, iar acum trebuie să reînvăţăm cum să facem un buget, iar lucrătorii mai tineri care şi-au început cariera la distanţă ar putea fi nevoiţi să înceapă să cheltuiască pentru prima dată pentru cultura de birou.

    În timp ce lucrezi de acasă, “îţi resetezi înţelegerea a ceea ce costă viaţa”, spune Kathleen Vohs, profesor de marketing la Universitatea din Minnesota. “În ştiinţa comportamentală, am numi-o efectul punctului de referinţă. Părerea mea este că acum suma cheltuielilor pe care le faceţi atinge un nivel care vă face să simţiţi că este peste ceea ce sunteţi obişnuiţi.”

    Creşterea facturii la cardul de credit a stârnit panică. Aşa că am început să-mi notez cheltuielile zilnice pentru a vedea ce pot fi schimbate, în speranţa de a recâştiga controlul asupra cheltuielilor mele.

    Unele dintre costurile mele au fost inevitabile. Bugetul meu pentru transport, de exemplu, s-a mai mult decât dublat odată cu naveta de la serviciu, de la 60 de dolari pe lună la 132. Am început să folosesc din nou curăţătoria chimică. Dar am observat, de asemenea, că bugetul meu pentru mesele în oraş a crescut vertiginos. Având mai puţin timp acasă pentru a pregăti mesele, cumpăr mai des prânzuri de 10-15 dolari. Nopţile târzii surpriză de la birou s-au încheiat cu cine surpriză în aer liber şi poate cu un pahar de vin bun pentru a-mi linişti mintea.

    Acel pahar de vin indică o a doua categorie de cheltuieli, ceea ce profesioniştii din domeniul financiar numesc “consum compensatoriu”. Fără luxul canapelei, al bucătăriei, mă trezesc că îmi recuperez confortul prin achiziţii de “autoîngrijire” pe care, în mod normal, nu mi le-aş permite.

    Într-un anumit sens, faptul că a trebuit să-mi analizez rapid cheltuielile la microscop a fost un lucru bun, făcându-mă să reevaluez ce este important şi ce este frivol. Pauza pandemică în cheltuieli “este benefică din punct de vedere psihologic”, spune Kelly Goldsmith, cercetător comportamental şi profesor la Universitatea Vanderbilt. “În loc să ne aruncăm din nou cu ambele picioare şi să fim încântaţi că putem să ne reluăm vieţile noastre vechi, ce anume din vieţile noastre vechi nu ne aducea prea multă bucurie, ci avea, de fapt, un preţ ridicat?”.

    Goldsmith s-a întors cu normă întreagă la birou în ianuarie, iar când am stat de vorbă cu ea în cadrul unui apel video, a avut o întâlnire la prânz şi o întâlnire la cafea, ambele cheltuieli în afara casei pe care nu le-ar fi făcut în era muncii de acasă.

    “Aceste lucruri se adună cu adevărat, mai ales dacă o faci în fiecare zi”, spune Goldsmith. “Pentru a menţine frugalitatea care a însoţit pandemia, a trebuit să fac schimbări în modul în care mă implic în interacţiunile mele faţă în faţă la locul de muncă. Ceea ce înseamnă că, dacă bem o cafea împreună, putem folosi automatul de cafea din clădire? Sau putem face o plimbare în loc să facem ceva care ne va costa bani din propriile noastre conturi bancare?”.

    Pentru Goldsmith, vechile obiceiuri la care a renunţat au fost serviciile de înfrumuseţare, cum ar fi manichiura şi pedichiura. Ea cumpără mai ales haine de lucru care pot fi spălate la maşină şi a schimbat cursele zilnice la Starbucks cu o băutură rece preambalată de la supermarket.

    Am încercat să învăţ din exemplul ei. În loc să cumpăr mici bunătăţi, fac prăjituri o dată la câteva săptămâni, aducând prăjituri pentru mine şi pentru echipa mea pentru a contracara acea cădere de la ora 15.00. Pentru a evita să cumpăr prânzul, urmez sfatul unei prietene şi pregătesc din timp prânzul pentru întreaga săptămână.

    “Îi sfătuiesc pe clienţii mei să ţină o listă de cumpărături şi să includă în această listă întrebarea “De ce vreau acest lucru?””, spune Nice. “Deci, când văd fardul de ochi strălucitor pe TikTok, acesta intră pe listă, dar când mă duc la listă şi văd că pe listă sunt şi pantofi mai confortabili, mă ajută să îmi dau seama pe care dintre ei vreau să îl prioritizez. Poţi să prioritizezi ceea ce este de fapt cel mai important pentru calitatea vieţii tale.”

    Identificarea motivelor pentru a cumpăra ceva m-a ajutat să mut unele articole râvnite în josul listei şi să răsfoiesc fără vinovăţie pentru priorităţile mele.

    Trucul, spune Nice, este să identifici aceste priorităţi şi să le planifici, atât obiectivele financiare mari, cât şi lucrurile mărunte care fac viaţa de zi cu zi un pic mai bună.

    Tranziţia va deveni probabil mai uşoară în timp. “Mă simt ca şi cum aş sări în apă rece când mă întorc la birou”, spune Goldsmith. “Dar va fi mai bine, ne vom obişnui cu ea.”

     

  • Cea mai puternică economie a lumii are probleme. O treime din populaţia sa nu ştie cum să se mai descurce cu banii până la finalul lunii şi se îngroapă în datorii

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • Bugetul Arabiei Saudite intră în deficit pe măsură ce cheltuielile accelerează

    Arabia Saudită a raportat un deficit de 2,91 miliarde de riali (770 milioane de dolari) în primul trimestru al anului, în condiţiile în care guvernul a crescut cheltuielile cu salariile şi proiectele de diversificare economică, conform Bloomberg.

    Veniturile guvernamentale au crescut în primul trimestru, datorită creşterii veniturilor non-petroliere, dar au fost depăşite de o creştere de aproape 30% a cheltuielilor, potrivit unui raport bugetar al Ministerului de Finanţe publicat duminică. Guvernul “menţine o mare capacitate de a continua politica fiscală expansionistă şi ia în considerare accelerarea proiectelor”, potrivit unei declaraţii separate pe site-ul oficial al agenţiei de presă saudite.

    Veniturile din petrol au scăzut cu 3% în primele trei luni ale anului, până la 179 de miliarde de riali, din cauza scăderii preţurilor la ţiţei.

    Veniturile non-petroliere, venituri asupra cărora guvernul s-a concentrat pe creşterea acestora, au crescut cu 9%. Acest lucru a fost determinat de încasările din impozitele pe venit, profit şi câştiguri de capital, care au crescut cu 75%.

    În timp ce Arabia Saudită preconizează un nou excedent bugetar în acest an, după ce creşterea preţurilor petrolului a ajutat bugetul să revină pe profit pentru prima dată în aproape un deceniu anul trecut, alţi estimatori prevăd un deficit. Fondul Monetar Internaţional a majorat preţul petrolului de care Arabia Saudită are nevoie pentru a-şi echilibra bugetul în acest an la peste 80 de dolari pe baril. Regatul nu dezvăluie o ipoteză privind preţul petrolului în bugetul său.

    Creditorul cu sediul la Washington estimează că regatul va înregistra un deficit bugetar de 1,1% din produsul intern brut în acest an, o opinie care nu se potriveşte cu aşteptările guvernului de a obţine al doilea excedent consecutiv, estimat ultima dată la 16 miliarde de riali (4,3 miliarde de dolari).

    Economia saudită a avut cea mai rapidă creştere din Grupul celor 20 anul trecut, dar s-a extins într-un ritm mai lent în primele trei luni ale acestui an, până la 3,9% faţă de 5,5% în trimestrul precedent, în condiţiile în care sectorul petrolier a înregistrat cea mai mică rată de creştere din ultimul an, potrivit datelor preliminare publicate duminică de Autoritatea Generală pentru Statistică.

  • Ce spune ciucă, despre reducerile cheltuielilor bugetare

    Măsurile prevăzute în proiectul ordonanţei de urgenţă pentru reduceruile cheltuielilor buugetare sunt „de chibzuială, de gestionare de cumpătare a cheltuielilor”, iar domeniile Educaţie şi Sănătate nu vor fi afectate, spune premierul Nicolae Ciucă.

    „Am discutat cu ministrul Finanţelor chiar ieri (luni – n.r.), a venit cu o propunere. Ordonanţa chiar este în transparenţă publică. Suma prezentată de dl. ministru este de aproximativ cinci miliarde şi măsurile pe care le-am adăugat au fost cele legate de asigurarea lanţului scurt de aprovizionare între fermieri şi operatori care asigură livrarea. Am considerat că producătorii români trebuie sprijiniţi. De asemenea, am luat o decizie de reducere cu 50% a posturilor de consilieri la niveleul demnitarilor”, spune Nicolae Ciucă.

    Premierul le cere jurnaliştilor să nu încerce „să inducă panică”.

    „Nu încercaţi să induceţi panică. Cifrele pe care le-am avut pe masă la momentul în care am discutat aceste măsuri, care sunt măsuri de chibzuială, de gestionare de cumpătare a cheltuieluilor, au fost în cuantumul sumei de aproximativ 4,5 miliarde, banii care nu s-au colectat pe primul trimestru”, adaugă Ciucă.

    Întrebat de ce în proiectul de OUG nu apar exceptări la educaţie si sănătate, Ciucă spune „Este în transparenţă publică, să poată fi modificată ordonanţa. Noi ne-am asumat toţi liderii că aceste domenii nu vor fi afectate”.

    Ministerul de Finanţe a pus în transparenţă luni seara proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reducerile fiscale.

    De la intrarea în vigoare ordonanţei de urgenţă, Guvernul aprobă lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale respectiv deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. Prin excepţie, nu se aprobă limite lunare pentru: dobânzi, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, proiecte cu finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, împrumuturi şi rambursări de credite, transferuri de echilibrare către bugetele de asigurări sociale. Se autorizează ministrul finanţelor să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite stabilite ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a fondurilor la dispoziţia Guvernului, a utilizării mecanismului de asigurare a fondurilor necesare pentru compensarea facturilor la energie şi gaze naturale, reglementat de art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare şi a utilizării sumelor prin donaţii şi sponsorizări, conform art. 63 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul „Bunuri şi servicii”, exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. În cazuri temeinic justificate, ordonatorul principal de credite poate aproba ordonatorilor secundari şi/sau terţiari de credite din subordine depăşirea nivelului prevăzut anterior, situaţie în care respectarea condiţionalităţii prevăzute se urmăreşte cumulat la nivel de ordonator principal de credite, pentru fiecare sursă de finanţare în parte. Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

    Potrivit proiectului, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de: autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Asigurarea necesităţilor de astfel de bunuri se va putea face numai prin redistribuiri din cadrul aceleiaşi instituţii sau de la alte instituţii publice. Fac excepţie de la aceste prevederi autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice, deja existente; obiectivele de investiţii cu punere în funcţiune după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă; achiziţiile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi proiectelor cu finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă.

    Achiziţiile publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii procedurilor respective, numai în condiţiile în care autoritatea contractantă a transmis deja, până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, spre publicare anunţul sau invitaţia de participare.

    Tot în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile publice, instituţiile publice locale. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin post unic se înţelege: acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţii stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică sau un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale. Pentru posturile pentru care s-a desfăşurat proba scrisă a concursurilor sau examenelor sau, după caz, proba practică, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată. Prin derogare de la aceste prevederi, funcţiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii. Prin derogare, pe perioada aplicării acestei măsuri, transferul la cerere se face la solicitarea funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, precum şi a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

    În ceea ce priveşte salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare se modifică şi va avea următorul cuprins: Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25.

    În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune modificarea fişelor de post.

    Prin derogare, , sumele reţinute, în proporţie de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepţia cheltuielilor de investiţii, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat şi de mobilizare şi cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.

    Tot prin derogare, se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze virări de credite bugetare şi credite de angajament între programe pe tot parcursul anului, peste limita prevăzută, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cu modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3/xx/27 „Fişa programului bugetar”.