BusinessMagazin

Tag: business

  • Businessul german face presiuni pentru realizarea unei coaliții rapide de guvernare, pentru a stabiliza economia Germaniei, aflată în al treilea an de recesiune

    Liderii de afaceri din Germania au cerut luni formarea rapidă a unei noi coaliţii de guvernare pentru a revitaliza cea mai mare economie europeană, afectată de criză. Apelul vine după victoria conservatorilor în alegeri, relatează AFP.

    Germania, motorul economic al zonei euro, se confruntă cu o criză profundă, marcată de încetinirea producţiei şi de o serie de probleme structurale majore. În plus, ameninţarea tarifelor vamale impuse de Donald Trump sporeşte îngrijorările.

    După perioada de instabilitate politică sub ultimul guvern, există speranţe că Friedrich Merz, liderul conservatorilor, va putea forma rapid o coaliţie stabilă, capabilă să implementeze reformele necesare.

    „Economia germană are nevoie urgentă de un guvern funcţional”, a declarat Peter Leibinger, preşedintele federaţiei industriale BDI. „Cu cât persistă incertitudinea, cu atât companiile şi consumatorii ezită să investească.”

    El a subliniat că Germania are nevoie de un „nou început”, cu reforme economice de amploare.

    Blocajul politic a fost agravat de prăbuşirea coaliţiei tripartite conduse de Olaf Scholz în noiembrie, ceea ce a condus la alegerile anticipate. Chiar şi înainte de acest colaps, conflictele interne din guvern au împiedicat reformele esenţiale pentru relansarea economiei, aflată în recesiune de doi ani.

    Merz a promis măsuri pentru stimularea creşterii economice, inclusiv reducerea impozitelor pentru companii şi eliminarea birocraţiei excesive. Pieţele au reacţionat pozitiv la victoria sa, indicele bursier de la Frankfurt crescând cu 0,8% la deschidere.

    El a semnalat, de asemenea, că va prioritiza economia în detrimentul politicilor climatice, criticând impactul acestora asupra costurilor suportate de gospodării.

    Totuşi, pentru a-şi pune în aplicare planurile, Merz trebuie mai întâi să formeze o coaliţie – un proces care ar putea dura săptămâni sau chiar luni, blocând temporar procesul decizional.

    Excluzând orice colaborare cu partidul de extremă-dreapta AfD, care a obţinut locul al doilea, alianţa CDU/CSU a lui Merz trebuie să caute sprijinul fostului adversar, SPD, partidul lui Scholz, care s-a clasat pe locul al treilea cu doar 16% din voturi.

    După o campanie electorală tensionată, marcată de dezbateri aprinse pe teme precum imigraţia şi securitatea, negocierile pentru formarea guvernului se anunţă dificile.

    Criticii avertizează că nu este timp de pierdut, subliniind problemele urgente ale ţării: infrastructura învechită, deficitul de forţă de muncă calificată, birocraţia excesivă, impozitele ridicate şi costurile mari ale energiei, care afectează competitivitatea industriei.

    La nivel global, economia germană este afectată şi de factori externi. Pe lângă ameninţarea noilor tarife impuse de SUA, care ar putea reduce creşterea economică cu un procent, cererea de exporturi a scăzut şi pe piaţa-cheie din China.

    În ultimele luni, mai multe mari companii germane au anunţat concedieri masive în sectoare esenţiale, de la industria auto la producţia de oţel.

    „Nu ne putem permite un vid guvernamental”, a avertizat Joerg Dittrich, preşedintele federaţiei meseriilor calificate ZDH, care reprezintă un milion de întreprinderi.

    „Într-un context geopolitic instabil şi cu probleme structurale serioase, Germania trebuie să acţioneze imediat.”

  • De la zero la 120 mil. dolari: Cum a reuşit un tânăr student fără bani să ridice din nimic un mega-business încă din băncile facultăţii, deşi nimeni nu îl lua în serios

    Desmond Lim a învăţat încă de mic ce înseamnă munca grea şi perseverenţa. La vârsta de doar şapte ani, a descoperit pasiunea pentru baschet, însă familia sa nu îşi putea permite să îi cumpere o minge. Aşa că a decis să rezolve singur problema:  a economisit bani timp de mai multe luni, renunţând la mesele de prânz, pentru a-şi cumpăra propria minge de baschet. Această disciplină şi abordare practică l-au ajutat în cariera sa mai târziu. Astăzi el este este CEO-ul Workstream, o platformă gigant destinată resurselor umane, care a reuşit să atragă investiţii de 120 mil. dolari, scrie CNBC.

    „Mereu am avut probleme cu banii. Tata era şofer, mama era femeie de serviciu. Am ales un sport care nu presupune investiţii prea mari ca să mă pot bucura de el oricând” spune Lim.

    Lim s-a născut şi a crescut în Singapore şi a fost primul din familia sa care a urmat  o facultate. De la vânzarea ouălor la piaţa până la transportul de marfă, Lim spune că majoritatea membrilor familiei sale, inclusiv părinţii săi, au fost – şi încă sunt – muncitori cu ora.

    Lim a fost inspirat de munca asiduă a părinţilor şi de exemplul de corectitudine pe care îl dădeau şi a aplicat aceste lecţii în viaţa sa personală. În liceu, nu numai că a fost un elev de top, dar a şi condus echipa de baschet a şcolii sale, câştigând de asemenea o competiţie naţională.

    Nu a durat mult ca să se facă observat. A devenit rapid clar că avea calităţile necseare pentru a intra la o universitate de top, dar familia sa nu avea bani cu care să-l ţină în facultate.

    „Mama mi-a spus: Nu pot să-ţi plătesc facultatea. Nu ar trebui să mergi la facultate. Ar trebui să te duci să munceşti. Asta m-a forţat să găsesc soluţii pentru a rămâne în facultate chiar dacă eram pe cont propriu” povesteşte şeful Workstream.

    În cele din urmă, călătoria antreprenorială a lui Lim s-a născut în mare parte dintr-o nevoie. El a început să clădească mici afaceri încă de când era tânăr pentru a-şi putea permite să îşi plătească facultatea.

    Pe lângă concentrarea asupra studiilor şi a baschetului, Lim şi-a început propria afacere de meditaţii în liceu. În doi ani, spune el, această afacere i-a adus venituri de aproximativ 100.000 de dolari, sumă suficientă pentru a-şi plăti studiile.

    Acel business de meditaţii a devenit doar prima dintre numeroasele afaceri pe care Lim le-a gestionat.

    În mod similar, în timp ce studia la Singapore Management University, Lim şi-a stabilit un nou obiectiv: dorea să se mute în Statele Unite pentru a obţine o diplomă de masterat. Pentru a economisi bani, el a început o altă afacere, un restaurant de mâncare thailandeză.

    După ce a absolvit universitatea în 2010, Lim a lucrat în sectorul bancar timp de mai mulţi ani, înainte de a merge în Statele Unite pentru masterat la Universitatea Harvard, în iulie 2013.

    Mai târziu, după ce a absolvit Harvard, antreprenorul s-a mutat în Bay Area în 2016 şi a co-fondat Workstream în septembrie 2017 împreună cu Lei Xu şi Max Wang, prieteni din facultate.

    În ianuarie 2018 Workstream şi-a găsit primul client, Coupa Cafe, care i-a recompensat pentru serviciile lor cu 100 de dolari pe şefii companiei.

    „Începuturile au însemnat mult bătut la uşi şi cautat de clienţi pe la toate colţurile” îşli aminteste Lim.

    Prima investiţie atrasă de companie a venit din partea lui Eric Yuan, fondatorul şi CEO-ul Zoom, care a contribuit la succesul Workstream cu 25.000 de dolari.

    De atunci, cei doi au rămas prieteni timp, iar când Lim a încercat să obţină din nou bani pentru compania sa, fondatorul Zoom a devenit rapid primul finanţator important al Workstream.

    Astăzi Workstream este un succes global care colaborează cu branduri din toată lumea printre care se numără Burger King şi Dunkin’ Donuts. Printre finanţatorii majori ai  companiei se numără Gold House Ventures, Founders Fund al lui Peter Thiel şi Ken Howery, Jay-Z şi Tony Xu de, oamenii din spatele companiei de food delivery DoorDash.

     

     

  • Ce bine ar fi să mai avem încă un deceniu de linişte şi creştere economică fără crize

    Marţi, 11 februarie 2025, ora 19.20, când scriu acest articol, Klaus Iohannis mai are 17 ore şi va pleca de la Cotroceni din funcţia de preşedinte al României. În următoarele trei luni, până la alegerea oficială a unui nou preşedinte, Ilie Bolojan va conduce România din punct de vedere politic. Să sperăm că guvernul actual va rezista până la alegerile prezidenţiale pentru a se mai diminua din criza politică în care am intrat din noiembrie încoace. Nu suntem în cea mai bună situaţie din punct de vedere politic, social, din punct de vedere bugetar, iar asta se vede în economie, începe să se simtă în business. Încă nu suntem în recesiune economică sau într-o criză economică, dar suntem la limită. Creşterea economică s-a redus semnificativ, iar companiile private au devenit extrem de prudente mai ales în a face noi investiţii, noi angajări sau a creşte salariile. Până în luna mai, după alegerile prezidenţiale, nu vom avea creşteri de taxe şi impozite (şi aici mă refer la creşterea TVA, creşterea impozitului pe venit, creşterea impozitului pe dividende) sau introducerea unor noi taxe şi impozite. După luna mai vom vedea cine va veni la Palatul Cotroceni, vom vedea cum stă guvernul din punct de vedere bugetar sau vom vedea dacă vom avea guvern, pentru că este puţin probabil ca actuala coaliţie să reziste dacă vine un preşedinte suveranist. Dar, indiferent cine va fi la Cotroceni sau la Palatul Victoria, trebuie să facă rost de bani pentru a plăti pensiile şi salariile, pentru a plăti datoriile făcute anterior, pentru a plăti lucrările de investiţii, pentru a plăti cheltuielile bugetare. Ca să nu mai vorbim că trebuie acoperit prin noi împrumuturi deficitul bugetar şi datoriile care ajung la scadenţă şi nu pot fi plătite şi de aceea trebuie reeşalonate. Suma totală pe tot anul este de 213 miliarde de lei, ceea ce nu este puţin, ci chiar mult. Tot anul România va trăi sub ameninţarea scăderii ratingului de ţară, iar dacă lucrurile scapă de sub control din punct de vedere politic, bugetar şi economic vom fi aruncaţi în categoria “Junk”. Aşa, la prima vedere, companiile private ar avea bani să reziste şi să treacă printr-o criză politică, socială şi economică. La fel, ar avea bani şi oamenii să treacă prin această situaţie, fără pierderi mari. Salariul mediu a depăşit 1.000 de euro, depozitele bancare în lei şi valută sunt la un maxim istoric (380 de miliarde de lei, adică 76 de miliarde de euro), din ce în ce mai mulţi români îşi investesc banii în titluri de stat Fidelis şi Tezaur (peste 45 de miliarde de lei), investiţiile în fonduri mutuale sunt din nou la maxim, avem cel mai mare număr de investitori români persoane fizice pe Bursă, asta ca să nu mai vorbim de banii investiţi în afară, în acţiuni străine sau în criptomonede. Bineînţeles că aceşti bani nu sunt distribuiţi uniform – unii au mai mult, alţii mai puţin. Companiile, atât cele străine care operează în România, cât şi cele româneşti, par să aibă o poziţie financiară solidă, oricum mai solidă faţă de situaţia din 2008/2009. Băncile au de departe cea mai solidă poziţie din istoria lor, cu o lichiditate, solvabilitate şi profitabilitate la maximum şi cu un nivel al creditelor neperformante extrem de redus. Persoanele fizice au bani să-şi plătească ratele la bancă, chiar dacă dobânzile sunt mai mari faţă de momentul în care au luat creditele. Dacă din punct de vedere politic şi social multă lume este destul de nervoasă, din punct de vedere economic lucrurile arată mai bine şi de aceea pe lista de proteste situaţia nivelului de trai nu este în prim-plan. Nu ştiu ce a rezolvat demisia lui Iohannis din punct de vedere al liniştirii populaţiei, pentru că oricum curentul suveranist, naţionalist, populist câştigă teren şi nu ştim ce ne va aduce. Dacă din punct de vedere financiar am putea gestiona prezentul o perioadă scurtă de timp, pe termen lung avem semne de întrebare. Economia încă nu este suficient de consolidată, businessul românesc nu este suficient de puternic ca să ia locul capitalului străin dacă acesta pleacă sau nu mai vine în România, costul finanţării va fi scump şi nu ştiu dacă va scădea prea mult, iar închiderea porţilor externe în cazul unei retorici populiste din ce în ce mai accentuată nu ştiu dacă ne va ajuta. Am fi avut nevoie de încă un deceniu de o creştere economică în linişte de peste 3-5% pe an (oricum, ce este sub 5% creştere economică o putem considera scădere economică), am fi avut nevoie de încă zece ani de consolidare şi creştere a capitalului românesc, am fi avut nevoie de încă o creştere a salariilor şi a nivelului de trai care să ne apropie mai mult de Europa, astfel încât să devenim o alternativă serioasă de reîntoarcere în ţară a românilor care lucrează prin Occident. Pe datele din 2023, care probabil vor fi confirmate şi pe datele statistice din 2024, România a ajuns şi chiar a întrecut Polonia la PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În acest moment suntem la 78% din media UE faţă de 77% cât au Polonia şi Ungaria. Dacă nu am avea criză politică şi economică am mai putea recupera câteva procente faţă de Europa. Cred că mai avem o fereastră de zece ani în care mai putem creşte economic din punct de vedere cantitativ înainte să începem lupta să creştem economic din punct de vedere calitativ, acolo unde foarte multe ţări se opresc. Nu ştiu ce ne vor rezerva următoarele luni din punct de vedere politic, social, economic, dar am avea nevoie de zece ani fără crize. Înainte să ieşim la pensie. Pe urmă, putem să schimbăm baricada.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Un start-up românesc vine cu o soluţie inovatoare pentru una dintre cele mai presante provocări ale companiilor europene

    Un start-up românesc vine cu o soluţie inovatoare pentru una dintre cele mai presante provocări ale companiilor europene – raportarea ESG. Cu o platformă lansată în martie 2024, Safeflows automatizează procesul complex de raportare a sustenabilităţii.

    Start-up-ul, care a atras deja o finanţare iniţială de 150.000 de euro şi suport prin programul Microsoft for Startups, se află în proces de strângere a unei runde de 750.000 de euro pentru accelerarea dezvoltării. Cu două companii în fază de pilotare şi încă două programate pentru începutul lui 2025, Safeflows ţinteşte să atragă minimum 20 de clienţi şi să genereze venituri de 200.000 de euro în anul următor, pregătind totodată expansiunea în ţările vecine membre ale Uniunii Europene. „La finalul lunii noiembrie am deschis o rundă de pre-seed în care ne dorim să ridicăm o sumă de aproximativ 750.000 de euro, bani cu care să creştem echipa de dezvoltare, să aducem noi funcţionalităţi platformei şi, totodată, să dezvoltăm şi din punctul de vedere al businessului proiectul nostru. Avem o strategie foarte clară pentru această rundă. Am început discuţiile cu VC-uri şi cu investitori privaţi sau family office-uri. Avem mai multe discuţii deschise. Acum urmează să le şi închidem şi sperăm ca la începutul anului 2025 să putem finaliza această rundă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Bărbuia, cofondator şi CEO al Safeflows. El a demarat proiectul în aprilie 2023, alături de Dragoş Andrei Răutu (CTO) şi Simona Enache Pirtea, expert în legislaţie, dezvoltarea efectivă începând în octombrie 2023. Platforma a fost lansată în martie 2024, după şase luni de dezvoltare, iar până acum echipa s-a concentrat pe dezvoltarea produsului şi pe testarea acestuia în piaţă, realizând peste 25 de demo-uri doar în ultima lună. 

    Două companii se află în fază de pilotare, cu finalizare în decembrie, iar alte două pilotări sunt programate pentru februarie. Primul client plătitor va fi semnat în ianuarie 2025. „Ca număr de clienţi, ţintim minimum 20 de clienţi an-ul viitor, cărora să le putem oferi soluţia noastră. Iar cifra de afaceri se poate ridica la circa 200.000 de euro anul viitor, dar nu ne limităm doar la 20 de clienţi. Avem mai multe canale prin care dorim să atragem clienţi. Dar, mai întâi, ne-am dori să facem cunoscută soluţia noastră, oamenii să înţeleagă care sunt beneficiile şi cum îi poate aju-ta real o astfel de soluţie, iar ulterior ne vom axa pe partea de vânzare“, a precizat Bărbuia.

    Ce face însă concret platforma Safeflows? Fiind o platformă de tip software-as-a-service, Safeflows se integrează cu sursele de date ale companiilor pentru a automatiza procesul de raportare ESG. „Soluţia noastră se poate inte-gra facil cu sursele de date ale clientului. Aici avem o diversitate de surse de date, multiple surse de date, precum soluţii de tip ERP, surse de date dezvoltate, aplicaţii dezvoltate in-house de către client sau chiar informaţii pe care le putem colecta direct din documente de tip PDF, Word, Excel. Noi ne integrăm cu aceste surse de date ale clien-tului şi colectăm datele necesare astfel încât să putem răspunde cerinţelor framework-urilor de tip ESG“, a explicat el.

    Platforma acoperă aproximativ 1.200 de indicatori pentru framework-ul CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) şi foloseşte tehnologia OpenAI de la Microsoft pentru indicatorii de tip narativ. Clienţii ţintă sunt com-paniile cu peste 50 de angajaţi, peste 

    10 milioane cifră de afaceri şi peste 5 milioane total active. Momentan, start-up-ul se concentrează pe piaţa din România, urmând ca spre finalul lui 2025 să se extindă în ţările vecine. „Fiind un proiect românesc, vrem să oferim aceste servicii în primul rând pieţei din România. Dar, bineînţeles, ne uităm şi către celelalte ţări care sunt în Uni-unea Europeană, vecine cu România, şi urmează ca în 2025, mai probabil spre finalul anului, să batem la porţile lor“, a spus cofondatorul şi CEO-ul Safeflows.

    Până acum, Safeflows a atras o finanţare de 150.000 de euro de la doi business angels (Cosmin Manea şi Ingrid Haddad) şi a intrat în programul Microsoft for Startups.

    „Noi am parcurs patru etape din programul Microsoft for Startups, prin care am obţinut o finanţare de 150.000 de dolari, în special în credite Azure, ceea ce înseamnă că putem dezvolta produsul cu ajutorul acestor credite, dar şi fonduri necesare pentru infrastructura platformei.“ Pentru viitor, Safeflows plănuieşte să adauge noi module plat-formei, în special pentru zona de audit. „Dorim să adăugăm module în special pentru zona de audit. Aceste rapoarte de sustenabilitate urmează să fie şi auditate, astfel că o astfel de soluţie, aşa cum o gândim noi, trebuie să răspundă şi nevoii auditorilor, astfel încât să optimizăm întregul flux pentru client“, a precizat Bărbuia.    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cristian Bărbuia, cofondator şi CEO, Safeflows.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de automatizare pentru raportările ESG (environmental, social and governance).

    „La finalul lunii noiembrie am deschis o rundă de pre-seed în care ne dorim să ridicăm o sumă de aproximativ 750.000 de euro, bani cu care să creştem echipa de dezvoltare, să aducem noi funcţionalităţi platformei şi, toto-dată, să dezvoltăm şi din punct de vedere al businessului proiectul nostru. Avem o strategie foarte clară pentru această rundă. Am început discuţiile cu VC-uri şi cu investitori privaţi sau family office-uri. Avem mai multe discuţii deschise. Acum urmează să le şi închidem şi sperăm ca la începutul anului 2025 să putem finaliza această rundă.“

     

    2. Invitat: Dimitrie Baitanciuc, cofondator şi CEO al Brizy.

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru construcţia rapidă de website-uri.

    „Am crescut cu 50% în 2023 şi cu peste 60% în 2024 şi, evident, vrem să creştem şi în 2025. Ideal ar fi să creştem cu 100%. Aceasta ar fi ţinta noastră pentru 2025, bazată pe cifrele şi partenerii pe care îi avem acum şi care urmează să se activeze în următorul an şi să crească. Avem, în momentul de faţă, 15.000 de subscripţii active, dintre care foarte multe agenţii şi freelanceri care folosesc toolurile noastre ca să obţină practic venituri pentru businessurile lor, folosind toolurile pentru site-urile clienţilor.”

     

    3. Invitat: Mihai Chiţoiu, expert SEO şi fondator al agenţiei Clienţi pe Viaţă.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie numită SEOPrenor AI, bazată pe inteligenţă artificială, care automatizează procesele SEO – de la crearea de conţinut până la optimizarea tehnică.

    „Aplicaţia se numeşte SEOPrenor, iar scopul este, în primul rând, productivitatea echipei pe care o am în acest moment. Mai exact, în loc să lucrăm o zi şi jumătate, de exemplu, pentru a face anumite sarcini pentru toţi clienţii pe care îi avem, scopul este să ajungem la un număr mult mai mic de ore, cu un efort mai redus din partea noastră, astfel încât să putem fi mai productivi şi să livrăm mai mult sau să ne facem treaba mai repede, permiţându-ne, în acelaşi timp, să avem mai mult timp pentru a prelua clienţi noi.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    1. Invitaţi: Ion Gavrilescu, cofondator FieldOS şi Adrian Roşoagă, chief investment officer al BCR Seed Start-er.

    Ce e nou? Start-up-ul românesc FieldOS, care a dezvoltat o platformă pentru managementul angajaţilor care lu-crează pe teren şi al resurselor acestora, a obţinut o investiţie de 500.000 de euro de la BCR Seed Starter – primul vehicul de investiţii al unei bănci de pe piaţa locală.

    Adrian Roşoagă: „Noi ne-am întâlnit cu FieldOS destul de devreme, undeva prin martie. FieldOS a fost unul dintre start-up-urile care au participat în acceleratorul InnovX, care a fost susţinut de BCR, şi cumva era pe lista noastră scurtă de start-up-uri. Aş putea să spun că a fost o chimie bună cu echipa de la prima întâlnire. Ne-a plăcut pro-dusul, e un produs destul de uşor de înţeles de clienţi, poate să fie promovat destul de uşor şi, de asemenea, de-serveşte o nevoie reală şi foarte mare. Nevoia de digitalizare în acest sector de activităţi pe teren este foarte mare la nivel global.“

    Ion Gavrilescu: „Când toată lumea încearcă să vândă şi trimite foarte multe e-mailuri, ai un avantaj extraordinar de mare în momentul în care ai un «warm intro». Cred că acest avantaj este de 1.000 de ori mai mare în momentul în care ai un «warm intro» de la BCR, adică vii cu un supervot de încredere. La nivel mondial, 80% din forţa de muncă este pe teren, sunt 2,7 miliarde de oameni care nu au lucrat niciodată cu softuri, nu sunt obişnuiţi cu asta – practic, îi oferi un telefon şi un software unui lucrător din curăţenie, unui tehnician sau unui agent de pază. Poate fi prima oară când un astfel de angajat are acces la un software.“

    2. Invitat: Cristian David, fondator şi CEO Klap – platformă pentru echipamente electronice recondiţionate.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a crescut businessul cu aproximativ 300% în 2024, ajungând la un portofoliu de clienţi de peste 4.000 de companii.

    „Pentru noi a fost un an foarte bun, în sensul în care am avut o creştere spectaculoasă, suntem aproape la 300% faţă de anul trecut. Am avut creşteri impresionante şi pe partea de e-shop, de soluţii pentru persoane fizice, dar şi pe segmentul destinat companiilor. Noi preluăm diferite dispozitive electronice din piaţă, atât de la consumatori, persoane fizice, cât şi de la companii. Le evaluăm, le «tratăm» şi, după aceea, le punem la vânzare cu garanţie, într-un pachet nou, atât pe site-ul nostru de e-commerce, cât şi în sistem B2B pentru companii.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Liviu Popescu: „Business-urile din HoReCa se adaptează rapid noilor tendinţe din tehnologie”. De ce a ales omul de afaceri smartphone-ul pliabil HUAWEI Mate X6

    Într-o eră a vitezei, afacerile din HoReCa trebuie să ţină pasul cu evoluţiile din domeniu pentru a rămâne competitive, iar adoptarea inovaţiilor tehnologice este una dintre soluţii. Liviu Popescu, coproprietar al reţelei de cluburi şi resto-baruri reunite sub brandul Fratelli, care activează în acest domeniu din 2005, pune mare preţ pe eficientizarea muncii, iar de aceea a ales smartphone-ul pliabil HUAWEI Mate X6, lansat în România la finalul lunii ianuarie şi care poate fi găsit acum în magazinul online HUAWEI Store.

    1. De-a lungul carierei tale, ai fost mereu deschis la inovaţie. Care sunt principalele schimbări pe care le-ai observat în HoReCa în ultimii ani şi cum se adaptează business-urile la noile tendinţe?

    Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în transformarea industriei HoReCa. Business-urile din acest domeniu se adaptează rapid noilor tendinţe prin implementarea soluţiilor tehnologice care optimizează operaţiunile zilnice. De la utilizarea tabletelor pentru preluarea comenzilor, care permite o comunicare rapidă şi precisă, până la transmiterea instantanee a comenzilor în bucătărie, tehnologia contribuie la creşterea eficienţei şi reducerea timpilor de aşteptare.  

    Suntem într-o eră a vitezei, iar pentru a răspunde cerinţelor clienţilor şi a rămâne competitivi, este esenţial ca afacerea să adopte tehnologiile care eficientizează procesele şi oferă soluţii rapide şi intuitive, atât pentru angajaţi, cât şi pentru clienţi. 

    Pentru mai multă productivitate, eu am ales smartphone-ul pliabil HUAWEI Mate X6, cu ajutorul căruia pot să-mi gestionez eficient activitatea pe parcursul zilei, oriunde m-aş afla.

    1. Agenda unui antreprenor este adesea imprevizibilă. Cum arată o zi obişnuită pentru tine şi ce strategii foloseşti pentru a rămâne organizat?

    În fiecare dimineaţă, mă trezesc înaintea tuturor membrilor familiei şi îmi organizez ziua, stabilind priorităţile. Funcţia Live-Multitask de pe HUAWEI Mate X6 îmi permite să deschid simultan până la trei aplicaţii, iar ecranul generos mă ajută să parcurg uşor e-mailurile şi să aflu noutăţile zilei.

    Pe parcursul zilei, telefonul este un instrument esenţial pentru mine. Când bateria ajunge la un nivel scăzut, funcţia HUAWEI SuperCharge îmi permite să-l încarc complet în mai puţin de 50 de minute, asigurându-mi astfel energia necesară pentru o zi productivă, fără întreruperi.  

    1. Dincolo de viaţa profesională, este important să găseşti timp pentru pasiunile personale. Cum reuşeşti să menţii acest echilibru şi ce activităţi îţi oferă un plus de energie?

    Consider că în viaţă este extrem de importantă găsirea unui echilibru între partea profesională şi personală. Fiind pasionat de sport, îmi place să petrec timp în aer liber. Mă bucur de momente alături de familia mea, cât mai mult în natură, fie că practicăm sporturi de apă, facem drumeţii pe munte, mergem cu bicicletele sau jucăm golf. De asemenea, nu ratez ocaziile de a mă bucura de sporturile de iarnă, schiul fiind în topul preferinţelor mele. ?  

    A person in a suit talking on a phoneAI-generated content may be incorrect.

    1. Călătoriile sunt pentru mulţi o sursă de inspiraţie. Există un loc anume care te-a marcat profund şi pe care l-ai surprins în imagini memorabile?

    Un loc care m-a marcat profund este Marrakesh. Atmosfera vibrantă, culorile vii ale pieţelor şi ale arhitecturii, alături de mirosurile şi sunetele specifice, au făcut din acest loc o adevărată sursă de inspiraţie. Am reuşit să surprind în imagini memorabile esenţa oraşului, fiecare detaliu aducând o poveste unică. De altfel, o caracteristică ce m-a impresionat la HUAWEI Mate X6 este senzorul Ultra Chroma care oferă o fidelitate ridicată a culorilor, redând nuanţele exact ca în realitate. O astfel de funcţie te ajută să surprinzi foarte bine atmosfera specifică locului.

    1. Când vine vorba de gadgeturi, fiecare persoană are propriile criterii de selecţie. Ce caracteristici sunt esenţiale pentru tine atunci când alegi un smartphone şi de ce ai ales un smartphone cu ecran plaibil?

    Există câteva caracteristici cheie care sunt esenţiale pentru mine atunci când aleg un smartphone: portabilitatea, durabilitatea şi performanţa ecranului. Am ales HUAWEI Mate X6 pentru că este un dispozitiv ultra-subţire şi uşor, ceea ce îl face extrem de convenabil pentru transport. Durabilitatea este un alt criteriu important pentru mine, iar Sticla Kunlun de a doua generaţie face ca telefonul să reziste la uzura zilnică. Ecranul HUAWEI X-True este foarte luminos şi oferă o experienţă vizuală excelentă, chiar şi în condiţii de lumină puternică. 

    A person in a suit holding a phoneAI-generated content may be incorrect.

    Descoperă noile smartphone-uri pliabile HUAWEI Mate X6 pe HUAWEI Store

    Pentru noua generaţie a seriei de telefoane pliabile Mate, HUAWEI propune două variante de culoare, Nebula Red şi Black. Smartphone-urile pliabile Mate X6 sunt disponibile, începând din 28 ianuarie, în magazinul online HUAWEI Store, la preţul de 9.999 lei. Până pe 17 februarie, acestea pot fi achiţionate la preţuri speciale şi vin însoţite de o serie de beneficii şi produse cadou. Concret, în timpul campaniei promoţionale, la comandarea unui smartphone HUAWEI Mate X6, se aplică un cupon direct de reducere de 10%, adică preţul final al acestuia va fi de 8.999,10 lei. Telefonul va veni însoţit de un smartwatch WATCH GT 4 (Black 46mm sau White Leather 41mm), la care se adaugă şase luni de HUAWEI Care-Screen Protection, 12 luni de garanţie şi puncte HUAWEI dublate.

     

     

     

    “;}

  • Cum poţi face un business cu perne cu 600 de euro chiar la 21 de ani

  • Start-up-ul românesc Bonapp.eco intră în grupul ungar Munch, prezent deja pe mai multe pieţe din regiune: Cele două aplicaţii mobile anti-risipă alimentară disponibile pe plan local vor deveni una singură. Fondatorii şi investitorii Bonapp.eco rămân în continuare în business

    Start-up-ul românesc Bonapp.eco, fondat în 2021 de antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, intră în grupul ungar Munch, lider pe mai multe pieţe din regiune cu aplicaţia sa mobilă anti-risipă alimentară. Operaţiunile locale ale start-up-ul ungar Munch, care a intrat pe piaţa din România în martie 2024, şi operaţiunile start-up-ului local Bonapp.eco se vor integra în perioada următoare, iar cele două aplicaţii mobile de combatere a risipei alimentare vor deveni una singură. Astfel, cumulat, aplicaţia, care se va baza pe platforma Munch, va avea peste 2.000 de locaţii partenere în România.

    „România este una dintre cele mai mari şi dinamice pieţe din Europa Centrală şi de Est, ceea ce o face o prioritate strategică pentru noi. Bonapp a construit un brand puternic în această ţară efervescentă, colaborând cu parteneri de renume precum PENNY şi Starbucks. În plus, reţeaua extinsă a echipei Bonapp în regiune deschide oportunităţi extraordinare pentru extinderea noastră în Europa. Suntem încântaţi să ne unim forţele şi să dezvoltăm împreună acest business”, a declarat Kirill Perepelica, cofondator Munch. Pe lângă Ungaria şi România, start-up-ul este prezent şi în Cehia şi Slovacia, unde la fel ca pe piaţa mamă este lider pe zona de soluţii anti-risipă de mâncare.

    La nivel de grup, Munch are acum în total peste 6.000 de locaţii în toate cele patru ţări în care activează, iar cumulat, businessurile Munch şi Bonapp.eco, s-au ridicat anul trecut la 7,5 milioane de euro.
    Munch a intrat pe plan local în primăvara anului trecut şi a reuşit să ajungă în această perioadă la peste 180 de locaţii partenere din Bucureşti şi Iaşi, aplicaţia fiind descărcată de peste 80.000 de utilizatori.

    Aplicaţia Bonapp.eco a fost lansată în noiembrie 2021 pe piaţa locală de către Grégoire Vigroux, împreună cu Diego Roy de Lachaise, Luka Zivkovic şi un al patrulea antreprenor care a părăsit între timp start-up-ul. În decurs de trei ani, Bonapp.eco a ajuns la peste 350.000 de utilizatori, aplicaţia fiind disponibilă în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. În total în aplicaţie erau înscrise în octombrie anul trecut peste 1.200 de unităţi ale retailerilor, fie că sunt magazine, cafe¬nele, baruri, restau¬rante sau hoteluri.

    “Munch şi Bonapp împărtăşesc angajamentul de a urmări profituri cu un scop, creştere cu impact şi prosperitate cu sustenabilitate. Împreună, oferim gospodăriilor alimente accesibile în contextul inflaţiei crescânde, ajutăm retailerii să reducă risipa şi contribuim la o planetă mai sănătoasă”, a precizat Grégoire Vigroux, cofondator Bonapp.eco.

    Start-up-ul românesc a primit finanţări în valoare totală de circa 1,4 mil. de euro de la fondurile de investiţii locale Early Game Ventures şi Roca X, dar şi de la fondul unagr de investiţii Impact Ventures şi de la CVC-ul companiei Up.

    Odată cu această integrare în grupul Munch, toţi acţionarii start-up-ului Bonapp vor rămâne în business, iar start-up-ul ungar va opera pe plan local prin intermediul companiei Bonapp.eco SRL. Companiile nu au prezentat structura de acţionariat a noii entităţi rezultate în urma tranzacţiei.

  • Vrei să-ţi deschizi o afacere în România? Iată câteva idei care au dat roade şi care pot fi replicate de oricine, oriunde în ţara noastră

    „Fă ce îţi place cu adevărat şi nu vei munci o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Idee care este replicată de tot mai mulţi, iar ultimii ani au scos la iveală spiriTul antreprenorial din mii de români. Sute oameni, fie ei tineri sau cu mai multă experienţă de viaţă, care au avut curajul să creadă în visul lor, au ajuns să trăiască făcând ceea ce le place, în loc să privească fiecare zi ca pe o corvoadă legată de programul la birou.

    Când crezi cu tărie într-o idee născută din pasiune, magia se întâmplă. Această magie se traduce prin antreprenoriat. Doar anul trecut, poveştile a peste 200 de antreprenori care au avut curajul să îşi transforme ideile şi pasiunile în businessuri s-au făcut auzite în cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Cafenele, restaurante, businessuri în zona de producţie, ateliere de produse handmade sau ateliere cu diverse activităţi pentru copii ori adulţi şi-au găsit locul în rubrica Afaceri de la zero. Bucureşti, Cluj, Vrancea sau Iaşi sunt doar câteva dintre judeţele în care s-au născut poveşti antreprenoriale, afaceri şi concepte care însă pot fi replicate oriunde în ţară. Iată cum arată 25 dintre cele mai ingenioase de idei de afaceri pentru 2025.

    1. Îmbrăcăminte creată refolosind materiale naturale

    Kinga Kelemen din Cluj-Napoca, de profesie dramaturg, a dat naştere brandului Lanelka, sub care creează haine din materiale second-hand sau naturale şi saci de dormit din lână merinos pentru copii. Ea a pornit de la o nevoie personală, atunci când a devenit mamă pentru a treia oară, iar treptat produsele pe care le făcea au ajuns la un public din ce în ce mai mare.

    Lanelka are în acest moment linia de upcycling, care cuprinde produse realizate din materiale deja existente şi linia de colecţie, care cuprinde haine din materiale naturale, precum in sau lână, în serii foarte mici. Sacul de dormit este vedeta portofoliului, iar până în prezent sub brandul Lanelka au fost creaţi sute de saci de dormit din lână merinos.

     

    2. Fotografie de business

    Andrei Zafiu a absolvit Politehnica, la bază fiind inginer, însă de mic copil pasiunea lui a fost fotografia. După ce a experimentat mai multe joburi în domeniul pe care l-a studiat, la companii precum Enel sau Renault, el a decis să facă din pasiunea sa un business. Astfel, din 2017, el se ocupă doar de zona de fotografie, având propria firmă, şi este nişat pe pozele pentru evenimentele de business şi portrete pentru CEO.

    Portofoliul său cuprinde 70% portrete de antreprenori şi CEO, dar şi fotografii pentru evenimente de business. O şedinţă foto durează 90 de minute, iar proiectele pot fi cu o singură persoană, CEO-ul unei companii, sau cu 20-25 de oameni dintr-o companie.

     

    3. Călătorii personalizate

    Loredana Peptenaru a lucrat timp de şapte ani într-o agenţie de turism în domeniul croazierelor, iar în pandemie, după ce şi-a dat demisia, a decis să pornească Nomad Travel Concept, propria sa agenţie de turism, care oferă consultanţă şi vacanţe personalizate.

    Agenţia de turism Nomad Travel Concept se axează pe vacanţele exotice, precum cele din Maldive, Zanzibar, Seychelles sau Mauritius. În general, un pachet mediu de vacanţă pentru două persoane porneşte de la 6.000 de euro.

     

    4. Producţie video cu drone  

    Trei tineri au făcut din pasiunea lor pentru videografie un business şi au pornit, în ianuarie 2023, proiectul Oneshotz, în care dronele joacă rolul principal. În primul an de activitate, Oneshotz a ajuns la aproximativ 30 de clienţi din diverse domenii, care şi-au dorit videoclipuri realizate cu drone care să le descrie activitatea sau produsele.

    Businessul are trei segmente principale de clienţi: cei din real estate, cei din zona de evenimente (de pildă concerte, nunţi), şi cei din zona de acţiune, cum sunt competiţiile sau cursele de motociclete. Recent, s-a conturat şi segmentul custom, în care clientul are libertate maximă şi există o regie.

     

    5. Accesorii şi poşete din lemn

    Adriana Man a pornit brandul Yves Anais în 2018, după ce a renunţat la jobul său din corporaţie, şi a început să creeze accesorii şi genţi din lemn, care prind viaţă cu ajutorul a două ateliere partenere din România. Deşi a studiat economia, ea a fost întotdeauna o fire creativă şi a reuşit să îşi fructifice abilităţile prin prisma acestui business.

    Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro. Produsele sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile. Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators.

     

    6. Punct gastronomic local

    Ioana Matei a transformat casa bunicilor săi din comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, într-un punct gastronomic local numit La Grisha, unde familia sa găteşte peşte din Dunăre luat direct de la pescari. Punctul gastronomic local are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită. 

    La Grisha este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare. Într-o zi bună de sâmbătă, La Grisha are în jur de 30-40 de clienţi, iar încasările dintr-o săptămână bună se ridică la 2.000-3.000 de euro.

     

    7. Cafenea în alb şi negru 

    Adi şi Mirela Hudici, soţ şi soţie, au transformat visul lor de acum 20 de ani într-un business şi au deschis anul acesta cafeneaua Glitch la Piatra Neamţ. Fiica lor, elevă la Liceul de Arte, a ales numele, conceptul şi designul cafenelei.

    Locaţia are 24 de locuri, iar în meniu clienţii găsesc diverse băuturi pe bază de cafea, dar şi deserturi, produsele vedetă fiind dulciurile şi cafeaua Glitch Coffee pe bază de fulgi de lapte.

     

    8. Evenimente restrânse pentru degustare de bere artizanală

    Ioana Coca, o antreprenoare cu experienţă în producţia de bere artizanală şi organizare de evenimente, a dezvoltat proiectul Craft Beer Voyage, pentru realizarea de evenimente de degustare a berii artizanale în Bucureşti şi în ţară. Ea vrea să creeze şi un hub de promovare a berii artizanale în România.

    Proiectul său generează venituri din taxa plătită de participanţii la degustări, iar în viitor, şi din vânzările magazinului online şi din spaţiul fizic pe care îl va dezvolta.

     

    9. Realizare de terarii 

    Ana Popovici este pasionată de plante de aproape nouă, moment în care a salvat o plantă şi a văzut că poate avea grijă de ea. Ea a dezvoltat, în urmă cu aproximativ trei ani, Minimaterra, un proiect cu terarii, unele atât de micuţe încât au devenit marele elemente de diferenţiere al afacerii.

    Minimaterra realizează terarii închise, în recipente de sticlă, luate de la sticlari din Bucureşti. Principiul de funcţionare a unui terariu este relativ simplu, motiv pentru care nici nu necesită foarte multă îngrijire, ca în cazul unei plante de apartament.

     

    10. Teatru de păpuşi independent

    Ana Crăciun Lambru a lansat teatrul de păpuşi independent Free Puppet Theatre în 2017, dând astfel „corp“ unei pasiuni pe care o avea de la 4-5 ani. Prin spectacolele pe care le creează, multe dintre ele pe teme actuale, cum ar fi cele de mediu, Ana spune altfel de poveşti, iar succesul Free Puppet Theatre arată că sunt din ce în ce mai multe „urechi“ gata să le asculte.

     

    11. Bijuterii din argint reciclat

    Ana Dincă este de profesie arhitect, iar în ultimul an de facultate a decis să lanseze un proiect personal, atelierul de bijuterii MAD, care transpune în inele sau cercei pasiunea ei pentru forme organice neaşteptate, dar şi crezul în nevoia de sustenabilitate la nivelul industriei de bijuterii.

    Bijuteriile MAD sunt realizate manual, numai din argint reciclat, iar nicio piesă nu seamănă cu alta, cum de altfel orice destinatar este la rândul său unic.

     

    12. Tricouri cu mesaje

    Cu un background în jurnalism, Ina Biebel din Timişoara este pasionată de limba română şi de corectitudinea vorbirii ei. Aşa că în urmă cu patru ani, sătulă să tot audă câteva greşeli frecvente, s-a decis să facă un tricou special, simplu, pe care scria cu majuscule chiar „pe care“. Iar reacţia publicului a fost complet peste aşteptări, acel „pe care“ iniţial 

    transformându-se într-o colecţie de obiecte cu peste 130 de mesaje, un magazin fizic în Timişoara, o echipă şi planuri de creştere, toate acestea sub brandul TomBabe.

     

    13. Platformă de teatru online

    Picior de Play este o platformă de streaming care conectează telespectatori din toată lumea cu teatrul, dar aceasta ar fi o descriere simplă a ceea ce reuşesc de trei ani încoace să facă Alexandru Aramă şi echipa sa. În realitate, Picior de Play nu este doar teatru online, ci o experienţă care facilitează interacţiuni altminteri imposibile, iar pasul următor în dezvoltarea acestui proiect ar fi chiar o secţiune de conţinut propriu, care duce teatrul din zona de sală în cea de experiment şi deci de posibilităţi infinite.

     

    14. Educaţie alternativă prin artă

    Ciprian Cobzariu, absolvent al Facultăţii de Teatru din Iaşi, organizează tabere la complexul turistic ArtEd din Durău şi atrage în fiecare sezon 1.500-1.600 de copii, care participă la diferite ateliere. Fondatorul ArtEd îşi propune să facă educaţie alternativă prin artă. El a ajuns la concluzia că poate implementa astfel de ateliere şi în taberele pentru copii. Dacă iniţial închiria spaţii de cazare din ţară şi organiza tabere în zona Câmpulung, zona Gura Humorului, Călimăneşti, Sinaia, Râşnov, în final a construit propriul complex turistic la Durău pentru aceste tabere.

     

    15. Fermă proprie

    Florin Chiuţă, fondatorul Fermei Florin Pomicultorul, a transformat pasiunea pentru agricultură într-o afacere de familie, cu încasări estimate pentru 2024 de 60.000 de euro. Ferma Florin Pomicultorul din comuna Priboeni, judeţul Argeş, este o fermă de familie, ce se întinde pe trei hectare. În prezent, el produce căpşune, cireşe, vişine, prune, mere, pere, gutui, dar şi ceapă, cartofi, usturoi, sfeclă roşie şi fasole uscată. Produsele sunt vândute direct către clienţi persoane fizice (livrare la domiciliu) dar şi către băcăniile din Topoloveni, Piteşti, Târgovişte, Bucureşti. În plus, ferma a colaborat şi cu câteva hipermarketuri pentru livrări de produse proaspete.

     

    16. Producţie de detergent şi parfum de rufe

    Cristina Codiţă, fostă angajată într-o multinaţională, a păşit pe drumul antreprenoriatului şi a creat, în 2021, brandul Cashmere Aroma, sub care produce parfum şi balsam pentru haine, detergent profesional, dar şi diverse alte produse adiacente, cum ar fi spray-uri textile sau odorizante de cameră.

    Produsele Cashmere Aroma se vând în toată ţara, dar au ajuns şi la clienţi din afara României. 

     

    17. Decoraţiuni din lemn recuperat

    Mihaela Balica din Iaşi a lucrat într-o multinaţională ca manager de expansiune, iar acum câţiva ani a făcut trecerea la antreprenoriat din dorinţa de a-şi materializa pasiunea pentru lucrul în lemn. Astfel, ea a creat Woodatree, un atelier pornit în garajul părinţilor săi, în care creează decoraţiuni din lemn recuperat. În portofoliul Woodatree se găsesc tablouri şi oglinzi, dar şi alte produse din lemn. Lemnul folosit provine de la oamenii din mediul rural, de la construcţiile demolate din Iaşi şi de la atelierele de tâmplărie.

     

    18. Obiecte din sticlă reciclată

    Horaţiu Oltean din Mediaş a renunţat acum câţiva ani la jobul din multinaţională şi a pus bazele proiectului Stycle, un atelier în care creează obiecte din sticlă reciclată împreună cu tatăl său, fost inginer mecanic în fabrica de sticlă Vitrometan din Mediaş. Portofoliul cuprinde produse din sticlă precum pahare, vaze, candele şi oliviere. Cele mai cerute sunt paharele, care se vând în mare parte în domeniul HoReCa. Vânzarea este realizată prin intermediul unor magazine fizice de nişă, dar şi online, iar în 2024 a fost deschis un spaţiu propriu în Mediaş.

     

    19. Aplicaţie pentru gestionarea emoţiilor 

    Doi antreprenori din Cluj, Ionuţ Biriş şi Alex Şandor, cu experienţă în dezvoltarea de jocuri, au pus bazele unei aplicaţii de dezvoltare socioemoţională pentru copii. Serenitale, aplicaţia dezvoltată de cei doi şi lansată în luna august, ajută copiii să îşi gestioneze emoţiile, în special, furia. În aplicaţie, copii pot învăţa diferite tehnici de gestionare a emoţiilor, cum ar fi tehnica interactivă de respiraţie, unde au suportul vizual şi interactiv ca să înţeleagă ritmul şi durata respiraţiei astfel încât să se liniştească. Aplicaţia se adresează copiilor între cinci şi 12 ani, iar la descărcare se percepe o taxă de 50 de lei, care se plăteşte direct în Google Play sau App Store.

     

    20. Haine cu ţesături tradiţionale

    Ruxandra Căpuşan, cu background în domeniul artelor plastice şi cu experienţă în managementul firmelor, şi-a propus să readucă la viaţă portul românesc tradiţional prin proiectul său antreprenorial Senin, pornit anul trecut la Cluj-Napoca. Senin este un brand sub care ea creează haine actuale, dar care au integrată şi ţesătura tradiţională. Producţia este externalizată şi are loc în patru ateliere – două în Cluj-Napoca, unul în Floreşti şi altul în Turda. Cele mai cerute produse din portofoliul Senin sunt paltoanele şi hanoracele. Preţurile produselor cu eticheta Senin încep de la 1.100 de lei, însă ele pot ajunge până la 3.000 de lei.

     

    21. Obiecte de mobilier din beton

    Mihai Bonciu din Bucureşti este de profesie sculptor şi în trecut a realizat decoruri pentru spectacole de teatru şi film, însă astăzi are propria sa afacere şi propriul brand, Koncret, sub care realizează obiecte de mobilier din beton, într-un atelier din Câmpina. Totul a pornit de la o primă măsuţă de cafea din beton realizată în pandemie, la cerinţa unui prieten. În portofoliu se găsesc atât produse realizate în serie mică, cât şi produse făcute la comandă. Cele mai cerute sunt măsuţele de cafea şi lavoarele. 

    22. Deserturi speciale

    Cu experienţă din publicitate, domeniul în care a lucrat, cu o piaţă încă liberă şi mai ales cu ambiţia de a schimba o percepţie, Ioana Mihai a pornit pe drumul antreprenoriatului în 2024, creând brandul de colivă Mori – colive de viaţă. Investiţia iniţială a fost de circa 20.000 de euro, iar desertul este produs în laboratorul propriu din Capitală.

    Desertul „special” ajunge la clienţi prin alte businessuri din domeniul HoReCa, prin social media, dar şi prin aplicaţia Tazz. Planurile fondatoarei urmăresc deschiderea unei locaţii fizice şi schimbarea etichetei negative care se pune în general acestui desert.

     

    23. Băuturi sănătoase

    Iulia Suciu a lucrat în consultanţă fiscală timp de şapte ani, însă a ales în cele din urmă calea antreprenoriatului, odată cu dezvoltarea Zenvita Kombucha, o băutură sănătoasă, 100% naturală, obţinută din ceai şi cultură de kombucha, pe care o produce chiar ea într-un laborator din cartierul Crângaşi din Bucureşti. Kombucha este un ceai fermentat la care se adaugă zahăr, o clutură de kombucha şi suc de fructe sau plante. Ideea de a dezvolta această băutură a pornit acum câţiva ani, când antreprenoarea începuse să aibă probleme digestive şi era în căutare de alimente şi băuturi sănătoase. Ideea de afaceri s-a materializat în martie 2023.

    24. Producţie de ciocolată

    Alina Goidea şi Carmen Vasile, două surori cu background în zona de design, respectiv arhitectură, au renunţat la joburile lor din Bucureşti şi s-au întors în Focşani, oraşul lor natal, unde au pus bazele brandului Marsepe, sub care astăzi produc, în Odobeşti, judeţul Vrancea, praline de ciocolată.

    Sub brandul Marsepe există trei colecţii de bază, fiecare cu câte nouă sortimente: Crazy Garden, Exotic Intense şi Spicy Party. Recent, a apărut şi noua colecţie, numită Moştenire, care surprinde gustul tradiţional românesc prin combinaţiile alese. Preţurile sunt cuprinse între 28 de lei şi 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie.

     

    25. Workshopuri de recondiţionare a obiectelor de mobilier

    Adriana Nica din Bacău a plecat din mediul corporate după mai bine de două decenii şi a deschis, chiar înainte de pandemie, Soul Paint Atelier, un proiect prin care organizează ateliere de recondiţionare a obiectelor pentru de mobilier. Workshopurile sale se ţin în Bacău şi Bucureşti, iar până acum au găzduit sute de cursanţi.

    În general, cursanţii care participă la workshopurile organizate de Soul Paint Atelier au între 12 şi 50 de ani. Workshopurile au ajuns inclusiv în zona corporate.   

  • Doi prieteni din facultate s-au săturat să rămână fără bani, aşa că s-au gândit la o idee de afacere. Ce au ajuns acum sa fac cei doi si ce sa intamplat cu afacerea lor

    Pe vremea când erau studenţi, Max Lytvyn şi Alex Shevchenko s-au confruntat cu o problemă des întâlnită în facultate: lipsa banilor. Sătui să se lovească iar şi iar de acelaşi obstacol, ei au decis să înceapă un business de la zero, care astăzi a ajuns să fie evaluat la 13 miliarde de dolari şi e cunoscut în toată lumea, scrie CNCB.

    Lytvyn şi Shevchenko sunt oamenii din spatele aplicaţiei Grammarly, un instrument AI, care verifică în timp real greşelile de ortografie şi gramatică, oferind totodată sugestii de scriere şi corectare generate de inteligenţa artificială.

    Înainte să pună bazele aplicaţiei Grammarly, ei au creat un program de detectare a plagiatului numit atunci MyDropBox. Imediat după ce au vândut software-ul către compania de educaţie tehnologică Blackboard din SUA, ei au început deja să caute o nouă idee de business, iar un software bazat pe AI care să corecteze textile utilizatorilor a fost soluţia câştigătoare.

    Cei doi antreprenori ucraineni s-au lovit de mai multe eşecuri şi dificultăţi, iar de mult ori au fost pe punctul de a da faliment. De fapt, întreaga lor reuşită s-a bazat pe o serie de pariuri şi investiţii foarte riscante care puteau oricând să îi lase fără nimic în buzunare.

    „Problemele financiare cu care ne-am confruntat au pus foarte multă presiune pe învăţarea şi pe evoluţia noastră. Noi nu ne-am putut permite luxul companiilor de venture capital care aruncă cu bani până când un produs se apropie de perfecţionare”, a spus Lytvyn.

    În 2009 atunci când au lansat Grammarly, inteligenţa artificială era încă la început şi nu putea opera cu viteza de astăzi. Din acest motiv, fondatorii au construit aplicaţia în jurul tehnologiei disponibile şi au încercat să o vândă celor ce aveau 10 minute la dispoziţie, atât cât dura procesarea unui document. Apoi, au aşteptat ca tehnologia şi să avanseze pentru a ţine pasul cu tot ce şi-au propus ei să schimbe sau să îmbunătăţească la aplicaţie.

    Şefii Grammarly nu şi-au încasat salariile timp de doi ai de la lansarea aplicaţiei, nu până când aplicaţia nu a ajuns la 300.000 de abonaţi, spun fondatorii. Datorită acelei baze de clienţi, aplicaţia a trecut la un model „freemium”, ceea ce a făcut baza de clienţi să crească vertiginos, aceasta totalizând un milion de oameni în 2015.

    Acum, Lytvyn şi Schevchenko – ambii membri ai consiliului de administraţie al Grammarly, – sunt încrezători că afacerea lor este bine poziţionată pentru a profita de valul revoluţiei AI.

    „Tehnologia este aici acum. Au existat evoluţii uimitoare privind inteligenţa artificială generativă şi modelele de limbaj. Ăsta e doar începutul. Vom ajunge departe”, a spus Shevchenko

     

  • Povestea unei afaceri începute din pasiunea unui copil pentru ce făcea vecinul său. Acum, după ce a lucrat mai mulţi ani pentru alţii, el are propriul business, vânzând alimentul care nu se strică niciodată

    O copilărie petrecută la munte, într-o regiune cu verdeaţă, păduri şi animale, a sădit în sufletul lui Ionuţ Ocneanu o preferinţă aparte pentru natură, dar şi pentru albine şi apicultură. Îşi aminteşte şi azi cum obişnuia să-şi arunce privirea peste gard, la vecinul său, care avea câţiva stupi în grădina din spatele casei. Ani mai târziu, acea mare pasiune a micului copil a luat o altă formă.

    Împărtăşeam dragostea faţă de meleagul nostru plin de verdeaţă şi puritate, iar eu eram fascinat de pasiunea vecinului meu pentru apicultură. Astfel, ne petreceam ore bune împreună – el lucra la stupi, eu îi ţineam companie şi încercam să aflu secretele muncii lui. Entuziasmul meu l-a determinat să mă invite să particip la procesul extracţiei. Cu grijă şi atenţie îl ajutam să scoată mierea cu o centrifugă manuală şi eram atât de încântat de tot procesul!”, îşi aminteşte Ionuţ Ocneanu. Povestea continuă şi astăzi pentru că, ani mai târziu, Ionuţ a ales să-şi cumpere propriii stupi. Putea acum să pună în practică tot ce învăţase în copilărie de la vecinul lui, dar nu s-a oprit aici.

    A început să şi studieze, ca să îmbunătăţească tehnicile de producţie. Pe măsură ce trecea timpul, îşi dădea seama că asta îi este menirea. Pentru că albinele îl surprindeau mai mult în fiecare zi. Aşa a luat naştere, subtil, brandul de miere Colonia, inspirat chiar de coloniile – familiile – de albine. Businessul funcţionează astăzi prin compania Evicom Honey, iar lui Ionuţ i s-a alăturat soţia sa, Elena, semn că tot mierea a fost liantul care a coagulat şi povestea lor de dragoste.

    Amândoi au la comun o experienţă de aproximativ două decenii în companii multinaţionale de top, în vânzări şi marketing, lucru care i-a ajutat foarte mult în crearea şi dezvoltarea businessului, în înţelegerea pieţei, a clienţilor, identificarea şi acoperirea nevoilor consumatorilor. „Afacerea este dezvoltată în Curtea de Argeş, o zonă subcarpatică propice creşterii albinelor şi foarte bogată în flora naturală sălbatică. Fabrica pe care am construit-o, de 600 de metri pătraţi, îndeplineşte standardele de procesare europene.”

    Procesul de fabricare a produselor apicole începe în fiecare an cu colectarea de polen, miere de salcâm, tei, polifloră, Colonia având infrastructura proprie pentru a muta 200 de stupi pe noapte. Zonele de cules încep de la Calafat, Călăraşi şi continuă în Dâmboviţa, Vâlcea, Argeş, Ciucurova – cea mai mare pădure de tei din Europa. Stupii sunt mutaţi destul de des pentru a maximiza producţia anuală de miere. Calculele investiţiilor făcute pe perioada celor zece ani de la lansarea afacerii depăşesc 600.000 euro, iar profitul este permanent reinvestit pentru dezvoltarea liniilor de producţie şi pentru promovare. „În 2023, cifra de afaceri a depăşit 300.000 de euro, cu un estimat pentru 2024 de aproximativ 900.000 de euro, luând în calcul deschiderea exportului pe pieţele din Europa.

    Cu sprijinul asociaţiilor în care suntem membri, APAR şi Bio România, am început să participăm la o serie de târguri internaţionale care ne oferă oportunităţi de dezvoltare a businessului pe pieţele externe.” Numărul de angajaţi ai Evicom Honey s-a dublat anul trecut faţă de 2022, acum fiind implicaţi douăsprezece persoane – apicultori, tâmplari şi lucrători în fabrică. Anul trecut, familia Ocneanu a continuat dezvoltarea segmentului de suplimente alimentare pe bază de produse apicole, mai exact produse pentru imunitate şi pentru susţinerea sănătăţii organismului, precum imunomix, păstură, polenuri crude şi uscate. „Albinele fac în stup produse cu proprietăţi uimitoare, pe care noi încercăm să le valorificăm la maximum”, spune cu mândrie Ionuţ Ocneanu. 

    Cei care cumpără de la Colonia sunt atât consumatorii finali, cât şi distribuitori, precum reţele de magazine fizice şi online ca Bebe Tei, Farmacia Tei, Dr. Max, Sezamo, Freshful şi magazine tip băcănii. „Un segment important pentru noi îl reprezintă, de asemenea, companiile care doresc să ofere cadouri de sărbători angajaţilor şi partenerilor, noi oferindu-le cutii de cadou din lemn, personalizate, ce conţin diverse produse apicole.” Un borcan de miere-cremă polifloră de 270 de grame, de pildă, costă, potrivit site-ului Honey Colonia, 16,5 lei, în vreme ce un borcan de miere de tei cu acelaşi gramaj costă 18 lei.  

    „În 2024 ne propunem să devenim stupina cu cel mai mare număr de familii de albine acreditată eco din România şi să continuăm dezvoltarea de noi produse în categoria de suplimente alimentare, în colaborare cu un doctor apiterapeut, să intrăm pe piaţa HoReCa cu pliculeţele de miere şi să continuăm dezvoltarea pieţelor externe”, mai spune Ionuţ Ocneanu. De-a lungul timpului, atât el, cât şi soţia lui au avut multe lucruri de învăţat şi multe obstacole de depăşit când vine vorba de creşterea albinelor, însă şi-au asumat că niciodată nu le pot şti pe toate. Cele mai mari bătăi de cap le dă însă vremea. „Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, albinele pot colecta nectarul din flori, însă dacă este rece şi ploioasă, nu părăsesc stupii şi astfel productivitatea are mult de suferit. O altă mare provocare cu care ne confruntăm în România este că nu toţi oamenii cunosc suficiente informaţii despre miere, astfel încât să aleagă produsele în funcţie de calitate şi beneficii.”  

    „În 2024 ne propunem să devenim stupina cu cel mai mare număr de familii de albine acreditată eco din România şi să continuăm dezvoltarea de noi produse în categoria de suplimente alimentare, în colaborare cu un doctor apiterapeut, să intrăm pe piaţa HoReCa cu pliculeţele de miere şi să continuăm dezvoltarea pieţelor externe.“ Ionuţ Ocneanu, cofondator Colonia

    Un borcan de miere-cremă polifloră de 270 de grame, de pildă, costă, potrivit site-ului Honey Colonia, 16,5 lei, în vreme ce un borcan de miere de tei cu acelaşi gramaj costă 18 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Oramura – brand de dulciuri (Botoşani)

    Fondatoare: Lorena Ţăruş

    Prezenţă: în Bucureşti, Râmnicu Sărat şi în străinătate

    KOKOWA – brand de ciocolată bean to bar

    Fondatoare: Oana Macovei

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei (400 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, şi în magazinul Demmers Teehouse Cluj Napoca

    Zenvita Kombucha – brand de kombucha (Bucureşti)

    Fondatoare: Iulia Suciu

    Investiţii: peste 20.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, în cafenele de specialitate, băcănii, restaurante vegane din Bucureşti şi din ţară

    Şura cu bunătăţi – atelier de dulceţuri (Copalnic-Mănăştur, jud. Maramureş)

    Fondatori: Ioana Oltean şi soţul ei, Ştefan

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: în câteva magazine din reţeaua Profi şi în mai multe băcănii

    Origo redi at originem – brand de palincă (Ştefeşti, jud. Prahova)

    Fondatori: Mihai Stroescu şi Ioana

    Preoteasa

    Investiţii: peste 50.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, în băcănii şi în magazinele din aeroportul Otopeni

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.