BusinessMagazin

Tag: Camera Deputatilor

  • Reexaminarea legii finanţării partidelor şi legea partidelor vor fi discutate miercuri în Cameră

    Comisia de Cod electoral a discutat amendamentele depuse de deputaţi la aceste proiecte, care au fost adoptate anterior de Senat.

    Senatul a adoptat, miercurea trecută, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în sensul însuşirii obiecţiilor din cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis Legislativului, dar şi proiectul de lege privind partidele politice.

    Cererea de reexaminare solicită o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

    O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop, neîndeplinrea termenului atrăgând după sine anularea exceptării de la plafonare.

    Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.

    Proiectul de lege privind partidele politice prevede, în principal, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri.

  • Mircovici: Comisia Juridică – termen până luni să prezinte raportul în cazul deputatului PSD Ion Ochi

    Secretarul Camerei Deputaţilor, Niculae Mircovici, a anunţat, miercuri, după şedinţa Biroului Permanent că scrisoarea ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi “se trimite la Comisia juridică şi s-a stabilit termenul până luni pentru discutarea în Comisia juridică, inclusiv prezenţa deputatului şi a apărătorului, urmând ca luni comisia să prezinte raportul.

    Întrebat dacă nu iese din termenul de trei zile calendaristice, Mircovici a precizat că “trei zile calendaristice înseamnă joi, vineri, sâmbătă”. “Dacă dădeam termenul duminică ce făceam, comvocam duminică Biroul Permanet?”, a spus secretarul Camerei Deputaţilor.

    DNA a cerut, marţi, Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi, el fiind suspectat că în perioada în care a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov a aprobat contracte cu dedicaţie, el fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, în a doua jumătate a anului 2011, Ion Ochi, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, a convenit cu omul de afaceri Cristian Dorin Nica, inculpat şi el în acest dosar, ca firma acestuia din urmă, să execute lucrări de reparaţii ale drumului judeţean DJ 112D, între localităţile Prejmer şi Lunca Câlnicului. Astfel, parlamentarul a urmărit să obţină foloase materiale necuvenite, precum şi capital electoral pentru alegerile parlamentare care urmau să se desfăşoare în toamna anului 2012, alegeri în urma cărora a şi devenit deputat.

    Aceste lucrări au fost efectuate în proporţie de aproximativ 60% în perioada noiembrie-decembrie 2011, fără să existe vreo cerere din partea CJ Braşov, fără a exista vreun contract, fără specificaţii tehnice şi fără supraveghere din partea unui diriginte de şantier, conform DNA.

    “Lucrările au fost executate necorespunzător, nu au fost finalizate, iar în prezent drumul judeţean respectiv se află într-o stare comparabilă cu cea de dinaintea reabilitării, fiind necesare, potrivit estimărilor, aceleaşi reparaţii”, susţin anchetatorii.

    Pentru a crea o aparenţă de legalitate şi pentru a putea justifica decontarea şi plata lucrărilor, firma lui Nica a participat la o procedură formală de achiziţie publică, context în care, instigat fiind de Ion Ochi, comisia de evaluare a ofertelor a declarat câştigătoare societatea omului de afaceri cu un punctaj maxim, deşi oferta depusă nu a fost în realitate analizată.

    “Mai mult, pentru a-i asigura folosul, inculpatul Ochi Ion i-a determinat pe ceilalţi participanţi care au contestat procedura licitaţiei să-şi retragă contestaţiile formulate. Comisia de evaluare a ofertelor, din care au făcut parte şi inculpaţii Costea Viorel şi Blaga Nicolae, a fost constituită la data de 12 ianuarie 2012, printr-o dispoziţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov. În acest sens, la data de 2 aprilie 2012, inculpatul Ochi Ion, în baza împuternicirii emise de preşedintele CJ Braşov, a semnat un contract pentru executarea unor lucrări deja efectuate”, precizează procurorii DNA.

    Ulterior, în 26 aprilie 2012, firma lui Cristian Nica a depus un centralizator de lucrări pe luna aprilie 2012 şi situaţia de şantier aferentă aceleaşi luni, prin care se atesta şi se solicita decontarea unor lucrări în valoare de peste 2,5 milioane de lei, ceea ce reprezenta peste 60% din valoarea totală a contractului.

    Pe parcursul anului 2012, pentru a evita plata unor penalităţi de către firma omului de afaceri, în baza unor adrese trimise de primarul localităţii Prejmer, Constantin Todirică Şerban, la solicitarea lui Ochi şi pe baza unor referate întocmite de Viorel Costea, contractul a fost prelungit succesiv prin patru acte adiţionale, ultima dată la 28 septembrie 2012, prelungindu-se fără termen.

    “Până la acea dată, lucrările respective nu au fost finalizate şi nici recepţionate, suferind deteriorări semnificative din cauza modului necorespunzător de efectuare a lucrărilor. În schimbul atribuirii contractului respectiv, inculpatul Ochi Ion a pretins omului de afaceri ca materialele necesare (agregate minerale) să fie achiziţionate de la firma pe care o administra în fapt, lucru care s-a şi întâmplat ulterior. Mai mult, plăţile către această firmă, totalizând 490.000 lei, au fost făcute doar după ce societatea inculpatului Nica Cristian Dorin a primit banii de la CJ Braşov”, precizează sursa citată.

    Prin acest mecanism, firma beneficiară a contractului de lucrări publice a obţinut un folos necuvenit în valoare de peste 2,5 milioane de lei, sumă care reprezintă totodată prejudiciu pentru CJ Braşov.

    Deputatul Ion Ochi a afirmat, marţi, că în dosarul în care DNA cere Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării sale s-au mai făcut cercetări şi în 2012, când procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale, el susţinând că acum dosarul a fost redeschis ”cu aceleaşi fapte şi aceiaşi martori”.

    ”Nu pot să mă pronunţ. Am avut o singură întâlnire, ieri (luni – n.r.) la DNA Braşov. Dosarul acesta a mai fost în anchetă în 2012 şi atunci mi s-a dat neînceperea urmăririi penale. Acum se pare că s-a redeschis acelaşi dosar cu aceleaşi fapte şi aceiaşi martori şi au altă opinie acum. Atunci am reuşit să-i conving că nu am nicio vină. Se va lămuri într-un fel toată situaţia, poate se va da din nou neînceperea urmăririi penale, poate se va ajunge în instanţă. Vom vedea“, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX deputatul PSD Ion Ochi.

  • Camera Deputaţilor a luat act de încetarea mandatului de deputat al Oanei Mizil

    “Având în vedere demisia din funcţia de deputat din 12 martie 2015, Camera Deputaţilor constată încetarea mandatului de deputat al Oanei Niculescu Mizil”, a precizat, în plen, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea.

    Oana Niculescu Mizil şi-a depus, săptămâna trecută, la Parlament, demisia din calitatea de deputat, după ce a fost audiată la DNA.

    “Tot ce vreau să vă anunţ este că astăzi îmi depun demisia din calitatea de deputat, pentru că nu vreau să fie un impediment în faţa justiţiei”, a spus Oana Mizil, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a stat aproximativ patru ore.

    Ea a mai afirmat că este nevinovată.

    “Sunt total nevinovată. Am calitatea de suspect. Nu am administrat niciun magazin, din contră, am consiliat. Pur şi simplu mă consider nevinovată pentru că îmi place moda, nu am putut să stau departe de modă. Este primul meu hobby. Nu am avut niciun câştig”, a adăugat ea.

    Afirmaţia a fost făcută de Oana Mizil în contextul în care procurorii o suspectează de operaţiuni de comerţ incompatibile cu funcţia, în condiţiile în care ar fi fost administrator de fapt al SC Fashion Brand Management şi la patru magazine din Bucureşti.

  • Noua cerere de încuviinţare a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, APROBATĂ

    Deputaţii s-au pronunţat asupra acestei solitări prin vot secret cu bile.

    Camera Deputaţilor urmează să se pronunţe, de asemenea, asupra noii cereri DNA de arestare preventivă a deputatului Elena Udrea.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, în 18 februarie, cererile DNA privind încuviinţarea urmăririi penale şi arestării preventive a Elenei Udrea.

    În intervenţia sa în plenul Camerei, deputatul Elena Udrea a declarat că ”multe din acuzaţiile care i se aduc sunt pur şi simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea” şi că ”cei care fac denunţuri, pleacă acasă, iar cei care nu fac, stau în arest”.

    ”În urmă cu două săptămâni, aţi aprobat trei cereri de arestare preventivă şi una de reţinere. În total sapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două din cereri de arestare au fost invalidate de judecătorii ÎCCJ, iar cea de-a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. În cele şapte capete de acuzare, ultimul complet a reţinut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta arată măsura a două lucururi: Este evident că sunt o ţintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că există două cereri, astăzi, pe care dumneavoastră trebuie să le votaţi, reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni, până în 2016”, a spus Udrea.

     

  • Camera Deputaţilor a adoptat tacit o propunere de RESPINGERE a OUG 55 privind migraţia aleşilor locali

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru şi prevede că se respinge această Ordonanţă, iar primarii care au optat pentru derogările Ordoanţei să-şi piardă mandatul şi să fie înlocuiţi.

    Proiectul a fost adoptat tacit deoarece termnul constituţional pentru dezbatere şi vot final de 12 noiembrie a fost depăşit.

    Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul este decizională cu această propunere legislativă.

    Ordonanţa 55/2014 se află în prezent la comisii la Senat.

  • Camera Deputaţilor a respins o moţiune simplă privind diaspora, depusă de opoziţie în octombrie

    Deputaţii au respins acum moţiunea cu 178 de voturi “împotrivă”, 106 “pentru” şi 22 abţineri.

    Deputatul PNL Mircea Dolha a declarat, după vot, că îi pare foarte rău că majoritatea parlamentară a decis să lase pe mai departe un actor în Guvernul Ponta în loc să-l lase pe scenă, referindu-se la Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

    “Ne pare foarte rău că majoritatea parlamentară a decis să lase pe mai departe un actor în Guvernul Ponta în loc să-l lase pe scenă, pentru că nu poate reprezenta românii de pretutindeni şi a dovedit acest lucru şi o va dovedi şi în viitorul apropiat”, a susţinut el.

    Deputatul UDMR Marton Arpad a replicat, exprimându-şi indignarea faţă de faptul că un deputat face discriminare pe bază de profesie. “Şi eu sunt actor şi aceşti actori, chiar şi în lumea bună, sunt unii dintre ei politicieni acceptaţi şi câteodată reprezintă cu mai mare cinste ţara noastră ca unii politicieni”, a spus Marton Arpad.

    Moţiunea simplă privind diaspora a fost depusă la Cameră în 13 octombrie.

     

  • Deputatul PSD Marian Neacşu, ales vicepreşedinte al Camerei în locul lui Hrebenciuc

    Neacşu, care a deţinut funcţia de lider al grupului parlamentar al PSD, a fost ales vicepreşedinte al Camerei prin vot secret cu bile.

    După anunţarea rezultatului votului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, l-a felicitat pe Marian Neacşu. „Felicitări pentru această funcţie, îmi pare rău că ea vine într-un moment neplăcut grupului parlamentar, dar este spre încununarea unei munci pe care aţi depus-o în ultimii ani”, i-a spus Zgonea lui Neacşu.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament. Luni, Camera Deputaţilor a luat act de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament.

  • Deputaţii nu s-au pronunţat prin vot asupra cererii de încuviinţare a arestării lui Ion Diniţă. Nici săptămâna trecută nu a fost cvorum

    După ce au votat secret cu bile, cu 223 de voturi “pentru” şi 30 “împotrivă”, ca Marian Neacşu să ocupe funcţia de vicepreşedinte al acestui for legislativ, Camera Deputaţilor nu a avut cvorum pentru continuarea şedinţei, în care urma să fie votată, tot secret cu bile, cererea privindu-l pe Diniţă.

    „Sunt 152 de persoane în sală, nu este cvorum, pe cale de consecinţă declar închisă şedinţa, nu este cvorum, ne vedem săptămâna viitoare, marţi, 4 noiembrie, la ora 15,00”, a precizat Valeriu Zgonea.

    Numărul total al deputaţilor este de 401.

    Şi în urmă cu o săptămână, Camera Deputaţilor şi-a suspendat lucrările din lipsă de cvorum, fără a se pronunţa asupra cererii de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Ion Diniţă, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, anunţând atunci că şedinţa de plen va fi reluată peste o săptămână.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea reţinerii şi a propunerii de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă – acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

  • Comisia juridică nu a reuşit să ia o decizie în cazul Diniţă. Plenul va hotărî

    Ridicarea imunităţii deputatului Ion diniţă nu a întrunit numărul necesar de voturi favorabile pentru a trece de Comisia juridică a Camerei , urmând ca decizia să fie luată de plen.

    Vicepreşedintele comisiei Ciprian Nica a precizat că 9 voturi au fost ”pentru” în cuviinţarea reţinerii şi a arestării, 13 voturi au fost ”împotrivă”, iar un vot a fost anulat. El a arătat că în cazul arestării erau necesare cel puţin 14 voturi pentru sau împotrivă, adică jumătate plus unul din numărul total al membrilor comisiei.

    ”Nu a fost întrunit numărul necesar de voturi privind arestarea domnului Diniţă”, a spus Nica, cel care a condus şedinţa Comisiei juridice.

    El a precizat că membrii comisiei vor trimite Biroului Permanent un raport în care vor arăta că plenul Camerei Deputaţilor ”este suveran să decidă dacă se va încuviinţa arestarea” deputatului Diniţă.

    Ciprina Nica a mai spus că, în şedinţa comisiei, Ion Diniţă a încercat să se apere de acuzaţiile DNA şi că a fost susţinut de doi avocaţi.

    Plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe în 20 octombrie, prin vot secret cu bile.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea reţinerii şi a propunerii de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă – acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

    Solicitarea DNA va fi înaintată Parchetului instanţei supreme, care o va transmite Minsterului Justiţiei, pentru ca acesta să o înainteze Camerei Deputaţilor, în vederea obţinerii avizului.

    Potrivit procurorilor, cercetarea în stare de libertate a lui Diniţă prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea şi împrejurările săvârşirii infracţiunilor, întinderea în timp a activităţii infracţionale, urmarea produsă (consecinţe deosebit de grave) şi calitatea publică a persoanelor implicate în activitatea infracţională cercetată în cauză, care generează un mare impact în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unele persoane având funcţii de demnitate publică, înţeleg să îşi exercite funcţia.

    “Încuviinţarea cererii de arestare preventivă a fost formulată şi în considerarea faptului că, lăsarea în libertate a inculpatului, ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influenţării martorilor/suspecţilor, dovadă fiind calitatea acestuia, relaţia cu coinculpatul Căncescu Aristotel Adrian”, mai susţine DNA.

    Deputatul Ion Diniţă este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Judeţean Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

    În documente din dosar, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii subliniază că SC Gotic SA, a deputatului Diniţă, era una dintre firmele “de casă” ale Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, “calitate” rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire – cu modificarea ulterioară a preţului -, precum şi din conţinutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanţei în cauză.

    Pe de altă parte, conform aceloraşi documente, în aceeaşi încercare de recuperare a prejudiciilor prin atribuiri în continuare de lucrări în mod abuziv, cu nerespectarea legii în materia achiziţiilor publice, vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, a avut, din dispoziţia lui Aristotel Căncescu, mai multe întâlniri cu Ion Diniţă, “pentru a-l determina să accepte noi contracte, cu condiţia ca o parte din bani să fie returnaţi pentru recuperarea prejudiciilor din contractele anterioare”.

    În aceleaşi documente, anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă, cu sprijinul şi prin complicitatea vicepreşedintelui instituţiei şi a funcţionarilor cu funcţii de conducere din CJ Braşov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia.

    “Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Judeţean Braşov prin achitarea în mod nelegal din dispoziţia abuzivă a inculpatului Căncescu Aristotel a unor sume aferente lucrărilor executate de SC Gotic SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006, privind lucrările de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş – Rupea şi nr. 69/20.09.2007, privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi salubrizare a drumurilor judeţene din Braşov( întreţinere şi salubrizare în sezonul rece -deszăpeziri precum şi întreţinerea şi reparaţii pe timp de vară), este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro”, se menţionează în documentele din dosar.

    Procurorii anticorupţie detaliază plăţile făcute firmei lui Diniţă, precizând astfel că firma deputatului a primit un milion de lei, sumă considerată exorbitantă de către DNA, în schimbul a două straturi de asfalt turnate pe doi kilometri de drum în localitatea Racoş, după care Costea Viorel, director al Direcţiei de Administrare Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului Judeţean, a întocmit un referat prin care a propus alocarea unei alte sume de 2.900.000 lei, pentru plata aceloraşi lucrări. Costea este cercetat şi el în acest dosar, pentru abuz în serviciu.

    “Practic, cei 2 km ai drumului din incinta localităţii Racoş, pe care SC Gotic SA a turnat timp de 6 luni, două straturi de asfalt, au fost plătiţi de către Consiliul Judeţean Braşov cu suma de 1.000.000 lei +2.900.000 lei, deşi nu a existat vreun contract nou sau vreun act adiţional la contractul iniţial (nr. 8798/10.11.2006) şi nici măcar un act de recepţie al pretinselor lucrări efectuate pentru care deja fusese achitată suma exorbitantă de 1 milion lei”, se arată în documentele anchetatorilor.

    Potrivit DNA, în schimbul a două contracte acordate de Consiliul Judeţean Braşov firmei lui Diniţă, aceasta “a virat în tranşe de bani, în perioada 15.11.2006 – 29.06.2007, ce au totalizat 384.750 lei, către SC Canaris SRL, societate deţinută de Căncescu Aristotel Adrian”.

    “În cazul ambelor contracte, achitate prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, Consiliul judeţean a fost prejudiciat fie prin majorarea nelegală, abuzivă, a preţului contractelor, prin încheierea unor acte adiţionale, fie prin decontarea unor lucrări neefectuate sau care au fost decontate de două ori”, se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

    În acest dosar, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut luni seară, de procurorii anticorupţie, după ce a fost audiat mai multe ore la DNA Braşov.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă în cazul administratorul public al judeţului, Radu Ispas, şi al lui Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL.

    Căncescu şi Bâgiu au fost prezentaţi, marţi, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă. Propunerea a fost respinsă, cei doi urmând să fie cercetaţi sub control judiciar. Tot sub control judiciar este cercetat Ispas.

    Potrivit anchetatorilor, vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, este cercetat şi el, pentru abuz în serviciu şi instigare la tentativă la această infracţiune.

  • ACL solicită convocarea plenului Camerei luni sau cel târziu marţi pentru votul în cazul lui Vreme

    ”Opoziţia cere convocarea plenului Camerei pentru luni, cel târziu marţi. Trebuie să avem timpul necesar, mă refer la liderii de grup, pentru a ne convoca colegii pentru a fi siguri că săptămâna viitoare – luni am vrea noi – plenul Camerei va avea cvorumul necesar. Atrag atenţia că în lipsa unui vot în plen nu poate începe procedura urmăririi penale”, a precizat Scutaru.

    El a solicitat ca reprezentanţii PSD în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să adopte, miercuri, o decizie clară de convocare a plenului Camerei.

    ”Le cer celor de la PSD ca mâine (miercuri – n.r.) să adopte foarte clar convocarea plenului pentru luni, să nu dea un termen care nu ar face decât să dovedească faptul că nu sunt sinceri când vorbesc de stat de drept şi că Victor Ponta minte când spune că respectă justiţia. Ne aşteptăm la un gest similar şi din partea colegilor de la Senat”, a mai spus Scutaru.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor se va reuni miercuri după-amiază pentru a decide asupra momentului în care va fi convocat plenul acestui for legislativ pentru a se pronunţa asupra începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme, în dosarul Microsoft.

    Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, marţi, solicitarea procurorilor DNA de începere a urmării penale a deputatului Valerian Vreme.

    Raportul Comisiei, care este unul consultativ, a fost trimis marţi către Biroul Permanent.

    Biroul Permanent se va reuni, miercuri, la ora 15.00, pentru a decide convocarea plenului, care se va pronunţa asupra începerii urmăririi penale.

    Surse din Camera Deputaţilor au precizat că plenul ar putea fi convocat săptămâna viitoare, marţi, pentru a se pronunţa asupra începerii urmăririi penale a deputatului Vreme.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.