BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • 861 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

    ANOFM, prin reţeaua EURES, pune la dispoziţia persoanelor care doresc să lucreze în străinătate 861 de locuri de mună vacante la angajatorii din Spaţiul Economic European.

    Ca şi în săptămâna precedentă, cele mai multe posturi sunt în Irlanda, respectiv 385 însoţitori de bord şi stewarzi, şi în Marea Britanie unde a oferta a crescut oferta, pe lângă cei 60 de îngrijitori persoane / infirmieri, 60 asistenţi medicali, 30  îngrijitori persoane şi un şofer profesionist, în prezent fiind căutaţi şi 58 de bucătari.

    De asemenea, în Cehia, în plus faţă de cele 5 locuri de muncă declarate vacante în perioada 3-9 februarie 2016, adresate persoanelor interesate să lucreze ca şlefuitor, pilitor, sunt disponibile încă 15 pentru şoferi profesionişti camion.

    Angajatorii din Germania au reuşit să ocupe cele 5 posturi de electrician industrial, postul de mecanic auto (camioane) şi cel de mecanic industrial astfel încât, în prezent, mai sunt oferite 140 de locuri de muncă după cum urmează: 50 asistent medical generalist, 15 factor poştal, 10 ospătar, 10 bucătar, 10 barman, 10 lucrător în gastronomia de sistem, 7 lucrător calificat în producţie (industria automobilelor), 7 sudor MIG-MAG, WIG, 6 hamal, 5 operator stivuitor, 5 electrician, 5 operator CNC.

    Suedia, Slovacia, Ungaria, Norvegia, Belgia şi Spania îşi menţin aceeaşi ofertă de locuri de muncă. Persoanele interesate să desfăşoare activitate în aceste state pot opta, în funcţie de pregătire, abilităţi şi competenţe, pentru următoarele posturi:

    Suedia: 20 femeie de serviciu, 15 vopsitor auto, 10 mecanic auto, 10 tinichigiu auto;

    Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier;

    Ungaria 6 locuri de muncă mecanic agricol;

    Norvegia: 2 doctorand în Departamentul biomedical, 2 mecanic biciclete, 1 postdoctorand în Departamanetul Reţele, 1 postdoctorand în Departamanetul biomedical;

    Belgia: 1 proiectant construcţii metalice, 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri);

    Spania: un maseur.

    Cei interesaţi pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • So! Coffee sparge gheaţa în Capitală cu o cafenea în Gara de Nord

    Prima cafenea So! Coffee din Bucureşti s-a deschis în Gara de Nord, în urma unei investiţii de peste 150.000 de euro a companiei Lagardere Travel Retail. Localul are o capacitate de 80 de locuri şi este al patrulea spaţiu pe care firma îl deschide în Gara de Nord, alături de două magazine de tip news & convenience, sub brandul Relay, şi un restaurant Subway în sistem de franciză.

    În afară de cafeneaua concept deschisă în Gara de Nord, Lagardere Travel Retail mai operează în România două cafenele sub brandul So! Coffee, în Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara.

    So! Coffee este un concept internaţional de cafenele prezente în zone de tranzit, precum aeroporturile şi gările, şi cuprinde, în total, 60 de cafenele în Polonia, Cehia, Franţa, Spania şi România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şansă uriaşă pentru Halep: Williams, Şarapova, Kvitova şi Radwanska se află toate pe cealaltă jumătate a tabloului de simplu de la Australian Open

    Favoritele de pe partea Simonei Halep sunt Ana Ivanovici (Serbia), locul 22 WTA, Victoria Azarenka (Belarus), locul 16 WTA, Timea Bacsinszky (Elveţia), locul 13 WTA, Karolina Pliskova (Cehia), locul 11 WTA, Venus Williams (SUA), locul 10 WTA, Angelique Kerber (Germania), locul 7 WTA.

    Pe partea superioară a tabloului vor evolua, printre altele, Serena Williams (SUA), locul 1 WTA, Agnieszka Radwanska (Polonia), locul 4 WTA, Maria Şarapova (Rusia), locul 5 WTA, şi Petra Kvitova (Cehia), locul 6 WTA. Cu aceastea, Halep se poate întâlni doar în finală.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, o va întâlni pe sportiva chineză Shuai Zhang, locul 132 mondial, venită din calificări, în runda inaugurală la Australian Open, primul Grand Slam al anului.

    Cele două s-au mai întâlnit o singură dată, în 2012, la Indian Wells, în primul tur, când românca s-a impus, scor 6-1, 6-1.

    Daca va trece din turul I, Halep o va avea ca adversară pe învingătoarea dintre franţuzoiaca Alize Cornet, locul 42 WTA şi Bojana Jovanovski din Serbia, locul 82 WTA.

     

  • CBRE: Investiţiile imobiliare în România nu au atins anul trecut nivelul din 2014

    Investitiile imobiliare in tarile Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia) au atins in 2015 un nivel istoric de peste 9,55 miliarde de euro, cu o crestere anuala de 19%, arata cel mai recent raport al CBRE pe regiune. Cele mai bune performante au fost inregistrate in Polonia si Cehia, cu volume de investitii de 4 respectiv 2,7 miliarde de euro. Majoritatea tarilor din regiune au inregistrat rezultate pozitive semnificative, cu o crestere puternica a volumului tranzactiilor in Cehia, Ungaria, Polonia si Serbia.

    Tendinta de crestere a atractivitatii produselor de retail, manifestata inca din 2013 si 2014, s-a concretizat in 2015 in performante cu adevarat remarcabile. Investitiile in retail au atins, in premiera, nivelul de 43% din totalul investitiilor in Europa Centrala si de Est. Cresterea anuala a investitiilor in retail este substantiala, de mai mult de 160% si se datoreaza in principal multitudinii de tranzactii majore realizate in Cehia si Polonia.

    Investitiile in principalele tari ale regiunii – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania – au fost in 2015 de 8,4 miliarde de euro, cu o crestere de 14% fata de 2014 si mult peste previziunile initiale. Performantele exceptionale ale Poloniei consacra pe deplin cresterea remarcabila si stabilitatea macro-economica a tarii iar pentru Cehia cresterea se bazeaza in principal pe doua tranzactii majore incheiate in 2015.

    Volumul de investitii imobiliare in Ungaria a crescut in 2015 cu 42% si previziunile indica o continuare a tendintei si in 2016, datorita interesului crescut al investitorilor.Tranzactiile vor viza in principal sectorul retail, unde veniturile comerciantilor au inregistrat in anumite cazuri cresteri procentuale de doua cifre.

    Volumul investitiilor in Romania pe 2015 s-a situat, previzibil, sub nivelul lui 2014 – un an cu performante neobisnuit de mari, marcat de o tranzactie majora pe segmentul de retail. Excluzand insa aceasta tranzactie, performantele Romaniei in 2015 au fost robuste si previziunile pe 2016 arata o crestere sustinuta a interesului investitional. Tranzactii majore sunt asteptate in Serbia, Croatia, Slovenia si Slovacia, investitorii cautand sa isi intareasca prezenta sustinuta pe aceste piete.

    “Anul trecut am asistat la o activitate intensa in regiune, intrucat investitorii din Europa doresc sa profite de randamentele investitionale relativ mari (yields) si de anvergura stocului disponibil pe piata. In 2016, ne asteptam ca acest trend sa continue, intrucat exista premisele unei cresteri economice puternice in regiune, randamente investitionale relativ mare in comparatie cu Europa de Vest si interes crescut din partea bancillor de a investi in regiune. In plus, un alt factor major care va contribui la interesul crescut al investitorilor este trendul ascendent al vanzarilor de retail raportate in regiune. Ne asteptam, de asemenea, la o diversitate a profilului jucatorilor din piata, intrucat investitorii din Asia isi propun sa isi consolideze prezenta in zona”, a comentat rezultate Gijs Klomp, Head of CEE Investment Properties.

     

  • Preşedintele ceh Milos Zeman: “Imigranţii economici” folosesc copii pe post de “scuturi umane” pentru a ajunge în UE

    Zeman a adresat o serie de invective migranţilor, motiv pentru care a fost criticat dur de către Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, care a acuzat săptămâna aceasta Praga de plasarea sistematică în detenţie a migranţilor, în condiţii degradante, pentru a-i descuraja pe alţii să vină în ţară.

    Într-o ultimă tiradă, Zeman a declarat pentru tabloidul Blesk că “imigranţii economici” îşi exploatează în mod cinic copiii pentru a ajunge în UE.

    Copii “servesc pe post de scuturi umane pentru tipi cu iPhone, pentru a justifica valul de migranţi”, a declarat Milos Zeman într-un interviu video pentru site-ul tabloidului Blesk.

    “Cei care se ascund în spatele copiilor nu merită, după mine, nicio compasiune”, a adăugat vocalul veteran de stânga.

    “Aduc copiii aici în bărci de cauciuc, ştiind că s-ar putea îneca”, a spus Zeman, care din 2013 este primul preşedinte ceh ales în mod direct.

    El a făcut aceste declaraţii după alte atacuri la adresa migranţilor, cărora le-a transmis că “nimeni nu v-a invitat aici”.

    Zeman a mai declarat, recent, că migranţii ar respecta “sharia (legea islamică) în loc de legea cehă” şi că “femeile necredincioase vor fi lapidate, iar hoţilor li se va tăia mâna”.

    El le-a criticat de asemenea pe femeile care poartă vălul islamic, afirmând că “vom fi privaţi de frumuseţea femeilor, pentru că vor fi acoperite din cap şi până-n tălpi”.

    “Acesta ar fi, evident, un avantaj pentru unele femei, dar sunt puţine şi departe”, a comentat el.

    Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, prinţul Zeid Ra’ad Al Hussein, l-a etichetat pe preşedintele ceh drept “islamofob”.

    Hussein a criticat totodată Cehia, o ţară membră UE şi NATO, din cauza condiţiilor din centrele în care-i închide pe refugiaţi, inclusiv copii, pe care-i arestează în timp ce încearcă să ajungă în Europa Occidentală.

    Zeman l-a invitat duminică pe Hussein să vină în vizită în Cehia, pentru a inspecta condiţiile din tabere.

  • Un tânăr din Bucureşti vinde brăţări de 40.000 de euro pe lună. Are magazine în Anglia, Germania şi chiar şi în Australia

    Constantin Nautics este un start-up romanesc ce comercializează braţări nautice, destinate celor pasionati de sporturile de vara.

    În urmă cu aproape un an, atunci când compania era la inceput, Business Magazin a spus povestea start-up-ului. Între timp, Constantin Nautics a ajuns la vânzari de 400.000 de euro şi se laudă cu prezenţa la mai multe evenimente importante.

    “De la începutul anului, am reuşit să deschidem magazine în Anglia, Germania, Austria, Ungaria, Italia şi Australia. În curând vom mai deschide câteva şi în Franţa, Irlanda, Spania si Cehia”, ne-a declarat Lucian Gherghiţă, managerul Constantin Nautics.

    Compania a obţinut venituri de 400.000 de euro din vânzarea brăţărilor în primele 10 luni ale anului,  iar Lucian Gherghiţă se aşteaptă ca acest număr să crească în perioada următoare, odată cu venirea sărbătorilor.

    Vânzarea de brăţări pare o idee banală, dar o privire mai atentă asupra brăţărilor nautice explică de ce produsele Constantin Nautics au succes.

    Lucian Gherghiţă a absolvit două facultăţi – relaţii internaţionale şi drept –, dar a preferat întotdeauna să lucreze pentru el însuşi. A deschis primul business în urmă cu patru ani, în consultanţă, dar între timp şi-a mai încercat norocul şi în alte domenii. A decis la sfârşitul verii să preia un business de producţie şi vânzare de brăţări nautice: „Mi s-a părut o idee bună – fondatorul companiei avea nişte probleme financiare şi nu mai avea resursele să dezvolte businessul. Am preluat integral businessul de la persoana respectivă la scurt timp după înfiinţarea societăţii“.

    Una din primele măsuri luate de antreprenor a fost protejarea imaginii companiei şi a produselor. „Ambele sunt mărci înregistrate, atât brăţările nautice, cât şi Constantin Nautics. Am vrut să rezolvam cât mai repede această problemă pentru a ne proteja“, spune Lucian Gherghiţă.

    „Toate produsele noastre sunt confecţionate manual şi sunt creaţii originale. Prin natura materialelor din care sunt construite, ele pot fi purtate tot timpul, în condiţii de umiditate, căldură sau frig extreme fără să se deterioreze. Cred că acest lucru a ajutat mult la succesul produselor“, explică tanarul antreprenor, care insistă ca materia primă folosită să fie de bună calitate, chiar dacă acest lucru scade într-o anumită măsură marja de profit. „Spre exemplu, frânghia este cea folosită în porturile nautice, la ambarcaţiuni. Toate produsele sunt autentice. Ne-am dat seama că oamenii înţeleg acest lucru când am văzut că se întorc să mai cumpere“, spune Gherghiţă.

    “Magazinul online, prin care se desfăşoară mare parte a activităţii, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie 2014. „Platforma online a devenit funcţională pe 14 octombrie şi atunci am început şi să investim în promovare, dar în primă fază nu am avut foarte multe produse. A durat ceva până am cumpărat materialele necesare, pentru că nu ne aşteptam să se vândă stocul existent atât de repede“, povesteşte Lucian Gherghiţă.

    Promovarea consta în mare măsură in social media, investind zilnic bani pentru ca postările lor de pe Facebook să ajungă la cât mai multe persoane. Până acum, această strategie s-a dovedit a fi corectă: „Cel mai mult ne promovăm în mediul online, iar aici ne bazăm pe reţelele de socializare, în special Facebook. 90% din vânzări se realizează online, prin intermediul platformei noastre de shopping, iar 10% prin magazine partenere şi participări la diverse târguri şi expoziţii“, spune managerul Constantin Nautics, precizând că bugetul de promovare se modifică în funcţie de cerere.

  • România este codaşă în ce priveşte volumul investiţiilor imobiliare în regiune

    Volumul investiţiilor imobiliare în Europa Centrală şi de Est a crescut în trimestrul al treilea din 2015 cu 14%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până la un nivel record de 2.97 miliarde de euro. În total, s-a înregistrat o creştere anuală de 6%, conform celui mai recent raport al companiei de consultanţă imobiliară CBRE privind pieţele imobiliare din regiune.

    Dacă în 2014, segmentul de birouri a fost cel mai tranzacţionat (44% din total), în acest an, segmentul de retail domină piaţa, cu 41% din volumul total de investiţii. Mai mult de două treimi din tranzacţiile de retail au fost de Grad A, poziţionate în principal fie în capitalele ţărilor central şi est-europene, fie în oraşe regionale mari. Investitorii au fost atraşi de astfel de produse imobiliare, deoarece performanţa acestor produse este deja confirmată de istoricul de vânzări ale chiriaşilor şi de vadul comercial, asigurând astfel o stabilitate a veniturilor viitoare.

    Vedeta regiunii este Cehia, cu o creştere anuală extraordinară, de 130%, cu tranzacţii precum schema Palladium sau portofoliul rezidential RPG Byty. Doar aceste două tranzacţii însumează aproape un sfert din totalul investiţiilor din 2015 în regiune. Polonia îşi menţine de asemenea atractivitatea pentru investiţii imobiliare, cu un profil divers de tranzacţii deja încheiate şi multe altele în curs de finalizare în trimestrul al patrulea; volumul total al investiţiilor pe aceste trei trimestre este însă cu 15% sub cel al anului trecut.

    Rusia înregistrează o scădere a investiţiilor cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, economia resimţind astfel climatul de instabilitate politică. Totuşi, portofoliul de birouri este perceput ca o investiţie sigură; de aceea, acest sector a înregistrat diferenţe nesemnificative faţă de anii trecuţi.

    Pieţele din Romania şi Slovacia au înregistrat o oarecare scădere a volumului investiţional. Pentru ambele ţări, anumite tranzacţii strategice ar putea avea un impact pozitiv asupra rezultatelor anuale, până la finalul lui 2015, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii CBRE.

    Pe ansamblul pieţelor central şi est-europene, preţurile continuă să crească pentru produse prime  iar interesul investitorilor pentru acest tip de produse este de asemenea pe un trend ascendent. Aceste spaţii sunt ocupate în general de chiriaşi din clasa A, care asigură stabilitate pe termen lung şi un randament pozitiv al investiţiilor.

     

     

     

  • Politicianul care vrea să îşi facă propria ţară: o ţară în care taxele să fie voluntare

    Republica Liberlandeste un microstat în  devenire care se vrea independent, între Croaţia şi Serbia, fondat pe 13 aprilie  de politicianul eurosceptic Vit Jedlicka din Cehia şi alţi doi adepţi ai libertarianismului. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Libertarianismul, doctrina politică pe care se bazează fondatorii Liberlandului, susţine drepturile indivizilor de a achiziţiona, păstra şi schimba propriile bunuri. Unele şcoli de gândire susţin un stat al cărui rol unic este apărarea drepturilor de proprietate, altele susţin că şi acest rol ar putea fi îndeplinit de o piaţă liberă. Într-un sens strict, libertarianismul este o doctrină care susţine că oamenii se deţin pe ei înşişi pe deplin şi au capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.

    La baza doctrinei libertariene se află nonagresiunea, cu alte cuvinte regula potrivit căreia drepturile de proprietate ale tuturor trebuie întotdeauna respectate. Acesta este motivul pentru care libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private. Libertarienii se opun legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale, ei fiind pentru liberalizarea deplină a tuturor prohibiţiilor de tipul prostituţiei, consumului de droguri sau practicării jocurilor de noroc. Libertarienii nu acceptă obligaţii legislative cum ar fi practicile religioase sau obligativitatea serviciului militar, întrucât contravin dreptului de proprietate a individului asupra corpului său.

    În privinţa economiei, libertarienii vor ca intervenţiile statului să fie cât mai reduse şi susţin din acest motiv eliminarea finanţării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susţin că orice formă de impozitare este prin definiţie o preluare coercitivă a bunurilor altora şi constituie din acest motiv o agresiune care nu ar trebui să existe.

    Liberland este situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, iar pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Fondatorii Liberlandului susţin că Liberland nu aparţine nici Croaţiei, nici Serbiei. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui).

    O astfel de micronaţiune este o entitate care se pretinde a fi o naţiune independentă, dar care nu este recunoscută oficial de guvernele lumii sau de marile organizaţii internaţionale. Micronaţiunile sunt diferite de alte comunităţi sociale întrucât emit cereri oficiale de suveranitate asupra unui teritoriu.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Statul Liberland a fost fondat cu obiectivul de a construi o ţară în care oamenii cinstiţi pot prospera cu o minimă intervenţie din partea unui guvern central.

    „Avem nevoie de mai multe ţări ca Hong Kong, Singapore şi Monaco, în special în Europa. Aveam cu adevărat nevoie de un nou paradis fiscal”, a explicat Jedlicka. În acest scop, toate taxele din Liberland vor fi voluntare, iar serviciile din ţară, cum ar fi furnizarea de energie, asistenţa medicală şi salubritatea, vor fi asigurate fie de companii private, fie prin strângeri de fonduri.

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.