BusinessMagazin

Tag: buget

  • Drulă, despre OUG-ul pentru acoperirea găurii de la buget: Va bloca primăriile din toată ţara

    „Primari de toate culorile politice, nu numai primarii USR, sunt nemulţumiţi că, în timp ce ei au bugete echilibrate, fără deficit, spre deosebire de bugetul acestui guvern, bugetul de stat, care are un deficit enorm şi are o gaură faţă de acel deficit, li se impun nişte reguli generice, adică nu mai au voie să gestioneze banii. Poate într-un loc ai nevoie să angajezi pe cineva la urbanism, ca o primărie să poată emite mai repede acele certificate ca oamenii să îşi construiască case, şi nu mai poţi pentru că vine o lege care taie cu barda. Aceasta este cel mai bun semn al incompetenţei”, spune preşedintele USR Cătălin Drulă.

    Cătălin Drulă a criticat coaliţia PSD-PNL pentru că îşi face timp să voteze în Parlamentul numiri noi la ANCOM şi ANRE, dar nu îşi face timp să ia măsuri corecte de reducere a cheluielilor.

    „Ceea ce se întâmplă în acest moment arată că nu vor să scadă cu nimic cheltuielile clientelei de partid. Vor să crească taxele oamenilor. Deja au crescut pe tot felul de profesii liberale, pe chirii şi aşa mai departe. Mult din impact se va vedea la anul. Pentru că aşa văd ei statul: noi suntem la putere, ne facem parte pentru noi, fraierii să plătească taxe şi impozite”, mai spune Cătălin Drulă, preşedintele USR.

  • Prefectura Bucureşti, poziţie legată de scandalul bugetului Sectorului 1

    Bugetul local al Sectorului 1 a fost adoptat în data de 28 martie 2023, proiectul fiind iniţiat de Primarul Sectorului 1 şi modificat prin amendamente de consilierii locali.

    În 7 aprilie a fost comunicată Prefecturii o adresă de înaintare a unui document intitulat “Hotărârea Consiliului Local nr.32 privind bugetul”. În urma analizei, s-a dovedit că acest document nu întruneşte condiţiile unei Hotărâri de Consiliu Local, deoarece nu cuprinde întreaga voinţă a Consiliului Local, nu a fost redactat de către persoana care are competenţe legale în acest sens, respectiv Secretarul General şi nu a fost comunicat de către aceasta, susţine sursa citată.

    Astfel, Prefectura a cerut secretarului general al Sectorului 1, în mod expres, îndeplinirea obligaţiilor legale, respectiv redactarea Hotărârii, cu respectarea voinţei Consiliului Local şi comunicarea ei conform prevederilor legale.

    Pe 24 aprilie, secretarul general al Sectorului 1 a redactat şi comunicat Hotărârea Consiliului Local nr. 32, care cuprinde toate amendamentele adoptate de către Consiliul Local, aşadar exprimă voinţa juridică a acestuia.

    Hotărârea Consiliului Local nr. 32 a fost semnată de către doi consilieri locali şi a fost transmis refuzul de contrasemnare al Secretarului General, motivat de diverse încălcări ale textelor legale, în adoptarea amendamentelor.

    În urma analizei Hotărârii Consiliului Local nr. 32, cum a fost comunicată în 24 aprilie, Prefectura a solicitat Primarului Sectorului 1 alinierea la normele legale a amendamentelor care nu îndeplinesc condiţiile de legalitate. În caz contrar, în conformitate cu prevederile Codului Administrativ, Instituţia Prefectului are obligaţia de a ataca Hotărârea Consiliului Local nr. 32, cu privire la aceste amendamente, la instanţa de contencios administrativ.

    „În concluzie, începând cu data de 27.04.2023, dată la care Hotărârea Consiliului Local nr. 32 a fost publicată pe site-ul Primăriei, Sectorul 1 are buget legal aprobat”, informează Prefectura Bucureşti.

    Sebastian Burduja (PNL) anunţa că, alături de PSD, va depune o plângere penală pe numele primarului Clotilde Armand pentru falsificarea deciziei Consiliului Local privind bugetul pe anul 2023.

    În replică, Clotilde Armand a anunţat că a convocat o nouă şedinţă pentru votarea bugetului, aşa cum a cerut prefectul Capitalei.

  • Ciucă: Nu facem altceva decât să reducem şi să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare

    „O clarificare aspectelor fireşti legate de acele discuţii privind cheltuielile publice…. Cu toată responsabilitatea, aşa cum am făcut-o şi anul trecut când am avut de gestionat un an foarte greu, la fel şi anul acesta, nu facem altceva decât să luăm acele măsuri ca să asigurăm stabilitatea bugetară şi să ne asigurăm că avem banii necesari pentru îndeplinirea obiectivelor conform programului de guvernare. (…) Prin aceste măsuri nu facem altceva decât să reducem şi să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare”, spune Nicolae Ciucă.

    El spune că sunt domenii, prespectiv bunuri şi servicii, autoturisme, mobilier şi alte cheltuieli, care trebuie foarte bine gestionate, dar că sunt exceptate serviciile medicale, de educaţie,sau veniturilor salariaţilor.

    „Asta doresc să fie foarte clar înţeles de către toată lumea. Avem nevoie de acest echilibru şi în anul 2023 pentru că, aşa cum am menţionat, cifrele pe care le avem astăzi pe masă, legat de anul 2022, ne demonstrează că au fost măsuri care ne-au asigurat creştere economică, stabilitate, au făcut ca România să fie cea mai stabilă ţară din regiune şi ne creează persoectivele pentru a avea încredere că în continuare putem să mizăm pe creştere economică şi să asigurăm îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare”, încheie premierul.

    Abordarea corectă pe zona de impozitare, pe praguri, a veniturilor de peste 25.000 de lei, inclusiv obţinute din cumul salariu la stat şi pensie, spune Marcel Ciolacu. Liderul PSD afirmă că în coaliţie nu s-a discutat despre îngheţarea salariilor bugetarilor.

     

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Atac surpriză: premierul Ciucă spune că marile companii nu îşi achită taxele în mod corespunzător. Se pregăteşte o suprataxă? Ce spun analiştii?

    ♦ Guvernul caută de două săptămâni soluţii pentru a acoperi o gaură bugetară de 20 mld. lei după ce cheltuielile au scăpat de sub control şi veniturile se mişcă mult mai greoi decât era anticipat ♦ Poate fi mesajul premierului un semnal că se pregăteşte o suprataxă pe companiile mari?

    Gaura din bugetul statului, din cauza căreia este nevoie de reorganizarea finanţelor ţării după doar trei luni, este din cauza companiilor mari din România, care nu şi-au plătit datoriile, a spus premierul Nicolae Ciucă înaintea şedinţei de guvern de joi.

    Marii contribuabili, aşa cum sunt definiţi de ANAF, sunt în număr de 3.700 în România şi aduc numai ei 4 din 10 lei din bugetul statului. Poate fi mesajul premierului un semnal că se pregăteşte o taxare specială pentru marile companii cu afaceri de peste 100 de milioane de euro, aşa cum s-a mai discutat?

    „Deficitul (de încasare – n. red.) aparţine preponderent marilor contri­buabili. Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat. În acelaşi timp, dau sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu şi să asigure colectarea acestor venituri“, a spus Ciucă miercuri.

    Guvernul anunţă de două săptămâni o restructurare a finanţelor ţării după ce bugetul s-a împotmolit în primele trei luni din an şi deficitul a crescut cu mult peste programare. De unde se taie şi de unde se adună mai mult?

    „Acoperirea deficitului se poate face ori prin scăderi de cheltuieli, ori prin creşteri de taxe. Şi în zona de companii mici deja au crescut taxele de la 1 ianuarie 2023 şi taxele sunt deja mari. Singura soluţie pare a fi taxarea marilor firme“, spune Radu Georgescu, managing partner la firma de consultanţă CFO Network.

    Deşi şi cheltuielile sunt scăpate de sub control, marea surpriză din buget este la încasări, mai ales la încasările din TVA, care au crescut cu numai 2% şi la încasările din impozitul pe profit, care au scăzut.

    „La ANAF, la încasările acestea din TVA trebuie clar lucrat, cu măsuri punctuale şi ferme. Numirile în conducere să se facă cu obligaţie, cu un calendar clar, cu un target de încasări“, a spus la ZF Live Anca Dragu, senator şi fost ministru de finanţe în cabinetul Cioloş.

    „Cert este că în condiţiile în care te uiţi la o creştere economică în termen nominal de peste 10% Totuşi, să ai o reducere a impozitului pe profit este un semnal de alarmă serios şi n-am văzut nicio explicaţie din partea ministerului.“

  • Ministrul Economiei: Nu există nicio gaură în buget, e o acţiune preventivă

    Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a explicat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că măsurile care vor fi luate în buget nu înseamnă că există „o gaură”, ci că măsurile reprezintă o acţiune preventivă pentru a putea crea un spaţiu fiscal de intervenţie.

    Florin Spătaru a explicat că va fi o ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare care duce pe o serie de canale cheltuielile care au fost alocate în bugetele ordonatorilor de credite pe mai multe componente ce pot rezolva şi alte chestiuni care au apărut.

    „Mă refer aici, de exemplu, la balanţa comercială. Dau exemplu de un tip de cheltuieli pe care îl avem în vedere. Este acela de a încerca să introducem lanţurile scurte de aprovizionare pe ceea ce înseamnă cheltuielile pe produse agro-alimentare. (…) Vor fi câteva elemente în măsurile pe care le-am pregătit şi care vor fi prezentate probabil luni sau marţi, care să ducă la internalizarea consumului în sensul sprijinirii diminuării de balanţă comercială. Pe de altă parte, sunt elemente care trebuie să ajute la crearea unui spaţiu fiscal suplimentar pentru a putea interveni în continuare pentru economie. Ceea ce se introduce acum în sprijinul fermierilor, de exemplu, sunt elemente care vin în dinamică. Or, cel mai important lucru este să vedem acolo unde se pot face anumite flexibilizări de cheltuieli sau o eficientizare mai bună a folosirii banului public, iar pe spaţiul fiscal creat să se poată veni cu astfel de măsuri de sprijin pentru că ceea ce contează este ca economia să funcţioneze şi să putem să sprijinim în continuare cetăţenii”, a spus ministrul Economiei.

    Acesta a precizat că măsurile nu vor fi luate pentru că este austeritate.

    „Nu este vorba de austeritate, de măsuri care să reducă personal sau să reducă salarii. Nu discutăm aceste lucruri, dar evident o să avem în acest an şi reformele din PNRR care vor veni şi vor elimina inechităţi, vor ajusta ceea ce înseamnă situaţia cheltuielilor, nu înseamnă neapărat o diminuare a valorilor nominale, ci evident intrarea pe şablonul ponderilor în PIB din perspectiva agreamentului pe care îl are România în PNRR cu Comisia Europeană”, a mai spus Spătaru..

    Florin Spătaru a exclus existenţa unei găuri în buget.

    „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic. Nu este o gaură, este o acţiune preventivă pentru a putea crea spaţiu fiscal de intervenţie în sprijinul cetăţenilor şi economiei prin eficientizarea cheltuielilor publice. Asta este ceea ce facem şi în contrapondere, şi un plan de acţiune pe care instituţiile şi le-au asumat, pentru a reveni în zona normală de colectare, aşa cum e programul bugetar”, a mai spus ministrul.

  • Preşedintele Klaus Iohannis spune, despre reducerile cheltuielilor bugetare, că nu va agreea „tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru”: „Sunt complet împotriva unor tăieri alandala”.

    „Administraţia Prezidenţială se va încadra în prevederile bugetare care au fost aprobate prin legea bugetului. Sunt complet împotriva unor tăieri alandala. Eu personal sunt de mult în administraţie, am văzut tot felul de măsuri aladala, cu tăieri de salarii, cu tăieri pe cheltuieli curente, toate prost gândite”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că îşi doreşte „un plan judicios, făcut cu cap, adică tăiem de acolo de unde se poate tăia fără a pune ceva în dificultate”.

    „Deci să nu vă aşteptaţi să agreez sau să salut tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru. Nu aşa trebuie să se lucreze şi nu suntem în situaţia de a face nişte tăieri senzaţionale şi în niciun caz nu suntem în situaţia de a face tăieri din banii românilor”, încheie şeful statului.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat joi că a cerut reduceri de cheltuieli în ministere.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea, marţi, că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirmă că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.

  • Preşedintele Klaus Iohannis spune, despre reducerile cheltuielilor bugetare, că nu va agreea „tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru”: „Sunt complet împotriva unor tăieri alandala”.

    „Administraţia Prezidenţială se va încadra în prevederile bugetare care au fost aprobate prin legea bugetului. Sunt complet împotriva unor tăieri alandala. Eu personal sunt de mult în administraţie, am văzut tot felul de măsuri aladala, cu tăieri de salarii, cu tăieri pe cheltuieli curente, toate prost gândite”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că îşi doreşte „un plan judicios, făcut cu cap, adică tăiem de acolo de unde se poate tăia fără a pune ceva în dificultate”.

    „Deci să nu vă aşteptaţi să agreez sau să salut tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru. Nu aşa trebuie să se lucreze şi nu suntem în situaţia de a face nişte tăieri senzaţionale şi în niciun caz nu suntem în situaţia de a face tăieri din banii românilor”, încheie şeful statului.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat joi că a cerut reduceri de cheltuieli în ministere.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea, marţi, că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirmă că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.

  • Adrian Câciu: Gaura la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei

    „Economia nu evoluează întotdeauna liniar şi trebuie să te adaptezi. Şi anul trecut, am făcut o ajustare de 10 miliarde de lei, undeva în mai. Gaura la bugetul de stat nu e în niciun caz de 20 md. de lei. Încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, prezent la Ora Guvernului în Parlament.

    El a pledat pentru întărirea colectării taxelor şi impozitelor.

    „Dacă România are arierare recuperabile de încasat 25 de miliarde şi o evaziune fiscală estimată la 12%, nu credeţi că este bine să întărim colectarea? Eu zic ca da. Dar până unele lucruri de acest gen se întâmplă e bine ca şi statul să ia măsuri de consolidare bugetară pe partea cheltuielilor. Să dea Dumnezeu ca la rectificare veniturile să fie pe măsura estimatului şi atunci poate găsim ca supliment un pachet de măsuri pentru populaţie. Ceea ce face Guvernul e un gest de resp. Toţi cetăţenii ne cer ca statul să fie mai suplu. Nu cred că este greu să facem acest efort şi să reducem cheltuielile bugetare”, conchide Câciu.

  • Ciucă: i-am cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi investiţii -surse-

    Premierul Nicolae Ciucă a spus luni, în cadrul şedinţei PNL Timiş, că i-a cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi investiţii şi a anunţat că actuala coaliţie reprezintă singura formulă prin care se poate guverna eficient România, potrivit unor surse liberale.

    Condiţia PNL de a rămâne în coaliţia de guvernare este respectarea viziunii liberale.

    „Pragmatic vorbind, actuala Coaliţie reprezintă singura formulă prin care putem guverna eficient România. Dacă PNL va fi pus în situaţia de a nu-şi putea pune în aplicare viziunea de guvernare, prezenţa noastră în actuala formulă ar putea fi revizuită”, a spus preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, potrivit surselor.

    Liberalii au discutat şi despre zvonurile privind reducerea salariilor bugetare.

    „Principalul deficit, în instituţii nu este cel bugetar, ci cel de voinţă, viziune şi caracter. I-am cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi de la investiţii”, a mai spus liderul PNL.

    Nicolae Ciucă a mai dezvăluit că „garnitura membrilor în viitorul Guvern va fi stabilită în funcţie de competenţe şi de experienţa profesională”, au precizat sursele.