Tag: blocare

  • Facebook a luat la ţintă programele de ad-blocking. Utilizatorii reţelei obligaţi să vadă reclame

    Creşterea în popularitate a programelor de ad-blocking (blocare reclamă) reprezintă o ameninţare pentru business-urile online care se bazează pe venituri din advertising, scrie BBC

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Deşi compania îi va forţa pe utilizatori să vadă reclame, Andrew Bosworth, vicepreşedintele diviziei de advertising a Facebook, a promis că le va da acestora posibilităţi de control. Adică utilizatorii vor putea alege ce tip de reclamă să vadă şi de la ce brand-uri.

    6,2 miliarde de dolari au fost generaţi de reclamele de pe reţeaua socială în ultimul trimestru financiar şi mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014.

  • PMB: Mai multe instituţii din Capitală care au contract cu RADET au conturile blocate

    Mai multe instituţii din Capitală care au contracte cu Regia Autonomă de Distribuţie a Agentului Termic (RADET) au conturile blocate şi sunt obligate să livreze sumele datorate Regiei în contul executorului judecătoresc, banii ajungând ulterior la ELCEN, anunţă, marţi, Primăria Capitalei.

    Potrivit unui comunicat de presă emis, marţi, de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), este vorba despre Spitalul Elias, Institutul de Boli Infecţioase Victor Babeş, Universitatea Bucureşti, şcoli, unităţi militare racordate la reţeaua de termoficare, care au conturile blocate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Elcen: Conturile instituţiilor publice sau agenţilor economici nu sunt blocate din cauza Elecen

    Electrocentrale Bucureşti a iniţiat demersurile pentru recuperarea sumelor pe care RADET le datorează, pentru agent termic livrat în mai 2013–decembrie 2014 şi neachitat, fiind iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai regiei, a anunţat marţi Elcen.

    Astfel, prin solicitarea formulată de către executorul judecătoresc, în data de 19 mai, a fost iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai debitoarei RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elcen: Conturile instituţiilor publice sau agenţilor economici nu sunt blocate din cauza Elecen

    Electrocentrale Bucureşti a iniţiat demersurile pentru recuperarea sumelor pe care RADET le datorează, pentru agent termic livrat în mai 2013–decembrie 2014 şi neachitat, fiind iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai regiei, a anunţat marţi Elcen.

    Astfel, prin solicitarea formulată de către executorul judecătoresc, în data de 19 mai, a fost iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai debitoarei RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Georgescu-CFO Network: Se discută de un an despre darea în plată, dar la primul client s-a blocat. Dacă s-ar fi întâmplat în mediul privat să lansezi un produs şi să nu meargă din prima zi, probabil s-ar fi lăsat cu demisii

    ”Despre legea dării în plată am vorbit aproape zilnic de un an de zile şi în prima zi de plată s-a blocat. Este incredibil. Vorbim de un an de zile, am primit asigurări că totul este clar, impactul este analizat, dar primul client care a vrut să utilizeze această lege s-a blocat. Este o notă foarte proastă pentru cei care au făcut această lege, pentru cei care au fost implicaţi. Asta arată într-un fel diferenţa dintre mediul privat şi mediul public, pentru că dacă s-ar fi întâmplat în mediul privat să lansezi un produs şi să nu meargă din prima zi, probabil s-ar fi lăsat cu demisii”, şi-a exprimat opinia reprezentantul CFO Network.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Incendiu în staţia de metrou Piaţa Romană

    Un incendiu a izbucnit, marţi după-amiază, în staţia de metrou Piaţa Romană, iar accesul este blocat. 

    Mai multe echipaje de pompieri intervin iar o persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale, au declarat reprezentanţii Metrorex pentru MEDIAFAX.

    Între timp incendiul a fost stins. Metrorex susţine că totul a pornit de la un panou electric.

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • Ce se întâmplă când trenurile întârzie în China: 100.000 de oameni, aşteptând în frig – GALERIE FOTO

    Peste 100.000 de pasageri au rămas blocaţi lângă o gară din China, după ce mai multe trenuri au fost amânate din cauza ninsorii.
     
    Aceştia au aşteptat ore bune în faţa gării din Guangzhou, întârzierile depăşind chiar şi zece ore. Imaginile cu marea de oameni au devenit virale în China, fiind apoi preluate de publicaţiile internaţionale.
     
    Agenţia China News Service a raportat că autorităţile au mobilizat peste 1.300 de poliţişti pentru a ţine mulţimea sub control. Nu este însă singura gară unde s-au raportat incidente; şi la staţia Hanhzhou oamenii au aşteptat ore bune pentru a se putea întoarce acasă.
     
    Imagini: Reuters
  • Ungaria vrea să blocheze cea mai mare decizie luată de UE în cazul refugiaţilor

    „Dacă nu ne vom opune propunerii cotelor obligatorii de imigranţi, atunci aceasta va fi acceptată, chiar dacă nu în Ungaria, atunci la Bruxelles, care ne spune alături de cine să trăim şi ce fel de formulă etnică va fi în ţară”, a mai spus premierul ungar.

    Viktor Orban a adăugat şi că doreşte să formeze o alianţă cu mai multe ţări europene în această privinţă şi că în perioada următoare va călătorii mult pentru a-i convinge pe şefii de stat să i se alăture.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Zebra care forţează şoferii să încetinească

    Două femei din Gujarat, India au realizat o zebră care-i forţează pe şoferi să încetinească. Zebra este pictată 3D pe asfalt, iar şoferilor le apare ca şi cum drumul ar fi blocat şi trebuie să încetinească. Designul inovator ar putea salva zeci sau sute de vieţi.

    Să sperăm doar că niciun şofer nu frânează brusc şi provoacă o coliziune în şir.