BusinessMagazin

Tag: burse

  • La 35 de ani administrează active de aproape 6 miliarde de lei

    Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE şi a unui master de Management Financiar şi de Investiţii la ASE. A devenit, în 2006, analist financiar certificat de CFA Institute.

    Răzvan Szilagyi şi-a început cariera profesională în timpul facultăţii, în 1999, când s-a angajat la compania de comunicaţii mobile Connex/Mobifon. Acolo a învăţat ce înseamnă responsabilitatea, punctualitatea, importanţa fiecărui client, spiritul de echipă şi rolul fiecărui membu al acesteia. În 2003 s-a alăturat echipei Raiffeisen ca analist financiar la Managementul Activelor şi Pasivelor (ALM), devenind ulterior managerul departamentului; a fost o perioadă în care a reuşit să înţeleagă dinamica băncii şi imaginea ei de ansamblu. În 2007 a preluat conducerea echipei de Vânzări Pieţe de Capital. „Probabil că a fost dorinţa mea de a vedea mai clar legătura între ceea ce facem şi rezultatele băncii. Cred cu tărie în importanţa echipelor de vânzări, a celor care stau faţă în faţă cu clientul.“

    În ianuarie 2015 a preluat conducerea Raiffeisen Asset Management. „Cred că una dintre misiunile noastre este să ajutăm clienţii pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte invesiţiile lor financiare, fie că e vorba de a pune bani deoparte pe termen scurt sau de a-şi asigura pensia.“

    Răzvan îi sfătuieşte pe toţi cei care sunt la început de drum în domeniul bancar să fie pregătiţi din punct de vedere teoretic, să vină cu o bază solidă de cunoştinţe pentru a putea înţelege ce au de facut la slujbă şi să creeze uşor conexiuni. „Am avut şansa să aleg o meserie pe care să o fac cu pasiune, care să aducă beneficii oamenilor. Am o familie care îmi dă echilibru şi sens în viaţă. Am lucrat în echipe care mi-au fost a doua familie, în care ne-am susţinut, provocat şi motivat.“ 

  • Opinie Valentin Ghiuş: Istoria se repetă, şi în finanţe

    Valentin Ghiuş este FX & Commodities Trader.

    Atunci, miniştrii energiei din statele membre OPEC declarau creşterea preţului la petrol cu 70%, de la $2,9/baril la $5,6/baril, urmând ca pe 22 decembrie 1973, şahul Iranului să propună un nou preţ, de $11,65/baril. Între octombrie şi decembrie 1973, preţul petrolului se apreciază cu 300%, iar în 1974 depăşeşte nivelul de $12/baril.

    În consecinţă, în anii ce au urmat, au crescut dificultăţile economice din ţările industrializate, statele în curs de dezvoltare au fost nevoite să se împrumute pentru a plăti contravaloarea importurilor, iar conflictele militare nu au întârziat să apară.

    Pe 5 iunie 2015, OPEC decide, în şedinţa de la Viena, să se respecte în continuare plafonul de producţie de 30 de milioane de barili zilnic şi recomandă statelor membre să adere la această limită. Ştirea a determinat scăderea preţului pentru petrolul internaţional cu doar $1,62/baril şi tranzacţionarea la nivelul de $62,10/baril.

    Această şedinţă, a 167-a în cadrul OPEC, a fost doar o confirmare de susţinere a deciziei luate pe 27 noiembrie 2014, când membrii OPEC au votat să se păstreze nivelul de producţie de 30 milioane barili zilnic (în pofida surplusului ce a determinat scăderea preţului petrolului la sfârşitul anului 2014 cu peste 35% şi aşteptărilor pieţei de reducere a producţiei şi de restabilire a echilibrului cerere-ofertă). Deşi se discută despre supraproducţie, despre pierderea autorităţii OPEC în a controla cererea şi oferta şi implicit preţul (ceea ce pare a fi eronat, dată fiind volatilitatea crescută la ştiri venite dinspre OPEC) sau despre teorii conspiraţioniste cu implicaţii geopolitice, adevărul este incomod, dar de necontestat: o schimbare bruscă şi semnificativă în preţul petrolului va determina o nouă ordine mondială, care se va manifesta iniţial la nivel economic.

    Evenimentele recente de pe piaţa ţiţeiului ne poartă parcă înapoi în timp, în perioada 1973-1974. Atunci s-au ridicat noi puteri economice mondiale în special din rândul ţărilor producătoare şi exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord. Concomitent, Statele Unite, Europa, Japonia, precum şi alţi importatori de petrol au suferit o lovitură economică puternică. Aceasta a fost doar o primă consecinţă, dintr-un domino ce a culminat cu izbucnirea de conflicte generate în principiu de răspândirea internaţională a fundamentalismului islamic, finanţat în mare parte de statele exportatoare de petrol aflate în plină ascensiune economică.

    Scăderea preţului ţiţeiului, înregistrată din vara anului 2014 şi până în prezent, va fi cel mai probabil la fel de perturbatoare ca şocul petrolului din 1973-1974 şi o dovadă că istoria se repetă şi în finanţe. Aşa cum în urmă cu patru decenii evoluţia pieţei petrolului a născut învinşi şi învingători, şi acum, cu toate că taberele sunt diametral opuse, vor exista învinşi şi învingători.

    Rusia, stat care în prezent generează o mare parte din veniturile de export (aproximativ 70%) şi federale (aproximativ 50%) din contracte de petrol şi gaze, a suferit, pe fondul sancţiunilor occidentale şi al scăderii preţului ţiţeiului, o devalorizare abruptă a monedei naţionale, a portofoliilor investiţionale, o scădere a rezervelor băncii centrale şi ieşiri masive de capital. Simultan, obligaţiunile Rusiei au fost retrogradate de către agenţiile de rating internaţionale la statutul de junk.

    Într-un context mult mai amplu, aceste efecte directe generează la rândul lor consecinţe cu implicaţii la nivel micro – proiecte energetice ce devin prea riscante sau neviabile din cauza preţului redus la petrol, polarizare socială şi sărăcie în multe dintre statele producătoare, în unele dintre ele precum Algeria, Venezuela sau Nigeria nici măcar nivelul de $120/baril nefiind suficient pentru acoperirea costurilor de producţie. Un alt stat extrem de afectat de evoluţia nefavorabilă a preţului la ţiţei este Iranul, pentru care este previzionată o scădere de 4% a produsului intern brut în anul fiscal ce urmează (de la 5% la 1%).

    Efectele sunt atât de stringente, încât serviciul militar de doi ani, până nu demult obligatoriu, poate fi răscumpărat şi este înregistrat în prezent ca venit în bugetul ţării. Totodată, scăderea preţului petrolului este unul din motivele pentru care Iranul a demarat negocierile cu occidentul privind programul său nuclear. Până şi organizaţia Statul Islamic a întâmpinat probleme de cash flow, ca urmare a deprecierii preţului ţiţeiului, cu scăderea veniturilor zilnice din vânzarea petrolului de la $1-$2 millioane la $300.000.

    Pieţele financiare, de asemenea, au fost şi sunt în continuare remodelate de evoluţia preţului petrolului; în principal din cauza scăderii evaluării companiilor, în special a celor din domeniul energetic, ale căror rezerve de ţiţei sunt active considerate primordiale în determinarea valorii acţiunilor.

    Coroborat cu scăderea preţurilor, creşterea costurilor va determina transformarea multor rezerve de petrol în active irecuperabile şi neviabile din punct de vedere comercial. Mai mult, fondurile de investiţii şi de pensii care au expunere la ţările producătoare de petrol (ex.: fondul norvegian de pensii are o alocare de 1,5% din totalul titlurilor la nivel mondial investite în instrumente sensibile la evoluţia preţului ţiţeiului) ar putea fi nevoite să lichideze o parte din portofolii pentru onorarea obligaţiilor fiscale, în cazul în care preţul va rămâne scăzut pentru o perioadă îndelungată de timp. Toate acestea vor crea o presiune semnificativă pe pieţele financiare internaţionale.

    De partea cealaltă, a statelor beneficiare de pe urma scăderii preţurilor, se află marii consumatori şi importatori, ţările cu un nivel ridicat al inflaţiei, dar şi consumatorii finali de pretutindeni. Printre aceştia se numără Statele Unite, Brazilia, China, India şi Turcia. Efectele pozitive ale scăderii preţului ţiţeiului sunt notabile: aprecierea PIB-ului, reducerea subvenţiilor pentru sectorul energetic şi folosirea acestora pentru proiecte pe termen lung, cheltuieli mai scăzute cu importurile energetice şi implicit reducerea presiunii pe deficitul de cont curent, dar şi accelerarea tendinţei deflaţioniste (un deziderat urmărit mai ales de economiile dezvoltate şi cu precădere de Europa). Totodată, optimiştii şi cei încrezători în energia regenerabilă speră ca erodarea preţului petrolului să contribuie la îmbunătăţirea tehnologiilor şi metodelor de producere de acest gen şi să se descopere surse de energie regenerabilă mai ieftine şi viabile economic.

    Următoarea şedinţă a OPEC va avea loc în decembrie 2015. Deşi putem estima deja atât evoluţia economiei, cât şi cererea şi oferta de petrol, istoria ne-a învăţat în 1973 şi în 2014 că ar fi hazardată o previziune referitoare la cât de mult va scădea preţul ţiţeiului şi pentru cât timp preţurile se vor menţine la nivelul actual. Totuşi, întrebarea firească este de ce s-ar tranzacţiona petrolul la nivelul actual şi nu la preţul de $46/baril atins în ianuarie 2014, atât timp cât nu s-a schimbat nimic în fundamentele pieţei. O altă întrebare, la fel de firească, este dacă nu cumva evoluţia anormală a ultimului an a devenit evoluţia cu care ne vom obişnui de acum încolo? Doar istoria, cea trecută şi cea care se scrie acum, ne va răspunde precis şi fără echivoc.

  • Renault România angajează specialişti şi oferă 2 burse la master în Franţa

    “Căutam persoane cu experienţă relevantă în inginerie mecanică, inginerie electrică, electronică, automatică, autovehicule rutiere, tehnologia construcţiilor de maşini. De asemenea suntem interesaţi de persoane cu experienţă în domeniile financiar (control de gestiune) şi resurse umane (compensaţii şi beneficii) pentru activităţile pe care Renault le are în România”,  a precizat Dana Oprişan director executiv resurse umane Renault România.

    Candidaţii care doresc să aplice pentru unul dintre cele 31 de tipuri de posturi oferite de Renault România trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: experienţă de minim doi ani în domeniul auto sau conex; xperienţă de management de proiect; cunoştinte despre tehnica automobilului; cunoştinte tehnice şi economice despre procesele logistice şi de transport; cunoştinţe de limbi străine (engleză, franceză şi germană); cunoştinte operare MS Office; cunoştinţe utilizare program de proiectare Catia V5; aptitudini de negociere şi orientare către client.

    Candidaţii trebuie să fie disponibili pentru a lucra în Bucureşti, Piteşti sau Mioveni. Candidaţii vor putea avea un prim interviu, chiar la stand, cu specialiştii Renault România din diverse domenii: Inginerie (Inginerie vehicul şi Sisteme), Servicii (Supply Chain), Logistică (Calitate şi Inginerie), precum şi Financiar (Cost vânzare şi Control de gestiune).

    Renault România, în parteneriat cu Agence Universitaire Francophone şi Ambasada Franţei la Bucureşti, oferă şi două burse de studii la universităţi din Franţa, adresate masteranzilor în anul I, cu profil studii tehnice.

    Cursurile pentru master, anul II, vor începe în luna septembrie 2015, iar anul universitar cuprinde un semestru teoretic, dedicat  studiilor, şi unul practic, dedicat stagiului. După finalizarea studiilor în Franţa, cei doi bursieri vor fi evaluaţi de Renault România în perspectiva angajării acestora în activitatea de producţie, pe platforma industrială de la Mioveni.

     

  • Jocul de-a progresul

    Acţiunile marilor companii europene au sărit la cel mai ridicat nivel în mai bine de 7 ani, imediat după ce a devenit oficial că Atena a acceptat să ceară extinderea şi dincolo de luna februarie a pachetului de asistenţă financiară de la creditorii externi.

    Euforia se explica prin faptul că ştirea venea după aproape două săptămâni în care atât premierul, cât şi ministrul de finanţe din Grecia au refuzat să ceară o prelungire a acordului cu troica CE-FMI-BCE, ştiind că orice prelungire este imposibilă fără o strângere a curelei fiscale.

    În realitate, nici Grecia, nici bursele n-au făcut decât să mimeze o schimbare: Atena doar a cerut o soluţie intermediară de finanţare până la noi negocieri, necesară spre a nu rămâne fără bani în următoarele săptămâni, dar neînsoţită de angajamente de austeritate (de aceea Berlinul a şi respins imediat planul grecesc), în timp ce bursele ştiu foarte bine şi că Grecia nu mai e dispusă să revină la vechiul regim de disciplină fiscală de dinainte de venirea la putere a guvernului Tsipras, dar şi că zona euro nu-şi poate permite să abandoneze Grecia şi să provoace astfel o criză proaspătă, în condiţiile în care economiile europene şi mai ales sistemul financiar nu şi-au revenit bine, conflictul din Ucraina e în plină desfăşurare, iar povestea unui eşec al austerităţii, prin ieşirea Greciei din zona euro, ar fi ultimul lucru de care Europa are nevoie.

  • Acţiunile băncilor din Grecia au scăzut puternic, după ce premierul a respins programul de bailout

    Acţiunile Piraeus Bank sunt în scădere cu 15,3%, ale Eurobank cu 11,8%, ale National Bank of Greece cu 9,9%, iar cele ale Alpha Bank cu 10%.

    “Acest guvern nu are de ce să mai caute o extindere (a programului de sprijin fianciar). Programul de bailout a eşuat”, a declarat Tsipras duminică, adăugând totodată că guvernul de la Atena este dispus să poarte negocieri “oneste” cu partenerii internaţionali, care să nu condamne economia şi populaţia din Grecia la o recesiune “fără sfârşit”.

    În acest sens, Tsipras a afirmat că guvernul său va lua măsuri precum creşterea salariului minim şi oprirea privatizărilor, care încalcă însă termenii programului de finanţare în valoare de 240 miliarde de euro semnat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010.

    Pieţele europene au reacţionat la comentariile premierului grec şi au deschis tranzacţiile de luni în coborâre cu 0,7%, după ce săptămâna trecută au avansat cu 1,7%.

    Ulterior, indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu până la 1,2% pe parcursul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce indicii naţionali DAX 30 (Frankfurt), CAC 40 (Paris) şi FTSE (Londra) au coborât cu până la 1,7%, 1,3% şi, respectiv, 0,9%.

    În urma discursului lui Tsipras, randamentele obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au crescut cu 2,43 de puncte procentuale, la 20,43%, marcând cel mai ridicat nivel din 2012 până în prezent. De asemenea, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani au urcat cu 0,68 puncte, la 10,79%.

    Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a scăzut cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B la B-, cu perspectivă negativă, din cauza problemelor de lichiditate cu care se confruntă sectorul bancar şi a lipsei unui acord între guvernul elen şi creditorii săi.

    De asemenea, Moody’s a pus sub supraveghere negativă datoria Greciei, în vederea unei retrogradări, pe fondul incertitudinii legate de rezultatul negocierilor dintre Grecia şi partenerii săi internaţionali în privinţa porgramului de sprijin financiar.

    Miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro se întrunesc miercuri într-o şedinţă extraordinară la Bruxelles, pentru a discuta situaţia Greciei. În prezent, datoria publică a Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro.

  • Acţiunile băncilor din Grecia au scăzut puternic după decizia BCE de a limita împrumuturile

    În jurul orei 13:40, indicele ASE de la Atena era în coborâre cu 5,91%, după ce a pierdut până la 9% în prima parte a şedinţei. Decizia Băncii Centrale Europene de a nu mai permite băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE pune presiune pe vânzare, investitorii fiind îngrijoraţi cu privire la situaţia Greciei, care ar putea intra în default dacă nu ajunge la un acord cu creditorii externi pentru plata datoriilor, transmite MarketWatch.

    Acţiunile Piraeus Bank sunt în scădere cu 14,83%, titlurile Attica Bank cu 14,29%, în timp ce National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Alpha Bank au coborât cu 10,8%, 12,1% şi, respectiv, 8,64%.

    Costul la care Grecia se poate împrumuta pe pieţele externe a crescut semnificativ joi. Randamentul obligaţiunilor pe doi ani a urcat dimineaţă cu peste două puncte procentuale, la 18,2%, în timp ce randamentele pentru obligaţiunile pe 5 şi 10 ani, au crescut cu 1,42 puncte şi 0,86 puncte, la 14,137%, respectiv 10,542%.

    În restul Europei, indicele CAC 40 (Paris) este în coborâre cu 0,68%, FTSE 100 (Londra) cu 0,45%, iar DAX 30 (Frankfurt) cu 0,47%.

    Indicele Stoxx Europe 600 este în scădere cu 0,48%, influenţat de evoluţia negativă din sectorul bancar. Pe lângă declinul substanţial înregistrat de băncile din Grecia, acţiunile BNP Paribas au pierdut 4,54% din valoare, Banco Popular Espanol este în scădere cu 2,9%, iar Banco Santander cu 2,28%.

    Moneda unică europeană, care a scăzut în prima parte a şedinţei aproape de minimul ultimelor 11 luni faţă de dolar, a recuperat pierderea şi se tranzacţionează la 1,1423 unităţi pentru un dolar, în urcare cu 0,77% faţă de închiderea de miercuri.

    Comisia Europeană a revizuit joi în creştere prognoza privind economia din zona euro, dar a avertizat asupra posibilelor efecte negative ale unei noi crize în Grecia.

    Economia din zona euro va creşte în acest an cu 1,3%, pe fondul scăderii preţului petrolului şi deprecierii euro, potrivit estimărilor Comisiei. Anterior, CE anticipa un avans economic de 1,1% în regiune.

    PIB-ul Greciei este estimat să crească cu 2,5% în acest an, faţă de o prognoză de 2,9% anterior.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Euro a coborât la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar după ce BCE a luat noi măsuri de stimulare

    Doar şase din 57 de analişti intervievaţi de Bloomberg au anticipat corect reducerea dobânzii cheie cu 0,1 puncte procentuale. Ceilalţi au estimat că dobânda va fi menţinută la nivelul de 0,15%, relatează Bloomberg.

    Dobânda la depozitele constituite de bănci a fost redusă de la -0,1% la -0,2%, pentru a încuraja băncile să plaseze banii în noi împrumuturi, în loc să îi ţină în conturile BCE.

    Dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost redusă la 0,3%, de la 0,4% în luna iunie, când a avut loc cea mai recentă şedinţă în care BCE a modificat nivelul ratelor dobânzilor.

    BCE va lansa totodată, în octombrie, două noi programe pentru cumpărarea de eurobonduri emise de statele din zona euro şi de obligaţiuni garantate cu active din sectorul privat, în încercarea de a impulsiona creşterea economică şi a încuraja creditarea, a anunţat joi preşedintele BCE, Mario Draghi, după şedinţa de politică monetară a instituţiei.

    Euro este în declin cu 1%, la 1,3019 dolari pe unitate, după ce a atins în timpul tranzacţiilor nivelul de 1,2996 dolari pe unitate, cel mai redus după 15 iulie 2013.

    Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a avansat cu 1%, la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Volumul tranzacţiilor cu acţiuni membre ale Stoxx 600 este cu 39% mai mare decât media ultimelor 30 de zile.

    Decizia BCE de reducere a dobânzilor a influenţat şi pieţele de capital din statele emergente, cu creşteri ale acţiunilor şi obligaţiunilor din Polonia până în Turcia.

    Lira turcească s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro, zlotul polonez cu 0,4%, iar forintul unguresc cu 0,6%.

    Banca Angliei a menţinut la rândul ei dobânda de politică monetară la 0,5%, nivel la care se află din martie 2009, decizia fiind în conformitate cu estimările analiştilor.