BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele Robor la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, îşi continuă scăderea şi închide săptămâna la 6,91%, de la 6,93% joi, menţinând trendul preponderent descendent pe care s-a încadrat de la începutul lui 2023, potrivit datelor BNR.

    Indicele era cotat luni la  6,96%. Ultima dată când ROBOR la 3 luni s-a aflat sub pragul de 7% a fost pe 13 iulie 2022.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la rândului luni vineri, la 7,26%, de la 7,28% cu o zi înainte, iar indicele ROBOR la 12 luni ajuns la 7,62%, de la 7,64%.

    În paralel, valoarea IRCC, dobânda de referinţa pentru calculul ratelor la bancă pentru creditele ipotecare şi consum, a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%, de la 4,06% la finalul anului trecut.

    Valoarea de 5,71% este calculată pe baza datelor din trimestrul III al anului 2022.

     

     

     

     

  • Cum au reuşit băncile să facă profit record de 10,2 mld. lei în 2022. Băncile au încasat în 2022 venituri din dobânzi la credite de 29 mld. lei, dar au plătit la depozite doar 9 mld. lei

    Băncile au încasat în anul 2022 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 29,1 mld. lei, mai mari cu circa 10 mld. lei, respectiv cu 52% faţă de 2021, creşterea substanţială fiind influenţată şi de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, la 7-8%.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig. În a doua jumătate a anului 2022 dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite, nivelul a ajuns în 2022 la 9,1 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei, respectiv cu 184% faţă de 2021, conform datelor BNR. Cu toate că şi chel­tuielile cu do­bân­zile la depozite au sprintat în anul 2022, volumul este în conti­nuare  mic raportat la nivelul veni­tu­rilor din dobânzi la credite, reprezentând doar o treime.

    Nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost în 2022 de 20 mld. lei, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,2 mld. lei, nivelul însumat fiind cu 22% mai mare faţă de 2021.

    Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 25 mld. lei în 2022, în timp ce profitul operaţional la nivelul sistemului bancar a fost de 13,7 mld. lei, diferenţa fiind destul de mare.

    Veniturile operaţionale (venituri totale) la nivelul sistemuli bancar au urcat în 2022 la 28,4 mld. lei, cu 17,4% peste nivelul din 2021.

    Sistemul bancar românesc a reuşit să obţină în anul 2022 un profit net record de 10,2 mld.lei, cu 24% peste nivelul din 2021.

     


     

     

  • Optimism precaut din departamentele financiare. Din nou. Care sunt priorităţile principale ale directorilor financiari din România

    Din birourile în care predictibilitatea este cel mai important aspect, directorii financiari din România se uită, din nou, la un 2023 în care pare că nimic nu este sigur. Există optimism, totuşi, pentru că cele mai noi semnale sunt că economia europeană şi românească se îndepărtează de coşmarul unei recesiuni şi mai degrabă intră într-un scenariu mai pozitiv, cu inflaţie în temperare şi dobânzi mai puţin agresive. Cum programezi fluxurile financiare ale unei companii în aceste condiţii care rămân incerte?

    Principalele trei priorităţi ale directorilor financiari din România rămân în continuare optimizarea costurilor, creşterea activităţii şi digitalizarea. Pentru omologii lor din Europa Centrală şi de Est, optimizarea costurilor este prioritară doar pentru 9%”, citează Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România, din studiul anual Deloitte CFO Survey.  Ultimii trei ani au fost ca o cursă cu obstacole care apar din senin la tot pasul. Provocarea a fost chiar mai mare pentru departamentele financiare ale companiilor, care au fost nevoite să introducă în şedinţele periodice şi alţi indicatori la care se uită, cum ar fi evoluţia inflaţiei sau chiar a invaziei ruseşti din Ucraina, altădată scenarii de neimaginat. Cu toate acestea, fiecare an s-a dovedit uşor mai bun decât prognozele. Sigur, prognozele ideale din business şi ale analiştilor financiari ar trebui să fie puţin mai pesimiste decât realitatea şi întotdeauna este mai bine ca aşteptările să fie depăşite decât să nu fie atinse. La final de 2022, anul acesta se vedea mai pesimist. Pe măsură ce au apărut datele din economie de la final de 2022, sentimentul din mediul de business în toată Europa s-a îmbunătăţit. Pare că ce a fost mai rău din punct de vedere economic a trecut, spune Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România şi Moldova. „Sunt semne că ce a fost mai rău pare a fi trecut. De exemplu efectele cele mai puternice ale războiului din Ucraina par a fi fost absorbite şi încep să se profileze şi nişte oportunităţi legate de viitoarea reconstrucţie a ţării, unde România ar putea juca un rol important. Inflaţia dă semne de încetinire şi pare a fi chiar un consens că va fi adusă sub control. Iarna a fost uşoară şi situaţia energetică este mai bună decât se aştepta”, a spus Reff la cea de-a patra ediţie a conferinţei anuale Deloitte CFO Summit, organizată în parteneriat cu ZF. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), spune că, începând cu al treilea trimestru din acest an, inflaţia din România va coborî sub două cifre. În acest context, adaugă el, băncile centrale cel mai probabil nu vor începe imediat să scadă dobânzile de referinţă, dar dobânzile din piaţă încep să scadă. „În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România.  Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBOR, care scade”, este de părere Cristian Popa. Afirmaţiile sale au fost făcute în cadrul conferinţei amintite, unde, de asemenea, au fost prezentate şi rezultatele studiului CFO Survey România 2023. Potrivit sondajului, care a fost realizat în rândul a 120 de CFO din România, majoritatea directorilor financiari sunt de părere că businessul va creşte, chiar dacă profitabilitatea companiilor nu va creşte cu acelaşi ritm.

    „Noi ne-am bugetat o cifră de afaceri mai mare cu 40% faţă de anul precedent. Este o creştere substanţială. Avem acoperit cam 60% din această cifră de afaceri din proiectele existente. Acum, cu ultimele semnări, am depăşit şi acest procent. Suntem într-o permanentă fugă după proiecte. Una dintre provocările acestui an este să reuşim să contractăm proiecte pentru a atinge creşterea cifrei de afaceri”, spune Greta Guţoi, CFO Bog’Art, unul dintre cei mai mari constructori din România. De asemenea, peste 4 din 10 directori financiari din România se aşteaptă ca numărul de angajaţi şi cheltuielilor cu investiţiile din companiile în care activează să crească. Este un semn bun pentru economie, remarcă Zeno Căprariu. „31% dintre respondenţi se aşteaptă la creşterea gradului de îndatorare în următoarele 12 luni, în timp ce majoritatea nu văd dificultăţi în rambursarea împrumuturilor deja contractate, ceea ce de asemenea este un semn bun pentru economie.” Accesul la finanţare este de asemenea o preocupare din departamentele financiare. Pentru Irina Munteanu, CFO Veolia Romania, costurile de finanţare au însemnat o provocare uriaşă în 2022: „Dacă vorbim despre costurile de finanţare, având în vederea creşterea ROBOR, costurile noastre de finanţare au fost semnificative, pentru că avem investiţii masive pentru care luăm împrumuturi de la grup. Până în acest moment împrumuturile de la grup au fost mai avantajoase decât cele de pe piaţa locală.” Deloitte România derulează programul CFO, din care fac parte şi conferinţa CFO Summit, eveniment dedicat directorilor financiari din România, şi CFO Survey, care sondează părerea directorilor financiari cu privire la evoluţia businessului şi economiei în următorul an. „O altă iniţiativă parte din CFO  Program este să accelereze dezvoltarea următoarei generaţii de directori financiari în fiecare dintre cele patru dimensiuni cheie ale contribuţiei lor, aşa cum le vedem noi la Deloitte: cea de strateg, care urmăreşte creşterea performanţelor companie, cea de catalizator al acţiunilor de care depinde execuţia acestei strategii, cea de administrator, care asigură controlul şi cea de operator, care îmbunătăţeşte continuu eficienţa”, a dat detalii despre programul Deloitte Alexandru Reff.  

     

    „O altă iniţiativă parte din CFO Program este să accelereze dezvoltarea următoarei generaţii de directori financiari în fiecare dintre cele patru dimensiuni cheie ale contribuţiei lor, aşa cum le vedem noi la Deloitte: cea de strateg, care urmăreşte creşterea performanţelor companie, cea de catalizator al acţiunilor de care depinde execuţia acestei strategii, cea de administrator, care asigură controlul şi cea de operator, care îmbunătăţeşte continuu eficienţa”, a dat detalii despre programul Deloitte Alexandru Reff, managing partner România şi Moldova

     

    „Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste.”

    Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

     

    „Peste 40% dintre directorii financiari se aşteaptă ca numărul de angajaţi şi cheltuielile de capital să crească în următoarele 12 luni, ceea este un semn bun pentru economie, un indiciu că companiile doresc să investească şi să-şi crească afacerile în continuare.”

    Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

  • Adrian Vasilescu, BNR: Inflaţia coboară… enervant de lent

    Între 1 noiembrie 1991 şi  jumătatea lui ianuarie 2021,  în România s-au succedat   cinci lungi valuri inflaţioniste.  Toate  însoţite şi  de un subiectiv… numitor comun:  exacerbarea componentei psihologice. Dincolo însă de această componentă –  emoţională, cunoscută şi recunoscută – fiecare ciclu şi-a avut propria amprentă.

    Chiar şi primele două valuri, cel care a debutat la 1 noiembrie 1990 şi s-a oprit în decembrie 1993, şi cel din 1997 – deşi au avut cauze comune (decizii de guvern pentru trecerea la liberalizarea preţurilor de consum) – s-au distins prin durate diferite, efecte diferite şi ecouri diferite în viaţa întregii societăţi. Următoarele trei cicluri s-au diferenţiat unul de altul cu atât mai mult cu cât au avut cauze diferite: cel din 2008 a fost unul dintre canalele prin care s-a infiltrat în România criza globală; cel din 2010, provocat de creşterea TVA cu cinci puncte procentuale, s-a dovedit a fi o probă practică de cum o cauză inflaţionistă puternică, lovind dintr-odată, declanşează un val de creştere a preţurilor  care se întinde pe o durată de exact 12 luni; iar cel care a debutat în octombrie 2017 şi s-a încheiat în decembrie 2019 a fost „un exerciţiu de acomodare” cu impactul liberalizării preţurilor unor produse şi servicii energetice, de această dată de factură exclusiv internă.

    Ce am învăţat? Că de fiecare dată, când inflaţia se înfoaie, se înmulţesc şi  problemele greu de rezolvat în economie şi  în tot mai multe dintre cele şapte milioane de gospodării ale populaţiei. Şi că pe piaţa de consum cresc cheltuielile, pentru că se scumpesc mărfurile, societatea in corpore având de purtat o povară în plus. În tot acest interval de timp, inflaţia a fost un bun antrenament pentru  BNR .   Pentru că nu existau modele! Şi asta într-o etapă istorică în care, în lumea bogată, inflaţia fusese uitată. Un timp, după experienţele dramatice din anii 1970 şi din primii ani din deceniul următor, de frica inflaţiei, marile bănci centrale strânseseră robinetele de la pompele cu bani. Aşa că n-au mai ştiut ce-i cu inflaţia… s-a domolit ori doar a obosit. Riscând  să-şi lipsească inutil ţările de creştere economică îndestulătoare. Apoi, când au venit crizele, au redeschis robinetele. Până la refuz. Mai întâi a fost Marea Criză din 2008. După care a venit criza zonei euro. În loc de inflaţie… pericolul era deflaţia. Şi au venit dobânzile de politică monetară sub zero.

    Despre inflaţie: tăcere! Şi în dezbaterile de politică monetară, şi  în manuale, în universităţi, în tratate. Şi, desigur, în practica marilor bănci centrale. Cărţile vechi nu mai erau de mare ajutor.

    Ceea ce a însemnat că  toate ciclurile de inflaţie pe care le-am avut de suportat între 1 noiembrie 1991 şi ianuarie 2021 erau în tipare noi.  Context în care BNR a fost nevoită să înveţe din mers, fără modele, fără cărţi,  acomodându-şi  strategiile  la realităţi absolut inedite.

    Lecţiile scrise aici, în România, de-a lungul celor cinci cicluri de inflaţie, sunt repetate frecvent, în actuala criză globală, de toate marile bănci centrale. BNR a nominalizat începând din 1991 cazurile în care „anumite intervenţii de politică monetară pot să facă mai mult rău decât bine”. În toamna lui 2021 – când mari bănci centrale aşteptau ca valurile inflaţiei să fie luate de „timpul care trece” – a lansat teza (pe care a şi aplicat-o imediat) potrivit căreia „cât timp cresc preţurile este normal să urce dobânzile”. Lângă o altă teză: „orice acţiune trebuie să intervină în amonte, acolo unde se formează şi unde se pregătesc să lovească riscurile”.

    Analiza corectă a „creşterii generalizate a preţurilor de consum”, concept ce defineşte inflaţia şi provoacă efecte resimţite de întreaga populaţie, fără nicio excepţie, impune  respectarea unor rigori care încep de la buna comunicare cu publicul. Am în vedere un  anume tip de comunicare, de asemenea experimentat ani şi ani la rând, ce ar fi ineficient dacă astfel de rigori nu ar fi  respectate cu stricteţe! Plecând de la dialogul deschis, de la discursul rostit pe înţelesul autorităţilor, companiilor şi  populaţiei. Acum, bunăoară, politica monetară a BNR este calibrată pentru a împinge inflaţia în jos. Dobânda de referinţă, prin urmare, n-a fost împinsă mai sus de 7 la sută. Dar guvernatorul, la conferinţa de presă din februarie, a ţinut să descrie întregul context, fără să lase loc pentru iluzii. A subliniat, aşadar, că dobânda  ar putea totuşi să fie urcată peste 7 la sută… dacă ar interveni noi şocuri periculoase. Dar că nu exclude nici o reducere a dobânzii, sub 7 la sută, spre finalul acestui an. În ce condiţii? Desigur, dacă inflaţia ar coborî sub 7 la sută!

    „Dozajul”, despre care comunicatorii din BNR au făcut sublinieri în atâtea rânduri, se impune a fi respectat şi acum când inflaţia coboară. Inclusiv în ceea ce priveşte ritmul. Impunerea unui ritm forţat ar putea fi extrem de periculoasă. Mai ales că sunt cerinţe stringente referitoare la asigurarea unor corelaţii. E nevoie de linii strategice combinate, calibrate cu precizie, pentru ca nici politica monetară şi nici corecţia fiscală să nu împingă economia în recesiune.

    Tot aşa cum e nevoie de un raport echilibrat între cerere şi ofertă. Nici politica monetară, nici cea fiscală  nu pot să nu ţină seama că oferta în creştere este ea însăşi un remediu împotriva inflaţiei. Paradoxal, însă, inflaţia actuală (aici şi pretutindeni în lume) îşi are una dintre cauze în planul ofertei. O grea problemă ce nu poate fi soluţionată decât treptat. Nu rareori însă, în dezbateri publice, pentru că fenomenele din această categorie nu sunt corect înţelese, îşi fac loc confuzii sau judecăţi eronate. Şi explodează nervi…

     

     

  • Profit record de peste 10 mld. lei pentru bănci în 2022 după saltul ROBOR la 7-8%

    Profitul net la nivelul sistemului ban­car românesc a ajuns la sfârşitul anu­lui 2022 la un nivel record de 10,2 mld. lei, în creştere cu 24,4% faţă de câş­tigul din 2021, iar activele au urcat la un vârf de 701,4 mld. lei, în condiţiile creşterii creditării cu un ritm mediu de 14% an/an, potrivit datelor BNR.

    Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci. Privind retrospectiv, se observă că în  2021 câştigul băncilor urcase la un vârf de 8,2 mld. lei, după ce în 2020 profitul în bankingul românesc a fost de 5 mld. lei, iar câştigul din tot anul 2019, de dinaintea pandemiei COVID-19, era de 6,3 mld. lei. În termeni anuali, până în 2020 cel mai mare profit al sis­temului bancar a fost în 2018, când câş­tigul s-a apropiat de 7 mld. lei.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului 2022 de 1,52% şi respectiv 16,59%, peste nivelurile din 2021.

    Pe parcursul anului 2022, după primul trimestru profitul sistemului bancar s-a apropiat de 2 mld. lei, la jumătatea anului câştigul a fost mai mult decât dublu, de circa 5 mld. lei, iar după nouă luni a urcat la 7,6 mld. lei, pentru ca la finalul anului 2022 să treacă de 10 mld. lei.

    Remarca guvernatorului BNR Mugur Isărescu din vara lui 2022 că băncile „au cam sărit calul“ cu ROBOR în 2022 se vede astfel în câştigul record al băncilor de anul trecut de 10,2 mld. lei după ce ROBOR la trei luni a explodat la 7%-8% în a doua parte a anului.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de instituţiile de credit au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% în 2022, iar economia a avut un avans de circa 5% în 2022.

     

  • Românii s-au speriat de creşterea dobânzilor la peste 14%. Dobânzile mari au dus la scăderea creditelor noi de consum în 2022 cu 6% după creşterea cu peste 40% din 2021

    ♦ Populaţia a luat în 2022 credite noi de consum în lei şi euro de 25,6 mld. lei, cu 6% sub nivelul din 2021 ♦ În 2022 s-a produs a doua scădere anuală a creditelor de consum din ultimul deceniu după declinul înregistrat în 2020, an marcat puternic de pandemia de COVID-19.

    Creditele noi de consum în lei şi în euro luate de populaţie de la bănci au scăzut în 2022 după ce în 2021 au accelerat la un nivel record al ultimilor 15 ani, făcând un salt de peste 40%, cel mai mare salt anual al creditelor retail din această perioadă, de când a publicat BNR astfel de date.

    Populaţia a luat în 2022 credite noi de consum în lei şi euro de 25,6 mld. lei, cu 1,65 mld. lei, respectiv cu 6% sub nivelul record din 2021, după cum reiese din datele BNR.

    Apetitul românilor pentru creditele de consum a început să scadă în 2022 în contextul majorării dobânzilor, al inflaţiei mari şi al războiului de la graniţă, după începutul bun de an, cu volume în creştere în ianuarie şi februarie. Privind retrospectiv, faţă de 2020, creditele noi de consum au avut în 2021 o creştere cu 7,9 mld. lei, respectiv cu 40,9%, după ce în 2020 au avut o scădere anuală de 16,8%, iar în 2019 au înregistrat un plus de 3,6%. În primăvara anului 2020, creditarea înregistrase un declin puternic, din cauza blocajului determinat de starea de urgenţă impusă atunci timp de două luni din cauza pandemiei de coronavirus. Pe componenta în lei, creditele noi de consum au scăzut în anul 2022 cu 1,7 mld. lei, respectiv cu 6,1%, până la 25,5 mld. lei. În 8 luni din 2022 volumele lunare ale creditelor noi de consum în lei au fost mai mici comparativ cu nivelurile din aceleaşi luni din 2021, în timp ce doar în 4 luni din 2022 volu­mele creditelor au fost mai mari. Tendinţa de scădere a creditelor retail a fost mai pronunţată în a doua jumătate a anului 2022.

    În ceea ce priveşte creditele noi de con­sum în euro, acestea s-au majorat faţă de 2021 cu 3,2 mil. euro, respectiv cu 17,4%, până la 22,2 mil. euro (echivalentul a 109,6 mil. lei). Majoritatea creditelor de consum noi (peste 99%) sunt în lei. Un factor im­portant care a influenţat declinul creditării pe componenta în lei a fost şi dobânda, care a urcat la peste 14%, fiind mai mult decât dublă faţă de dobânda la creditele noi de consum în euro. La creditele noi de consum în euro dobânda medie a urcat de la 3,74% în decembrie 2021 până spre 6% în decembrie 2022.

  • Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR: Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând; la dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând

    Ratele-cheie nu vor scădea prea curând, iar la dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

    ”Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade. La dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile”.

    În ianuarie, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%  pe an.

    Banca Naţională a crescut dobânda-cheie de opt ori în 2022, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii.

    Conform celei mai recente prognoze BNR, rata anuală a inflaţiei ar urma să scadă la 7% la finalul lui 2023, astfel că scăderea dobânzilor ar putea să demareze spre finalul acestui an sau din 2024.

    În opinia lui Cristian Popa, sursa principală a inflaţiei la nivel global nu a fost cererea de bunuri, ci oferta, o situaţie de care băncile centrale sunt consţiente.

    ”Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştientă că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba”, a mai spus Cristian Popa.

    EL a reiterat estimările BNR că în trimestrul trei al acestui an inflaţia ar trebui să coboare la o cifră în România.  

    ”Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste”.

    Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.

     

  • Discuţie cu un corporatist: Când o să scadă dobânzile pentru că am văzut că Isărescu a zis că inflaţia va scădea de la 16% la 7%? De la 1.900 lei când am luat creditul, rata mi-a crescut acum la 3.000 lei şi nu mai pot! Când au crescut dobânzile, BNR şi băncile ne-au spus că e din cauza creşterii inflaţiei. Acum când inflaţia scade de ce nu scad şi dobânzile la fel?

    Miercuri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a anunţat noua prognoză de inflaţie pentru acest an, care ar indica o scădere de la 16,4%, cât a fost anul trecut la 7%, adică o reducere la jumătate.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-prognozeaza-acum-o-inflatie-de-7-la-sfarsitul-anului-2023-21609198

    Dintr-odată celor care au luat credite în lei în anii anteriori şi au fost loviţi de explozia ROBOR-ului, care a crescut de 3 ori şi a IRCC-ului, care a crescut de 4 ori, le-a revenit puţin zâmbetul.

    După ce l-au auzit pe Isărescu că inflaţia o să scadă, imediat cred că şi dobânzile vor scădea. Sau se aşteaptă la acest lucru.

    Anul trecut, când dobânzile au crescut, explicaţia Băncii Naţionale şi a băncilor a fost că a crescut inflaţia. Pentru publicul larg şi mai ales pentru cel mai educat, lucrurile sunt simple. Dacă BNR se aşteaptă ca publicul să înţeleagă cum e cu inflaţia de pe partea ofertei, cum e cu inflaţia importată prin preţurile la energie, cum este cu inflaţia de bază se înşeală.

    Mai mult decât atât publicul nu întelege, şi până la urmă nu trebuie să înţeleagă pentru că nu este treaba lui, cum se calculează ROBOR-ul, ce sunt dobânzile de pe piaţa interbancară şi cum se calculează IRCC-ul. Asta este responsabilitatea Băncii Naţionale.

    Publicul ştie, pentru ca aşa i s-a spus de la BNR şi de la bănci, că dobânzile au crescut pentru că a crescut inflaţia, că preţurile au crescut din cauza războiului din Ucraina şi a preţurilor la energie.

    Acum când inflaţia urmează să scadă, după cum a anunţat Isărescu, că preţurile la energie au scăzut, pentru ca aşa au citit peste tot, oamenii se asteaptă ca şi dobânzile să scadă, adică să scadă ratele pe care trebuie să le plătească la bancă.

    Dacă la o inflaţie de 16% am ajuns cu IRCC la 5,71%, la o inflaţie de 7% IRCC ar trebui să scadă la jumătate, nu? Aşa calculează oamenii. De aceea declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei a fost mai urmărită şi mai citită ca niciodată.

    Problema este că dobânzile nu vor scădea aşa de repede, aşa cum speră cei care au luat credite ipotecare şi imobiliare în anii anteriori. Mai mult decât atât dobânzile nu vor mai scădea la nivelurile din anii anteriori, o spun economiştii şi o spune chiar şi BNR.

    https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/deloitte-cfo-summit-2023-cristian-popa-bnr-cred-ratele-cheie-vor-21623089

    În 2020, un an când BNR  a scăzut dobânzile ca să susţină economia afectată de pandemie, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 15 miliarde de lei.  Atunci ROBOR-ul era de 1 şi ceva la sută, iar IRCC-ul a fost cotat între 2,44 şi 1,88% pe tendinţă de scădere.

    În 2021, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 21 de miliarde de lei când ROBOR-ul era sub 2%, iar IRCC-ul a fost cotat între 1,25 şi 1,86%. În T4/2021, deci când încă era linişte, IRCC-ul a înregistrat cea mai scăzuta valoare de 1,08%. Atunci o dobândă efectivă pentru un credit ipotecar era de 3,1%, adică IRCC +marja băncii de 2%.

    În 2022, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 23,8 miliarde de lei, maxim istoric, cea mai mare parte în primele 3 trimestre, atunci când  IRCC-ul era de 1,17-1,86%.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romanii-au-luat-2022-credite-ipotecare-lei-euro-24-5-mld-lei-maximul-21602669

    Toţi cei care au luat credite în 2020/2021/2022, când dobânzile erau mici s-au trezit acum cu explozia ratelor.

    Într-un caz concret al unui corporatist,  de la 1.900 de lei, rata a ajuns acum la 3.000 de lei, iar remarca celui afectat a fost: Nu mai pot, a crescut prea mult!

    Băncile au vândut clienţilor un credit ipotecar cu o dobânda foarte bună, care putea fi platită, dar nu prea au discutat cu aceştia despre posibilitatea majorării dobânzilor şi cât ar avea de plătit dacă dobânzile cresc. Este adevărat că la vremea respectivă nimeni nu lua în calcul majorarea dobânzilor şi nici nu se arătau semne în aceast sens, cel puţin în 2020 şi 2021.

    Acum clienţii se simt înşelaţi şi de bănci, dar şi de BNR, pentru că nimeni nu le-a spus că dobânzile vor creşte, atunci când au luat credite, nu atunci când dobânzile deja au crescut.

    Explicaţiile legate de creşterea dobânzilor nu ţin, atunci când un client trebuie să plătească o rată care i-a crescut de la 1.900 de lei la 3.000 de lei.

    Acum toţi işi pun speranţa că această scădere a inflaţiei pe care a anunţat-o Isărescu va duce imediat şi la scăderea dobânzilor, deci implicit la scăderea ratelor pe care le au de plătit la bancă.

    Dar acest lucru nu se va întâmpla atât de uşor, iar oamenii vor deveni din ce în ce mai nervoşi pentru că le este greu să susţină aceasta creştere a ratelor, în condiţiile în care toate preţurile din viaţa de zi cu zi au explodat. Iar salariile nu prea au crescut, şi oricum dacă a fost o majorare ea a fost înghiţită imediat.

    Iar întrebarea celui cu care am avut această discuţie legată de declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei, de reducerea puţin probabilă a dobâzilor, cel puţin anul acesta, a fost: Şi eu ce fac în continuare?

     

     


     

     

  • Poate este mai bine să iei un credit ipotecar acum, când dobânzile sunt mari şi poţi să-ţi testezi rezistenţa la plata unor rate mai mari

    Acum două săptămâni, o declaraţie a lui Alexandru Păunescu, director în cadrul Băncii Naţionale şi reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare, a stârnit rumoare. El a recomandat românilor să îşi amâne intenţia de a lua credite, cel puţin pentru 2023, având în vedere că suntem într-o perioadă tulbure. „Având în vedere că suntem într-o perioadă de dobânzi extrem de ridicate, recomandarea noastră pentru consumatori este să îşi amâne investiţia într-un imobil cu credit sau achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, măcar pe parcursul acestui an. Există situaţii în care oamenii care se calificau la un credit acum câteva luni, ca urmare a creşterii destul de însemnate a dobânzilor nu se mai califică. Mai bine să mai aştepte o perioadă. Dacă aş fi în locul consumatorilor nu aş face un credit în această perioadă, cel puţin pe parcursul anului 2023”, a spus el. La prima vedere toţi am fi de acord cu acest lucru. ROBOR-ul a crescut la 7,1%, în timp, ce IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare este de 5,71%, iar de la 1 aprilie va creşte la 6 şi ceva la sută. Dacă adăugăm marja băncii de 2 pp, rezultă o dobândă efectivă de peste 9% pentru cei care au ca indice ROBOR, sau peste 8% pentru cei care au ca referinţă IRCC.

    Aceasta este situaţia statică. Dar dacă ar fi să credem prognoza BNR, care mizează pe o scădere a inflaţiei de la 15% în ianuarie la o inflaţie cu o singură cifră începând din al doilea trimestru, ne-am putea aştepta că şi dobânzile la lei vor scădea. De fapt, ROBOR a scăzut de la finalul anului trecut de la 8,2% la 7,1%. Pe piaţa monetară dobânzile s-au cam stabilizat, iar din partea a doua a anului analiştii cred că dobânzile de pe piaţă vor scădea. IRCC-ul, care se calculează pe baza dobânzilor efectiv tranzacţionate de pe piaţa interbancară, cel mai probabil va începe să scadă din iulie. De aceea, tocmai acum, când nu îţi vine să iei credit pentru că dobânzile sunt mari, este cel mai bine să iei credit. Dacă ai venituri suficiente, dacă banca îţi dă credit conform simulărilor pe care le face, atunci când dobânzile vor scădea vei începe să plăteşti mai puţin.  Acum un an şi jumătate, când IRCC-ul era la cel mai redus nivel, de 1,08%, toate băncile te îndemnau să iei credit ipotecar. Totul părea extrem de luminos. Numai că între timp a venit inflaţia peste noi, mai avem şi un război la graniţă, iar dobânzile au crescut spectaculos şi mult într-o perioadă redusă de timp. Aşa că mulţi s-au trezit că au luat un credit ipotecar/imobiliar cu o rată de 1.900 de lei pe lună, iar acum trebuie să plătească peste 3.000 de lei, având în vedere creşterea IRCC. Nu ştiu câte bănci au prezentat clienţilor cum ar arăta un grafic de rambursare dacă dobânzile efective – DAE – ajung la 8-10% de la 3-4%. Dacă băncile ar fi făcut simularea pe o dobândă mai mare, mulţi s-ar fi gândit de două ori dacă să se înhame sau nu la acest credit. Aşa că este mai bine varianta actuală, cu dobânzi mari, în care îţi testezi capacitatea de plată a unui credit, iar dacă te încadrezi ar putea să fie o decizie foarte bună luarea unui împrumut pentru achiziţia unui apartament. Când piaţa va simţi că lucrurile s-au liniştit şi că urmează scăderea dobânzilor, preţurile apartamentelor  vor creşte instantaneu, ceea ce va însemna în realitate o pierdere pentru client, pentru că a ratat să cumpere acel apartament la un preţ mai mic, cînd dobânzile erau mai mari. Salariul mediu a crescut anul trecut cu 13%, iar la o inflaţie de 16,4% nu este o mare tragedie în scăderea puterii de cumpărare. Când românii vor reveni la bancă pentru un credit ipotecar, preţurile la apartamente vor fi mai mari. De asemenea, dacă salariile cresc poţi să te încadrezi mai bine în plata ratei la bancă, pentru că principalul nu se schimbă. Aşa că părerea mea este că atunci când sunt dobânzile mari îţi testezi rezistenţa la credit şi capacitatea de rambursare, nu atunci când dobânzile sunt mici şi au unde să crească. Eu cred că nu ne vom mai întâlni curând cu un deceniu de dobânzi mici şi ultramici, aşa cum a fost în ultimii 10-15 ani. Aşa că ratele actuale de plată, cu dobânzi mai mari, reprezintă nivelul de referinţă pentru un client. Aşa că poate este mai bine să iei credit acum, cât dobânzile sunt mari, iar preţurile apartamentelor încă nu au început să crească. 

    Dacă ar fi să credem prognoza BNR, care mizează pe o scădere a inflaţiei de la 15% în ianuarie la o inflaţie cu o singură cifră începând din al doilea trimestru, ne-am putea aştepta că şi dobânzile la lei vor scădea. De fapt, ROBOR a scăzut de la finalul anului trecut de la 8,2% la 7,1%. Pe piaţa monetară dobânzile s-au cam stabilizat, iar din partea a doua a anului analiştii cred că dobânzile de pe piaţă vor scădea. IRCC-ul, care se calculează pe baza dobânzilor efectiv tranzacţionate de pe piaţa interbancară, cel mai probabil va începe să scadă din iulie. De aceea, tocmai acum, când nu îţi vine să iei credit pentru că dobânzile sunt mari, este cel mai bine să iei credit.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cristian Popa, BNR: Inflaţia cum a venit, aşa şi pleacă. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici

    Cristian Popa, , membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, al Deloitte CFO Summit 2023, că inflaţia va scădea în 2-23, iar din trimestrul al treilea va ajunge la o cifră.

    „Inflaţia cum a venit aşa şi pleacă. Factorii exogeni care au dus inflaţia sus duc în mare parte şi în jos acum. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici.”

    Deloitte România organizează astăzi, 15 februarie, cea de-a patra ediţie a Deloitte CFO Summit, conferinţa dedicată directorilor financiari.

    Ce a mai spus Cristian Popa la Deloitte CFO Summit 2023:

    Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştientă că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba.

    Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.

    Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste.

    În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România.

    Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade.

    La dobânzile de 0 şi 1% nu cred cp vom reveni curând, pentru că sunt schimbări structurale peste tot în lume. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile.

    Situaţia este că atunci când cursul se apreciază, este considerat ca evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent atât de mare, bineînţeles că această apreciere nu este neapărat de lăudat. Poate fi o preocupare, aş spune că trebuie atenţie. Cum prea multă depreciere strică, s-ar putea şi ca prea multă apreciere să strice.

    Nu vedem recesiune. Vedem mai degrabă un scenariu de reducere accelerată a ritmului de creştere.  Vedem de asemenea că piaţa muncii este tensionată.