Tag: avere

  • Elon Musk l-a depăşit pe Warren Buffett în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume

    Averea antreprenorului Elon Musk a depăşit-o pe cea a investitorului Warren Buffett, CEO-ul Tesla  devenind a şaptea cea mai bogată persoană din lume, potrivit Indexului Bloomberg Billionaires, citat de Reuters.

    Averea lui Musk a crescut cu 6,07 miliarde de dolari, a declarat Bloomberg News, în urma unei creşteri cu 10,8% a acţiunilor producătorului de maşini electrice.

    Averea a lui Buffett a scăzut la începutul acestei săptămâni, când a donat 2,9 miliarde de dolari în acţiuni de caritate, a adăugat raportul.

    Acţiunile Tesla au crescut cu 500% în ultimul an, pe măsură ce compania a înregistrat creşteri ale vânzărilor maşinii Model 3.

    Creşterea acţiunilor îi poateaduce lui Musk o potenţială plată de 1,8 miliarde dolari.

    Acţiunile Tesla cunt cu 38% peste închiderea din 1 iulie, cu o zi înainte ca firma să anunţe vânzările trimestriale. Vânzările în creştere ale companiei au sporit aşteptările pentru un trimestru II profitabil, ceea ce ar marca, pentru prima dată în istoria, patru trimestre consecutive cu profit.

  • Asul ascuns din mâneca fondatorului Zara

     Proprietăţile miliardarului spaniol au crescut până la 15,2 miliarde de euro, a anunţat compania recent. Ortega, în vârstă de 84 de ani, fondatorul şi proprietarul casei de modă Zara, a investit anul trecut 2,1 miliarde de euro în proprietăţi imobiliare prin intermediul unor filiale ale companiei sale Pontegadea.

    Pontegadea, care deţine 59,3% din compania Zara Inditex SA, a avut un venit net de 1,8 miliarde de euro în 2019, inclusiv 1,64 miliarde de euro în dividende Inditex şi 621 milioane de euro din active imobiliare.

    Ortega, cel mai bogat om din Spania, şi-a diversificat averea pentru a-i menţine valoarea, investind peste 3 miliarde de dolari în imobiliare din SUA în ultimii ani. Achiziţiile includ proprietăţi de top, cum ar fi Haughwout Building din Manhattan şi cel mai înalt turn de birouri din Miami (Southeast Financial Center).

    Pe lângă faptul că a închiriat spaţii unor giganţi din tehnologie, cum ar fi şi Facebook, Pontegadea îi găzduieşte şi pe rivalii Inditex Hennes & Mauritz (H&M) şi The Gap.

    Fiul unui lucrător feroviar, Amancio Ortega a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. 

  • Cine sunt oamenii care profită de pe urma încălzirii globale şi îşi construiesc afaceri de miliarde

    Încălzirea globală pare să aibă şi câştigătorii ei: primii dintre cei care au decis să investească în soluţii de sustenabilitate şi energie regenerabilă au ajuns deja să conducă imperii verzi de miliarde de dolari.

    Patru persoane din spatele unui furnizor chinez gigant de baterii pentru autovehicule electrice au o avere combinată de 17 miliarde de dolari, un australian a construit o avere de 7 miliarde de dolari doar din reciclare, iar o companie de transport auto care foloseşte hidrogenul drept combustibil generează de asemenea miliarde – acestea sunt doar câteva dintre imperiile care s-au dezvoltat pe seama soluţiilor de sustenabilitate de care din ce în ce mai multe companii au nevoie, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cu o avere netă totală de 61 de miliarde de dolari la finalul lui 2019 – de aproximativ trei ori mai mare decât capitalizarea firmei de servicii petroliere Halliburton – primii miliardari care şi-au construit averile din energia verde şi soluţiile de sustenabilitate reprezintă reprezintă avangarda superbogaţilor care luptă împotriva încălzirii globale, scrie Bloomberg.

    Lista alcătuită de jurnaliştii de la Bloomberg descrie diversitatea economiei verzi şi include nume cunoscute precum cel al lui Elon Musk, până la fondatori mai puţin ştiuţi ai unora dintre cele mai mari companii din China.

    Activele generate de o serie de măsuri de sustenabilitate integrate în decizii de investiţii au ajuns la 30.700 de miliarde de dolari la finalul anului 2018, potrivit unui raport publicat de un grup de companii financiare, inclusiv Bloomberg LP (compania-mamă a Bloomberg News).
    Popularitatea investiţiilor verzi este atât de ridicată încât factorii decizionali din Europa stabilesc noi reguli pentru a defini parametrii de creştere ai acestora.

    Orientarea spre investiţiile verzi reprezintă şi o schimbare de paradigmă referitoare la modul în care au fost create primele averi ale lumii, care au dominat secolul al XX-lea. Spre exemplu, amintesc jurnaliştii de la Bloomberg, John D. Rockefeller a devenit primul miliardar din istorie, ca urmare a dezvoltării Standard Oil, iar el a fost urmat de mai multe dinastii construite pe baza unor industrii similare precum Ford şi DuPont.
    Economia care se bazează pe carbon domină însă în continuare. Giganţi din industria petrolului, industriaşi şi producători auto alcătuiesc mai mult de un sfert din cei 500 cei mai bogaţi oameni ai lumii căutaţi de Bloomberg, printre care: producătorul de petrol Harold Hamm, deţinătorul de rafinării Mukesh Ambani şi moştenitoarea imperiului BMW, Susanne Klatten. În continuare cea mai valoroasă companie a lumii este una din industria petrolului: nou-listata Saudi Aramco, ce are o capitalizare de piaţă de 1.800 de miliarde de dolari.

    Emisiile de gaze de seră au crescut cu 1,5% pe an în ultimul deceniu. „Averea verde este foarte dependentă de tehnologii inovatoare, ceea ce înseamnă că aceste averi pot să dispară într-o clipă”, a observat Kingsmill Bond, strateg energetic la Carbon Tracker, un think tank care analizează impactul schimbărilor climatice asupra pieţelor de capital şi investiţiilor în combustibilii fosili. „Oameni care îşi croiesc cu succes noi nişe în această nouă economie vor fi proprietarii averilor din viitor”, spune ea în articolul publicat de Bloomberg.

    Un exemplu în acest sens este Mário Araripe, un om de afaceri brazilian care şi-a construit o avere în domeniul imobiliarelor după ce a fost convins de promisiunea energiei eoliene: „Imnul naţional al Braziliei spune că ţara este un gigant datorită propriei naturi. Oamenii au crezut mereu că aceasta se referă la aur sau la alte comori ascunde, dar eu nu cred asta, cred că este vântul”, a spus el în 2017.
    Afacerile sustenabile ar putea să înflorească şi mai mult prin prisma capitalului pe care îl atrag – în special prin family offices-urile super-bogaţilor – care fac sustenabilitatea un element-cheie în strategiile lor. TCI Fund Management, fondul de management condus de Christopher Hohn, a avertizat recent companiile din portofoliul lui că e momentul să ia măsuri legate de acţiunile climatice sau să îşi diversifice riscurile. 


    1. Zeng Yuqun (foto), Huang Shilin, Pei Zhenhua, Li Ping
    CATL China
    Avere netă: 16,7 mld. dolari
    Avere netă rezultată:16,7 mld. dolari

    CATL este producătorul principal de baterii electrice al Chinei, care furniează piese pentru companii precum Daimler, Toyota, BMW şi Volvo. Compania a fost înfiinţată în 2011. Este estimat ca piaţa globală a maşinilor electrice să crească până la 500 de miliarde de dolari până în 2050. Acţiunile CATL au crescut de patru ori de la listarea companiei, în iunie 2018.


    2. Elon Musk
    Tesla, Statele Unite
    Avere netă: 27,6 mld. dolari  
    Avere netă rezultată: 14,6 mld. dolari

    Elon Musk deţine aproximativ o cincime din producătorul de maşini electrice Tesla. Este CEO al companiei cu sediul central în Palo Alto care furnizează şi sisteme
    de energie solară. Gigafactory 1, parte din grupul Tesla, de pildă, este producătorul principal de baterii electrice la nivel mondial. 


    3. Aloys Wobben
    Enercon
    Germania
    Avere netă: 7,3 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 7,3 mld. dolari

    Enercon este una dintre cele mai mari companii producătoare de energie eoliană ale lumii, cu un procent de 6% din piaţa globală de instalaţii eoliene onshore în 2018, potrivit datelor de pe site-ul companiei citate de Bloomberg. Compania a instalat 54% din turbinele eoliene noi ale Germaniei în 2018, dar s-a confruntat recent şi cu turbulenţe. 


    4. Anthony Pratt
    Pratt Industries
    Australia
    Avere netă: 6,8 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 6,8 mld. dolari

    Pratt conduce afacerea familiei înfiinţată încă din 1948, pe care o reorientat-o înspre sisteme de împachetare şi producţie de hârtie 100% reciclată. El este omul de afaceri din spatele companiei cu sediul central în Melbourne Visy Industries şi al Pratt Industries, care este cea mai mare companie privată de reciclare de hârtie şi de elemente de împachetare. 


    5. Li Zhenguo (foto),
    Li Chunan, Li Xiyan
    Longi
    China
    Avere netă: 3,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 3,4 mld. dolari

    Longi Green Energy Technology este cel mai mare producător de panouri solare fotovoltaice monocristaline. Fondată în 2000, compania furnizează mai mult de 300 gigawaţi din energia solară, reprezentând un sfert din cererea globală. Compania are o capitalizare de piaţă de 16 miliarde de dolari. 


    6. Jose Manuel Entrecanales
    Acciona
    Spania
    Avere netă: 4,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Acciona reuneşte mai multe afaceri din domeniul energiei verzi – eoliană, solară, fotovoltaică, hidroelectrică, biomasă şi termală – cu scopul de a produce electricitate pentru mai mult de 6 milioane de locuinţe. Omul de afaceri Entrecanales a diversificat afacerile din construcţii create de bunicul său
    orientându-se spre energie regenerabilă în 2004, după ce a preluat rolul de preşedinte al companiei. Divizia de energie a grupului a generat mai mult de 60% din veniturile acestuia în 2018. 


    7. Lin Jianhua
    Hangzhou Firs Applied Material
    China
    Avere netă: 2,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Fondată în 2003, compania Hangzhou First Applied Material produce mai ales piese pentru paneluri solare, generând mai mult de jumătate din piaţa globală, potrivit site-ului companiei. Aceasta are o capitalizare de piaţă de 3,7 miliarde de dolari. 


    8. Wang Chuanfu
    BYD
    China
    Avere netă: 4,2 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Wang Chuanfy a pus bazele BYD în 1995, iar acum compania este cel mai mare producător de vehicule electrice din China, cu venituri de 122 de miliarde de yuani
    (18 miliarde de dolari) în 2018. Afacerea converteşte flota Shenzenului de autobuze, taxiuri şi camioane la autovehicule electrice. 


    9. Somphote Ahunai
    Energy Absolute
    Thailanda
    Avere netă: 2,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Somphote Ahunai a început compania Energy Absolute în 2006 pentru a produce ulei de palmier. Şi-au extins apoi afacerile la producţia de biodiesel şi apoi au trecut la energie regenerabilă în 2011. A introdus Mine Mobility, primul vehicul electric creat şi produs în ţară. 


    10. Trevor Milton
    Nikola Motor
    Statele Unite
    Avere netă: 1,3 mld. dolari
    Avere netă rezultată:1,3 mld. dolari

    Start-up-ul american Nikola Motor dezvolă autocamioane alimentate cu hidrogen ale căror costuri cu combustibilii vor scădea cu între
    20 şi 30%. Tehnologia foloseşte energia solară pentru a face hidroliza apei şi foloseşte celulele de hidrogen rezultate drept combustibil. 

  • Cui îi este frică de taxa pe avere?

    Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, se autodescrie ca socialist democrat. Printre măsurile extreme propuse de el se numără taxarea celor mai bogaţi americani. Elizabeth Warren, de asemenea fostă candidată la preşedinţia SUA, a propus şi ea impozitarea capitalului miliardarilor, dar îmbrăţişează fără rezerve şi piaţa liberă. Jamie Dimon, executivul puternicei bănci americane JPMorgan Chase, a descris-o pe Warren ca fiind un politician care-i „denigrează pe oamenii de succes”.

    Şi Sanders, şi Warren au renunţat în cele din urmă la candidatură în această primăvară, având rezultate prea slabe. Dar între timp s-a stârnit furtuna economică produsă de pandemia de COVID-19, s-a instalat o recesiune soră cu marea depresiune economică, milioane de americani au rămas în doar câteva săptămâni fără loc de muncă, acutizând o inegalitate a distribuirii avuţiei ţării care schimbase deja radical peisajul politic al Americii. Au venit apoi cele mai mari proteste sociale din ultimii 50 de ani, care s-au răspândit rapid în alte ţări, inclusiv din Europa.

    Odată cu aceste probleme au revenit în forţă dezbaterile privind introducerea taxei pe averile celor mai bogaţi. Ar fi o soluţie pentru diminuarea inegalităţilor. Dar şi pentru susţinerea guvernului în faţa cheltuielilor uriaşe pe care le implică lupta contra şocurilor economice cauzate de pandemie. La fel de în forţă a revenit şi opoziţia. Pe Dimon îl cunoaşte toată lumea. Dar despre el cu greu se poate spune că este un „om de succes”. „În principiu, există doar cinci modalităţi de a acumula un miliard de dolari şi niciuna dintre ele nu are de-a face cu succesul pe o piaţă cu adevărat liberă”, după cum scrie în The Guardian Robert Reich, economist, profesor şi comentator american.

    Prima modalitate este exploatarea unui monopol, spune el. Jamie Dimon are o avere de1,6 miliarde de dolari. Strânsă nu pentru că a reuşit sub capitalismul pieţei libere. În 2008, guvernul american a salvat JPMorgan şi alte patru bănci mari de pe Wall Street, considerându-le „prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească”. Această salvare este în realitate o poliţă de asigurare ascunsă, încă în vigoare, cu o valoare pentru marile bănci estimată la 83 miliarde de dolari pe an. Dacă JP Morgan nu ar fi atât de mare şi, prin urmare, i s-ar permite să falimenteze, averea lui Dimon ar valora cu mult sub
    1,6 miliarde de dolari.

    Există însă prin opoziţia faţă de taxa pe avere şi nume care nu se învârt neapărat prin lumea miliardarilor. Emma Agyemang de la Financial Times, care a remarcat că puţine soluţii de înmulţire a veniturilor bugetare stârnesc mai multă agitaţie ca taxa pe avere, a încercat să-i scoată pe aceşti oameni la lumină. Când FT a organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pentru cititori în privinţa taxei, aşteptările erau să apară sentimente puternice. N-a fost aşa, dar reacţia a fost totuşi surprinzătoare: au existat peste 300 de comentarii la întrebarea „Cum ar funcţiona o taxă pe avere?”. Acesta este cel mai mare număr de răspunsuri primit în oricare dintre sesiunile live interactive de întrebări şi răspunsuri organizate până atunci de FT. Munca a fost solicitantă pentru specialistul jurnalului, dar acesta a aflat multe din discuţii. În primul rând, majoritatea cititorilor FT nu sunt în favoarea impozitului pe avere.

    Acest lucru este în contrast cu un sondaj recent realizat de YouGov, care a pus întrebări la 1.682 de adulţi din Marea Britanie şi a constatat că 61% dintre ei ar aproba o taxă pe avere pentru cei cu active mai mari de 750.000 lire sterline. Într-un sens, acest lucru nu este surprinzător, spune Agyemang. Majoritatea cititorilor FT sunt semnificativ mai bogaţi decât adultul mediu din Marea Britanie. Sau, după cum a spus un cititor cu sarcasm: 

    „Majoritatea persoanelor care au spus că susţin un impozit pe avere nu ar fi cei care ar plăti din banii lor. Sunt întotdeauna mai uşor de folosit banii altor oameni.“
    Să însemne acest lucru că sentimentul puternic antiimpozit exprimat în comentarii se reduce la interesul de a evita plata şi mai multor impozite? Categoric. Cu toate acestea, chiar şi atunci când această motivaţie a fost exprimată, ea a fost adesea însoţită de alte opinii. „Impozitul pe venit, NIC –„contribuţii de asigurări naţionale”, TVA, taxa pe combustibil, acciza pe bere, taxa de timbru, impozitul pe câştiguri de capital, lista poate continua. Toate aceste impozite există şi sunt plătite; de ce sunteţi atât de dornici să daţi şi mai mult din banii dumneavoastră Marii Britanii pentru salariile a 200.000 de funcţionari publici pentru gestionarea unor lanţuri de aprovizionare care nici măcar nu pot duce echipamentele medicale de protecţie dintr-un depozit la un spital?”, a întrebat un cititor. Câţiva comentatori au spus că ei cred că atât oamenii, cât şi guvernele au „responsabilitatea de a economisi pentru zile negre” şi că o taxă pe avere ar „pedepsi” persoanele care au economisit şi le-ar descuraja să facă rezerve pentru viitor. Este vorba despre oameni „care şi-au găsit un rost în viaţa şi care nu reprezintă o povară pentru public”, a spus o persoană.

    O minoritate importantă s-a opus ideii. Ei au susţinut că averea nu este întotdeauna creată sau câştigată prin muncă şi economisire, ci uneori prin moştenire sau câştiguri neimpozitate. „Banii care creează active nu au fost neapărat impozitaţi ca venituri, dimpotrivă”, arată un cititor.
    „Cea mai mare parte din avuţia din sud-est se datorează faptului că boomerii au cumpărat proprietăţi în urmă cu 20-30 de ani şi nu au făcut nimic de valoare economică pentru a crea acel activ valoros.” „Cei mai săraci sunt taxaţi în mod disproporţionat, taxele reprezintă cea mai mare parte din averea lor”, a scris o altă persoană. „În schimb, la cei mai bogaţi, în timp ce ca număr absolut contribuţia este mai mare, procentul din averea lor care se duce la guvern este mult mai mic. Prin urmare, impactul pe care impozitele îl au asupra celor bogaţi este mult mai mic. Acest lucru nu este nici corect, nici durabil.”
    Aceşti cititori spun, în general, că ar fi dispuşi să plătească mai mult – fie ca impozit pe avere, fie prin creşterea ratelor la câştigurile de capital sau prin impozitul pe moştenire. Unii o văd ca pe un argument moral. „Impozitul este, de asemenea, o funcţie a unei societăţi morale, astfel încât cei care o duc mai bine oferă o plasă de siguranţă pentru cei ce nu se pot descurca în perioadele grele”, arată un răspuns. Această confruntare politică între cei care cred într-un stat mic, cu funcţii şi impozite limitate, şi cei care cred într-un stat intervenţionist care oferă o plasă de siguranţă cuprinzătoare este responsabilă pentru o mare parte din energia din discuţiile din jurul impozitelor pe avere. Un comentator a pus punctul pe i când a scris: „Există o întrebare culturală imensă la care trebuie găsit răspuns. Marea Britanie este cea mai de dreapta ţară din Europa din punct de vedere economic. Este puţin probabil să devenim Franţa”. Aceste valori culturale sau economice ar putea explica de ce ideea impozitului pe avere nu a avut niciodată multă tracţiune în Marea Britanie, deşi este colectat în patru ţări europene – Norvegia, Spania, Belgia şi Elveţia. Însă în Marea Britanie, ideea că valorile pot fi schimbate în favoarea impozitelor mai mari este responsabilă pentru o mare parte din frica evidentă în comentariile formulate în sesiunea de întrebări şi răspunsuri a FT. În faţa unui guvern conservator care a adoptat cel mai mare program de susţinere fiscală pe timp de pace şi a condus o extindere masivă a datoriei publice, oamenii înstăriţi sunt nesiguri de ceea ce înseamnă aceasta pentru viitorul ţării şi al activelor lor. Cititorii au mai spus că pandemia a pus accentul pe inegalitatea economică înfricoşătoare dintre tineri şi bătrâni – o problemă care nu mai poate fi ignorată. „Este despre faptul că pentru a proteja baby boomerii înstăriţi, care sunt deja ieşiţi la pensie, tinerii săraci în active a trebuit să sufere. O taxă pe averea celor care deţin proprietăţi scumpe ar fi o modalitate bună de a repara acest dezechilibru”, a spus un cititor. O temă înrudită din comentarii este despre cum un impozit pe avere ar putea fi conceput pentru a limita evaziunea, luându-i în considerare şi pe cei care deţin active valoroase, dar au bani puţini. Franţa lui Emmanuel Macron, considerat preşedintele bogaţilor, a eliminat parţial taxa pe avere în 2017 deoarece a generat venituri reduse. Acestea sunt doar câteva dintre problemele care ar trebui să fie rezolvate înainte de introducerea unui astfel de impozit. Este puţin probabil ca miniştrii să elaboreze planuri pentru acest lucru, deoarece acestea se vor încadra cu cerinţele zilnice ale unei crize economice şi de sănătate. În Marea Britanie, există un consens din ce în ce mai mare între politicieni, economişti şi experţi fiscali – precum şi printre cititorii FT – că şansele pe termen lung ca bogatului să i se ceară să plătească mai mult s-au redus dramatic. În Franţa, însă, Macron dă semne că ia în considerare reintroducerea impozitului pe avere.

  • Liderii lumii şi ce putem învăţa de la ei. Cine este Warren Buffet şi ce planuri are el pentru averea sa – VIDEO

    • ​Warren Buffett este unul dintre cei mai de succes investitori ai tuturor timpurilor.
    • Averea sa era estimată în luna iunie la 71,4 miliarde de dolari.
    • Buffett conduce Berkshire Hathaway, care deţine mai mult de 60 de companii.
    • Printre acestea se află asigurătorul Geico, producătorul de baterii Duracell şi lanţul de restaurante Dairy Queen.
    • Este fiul unui congresmen american şi a cumpărat primele sale acţiuni la 11 ani.
    • A promis că va dona 99% din averea sa. În 2019 a donat 3,6 miliarde de dolari; cea mai mare parte a averii a mersă către fundaţia prietenilor săi Bill şi Melinda Gates.
    • În 2010, a creat „Givind Pledge”, în care i-a rugat pe alţi miliardari ai lumii să îşi doneze jumătate din avere. 
    • Crede că cea mai importantă calitate a unui angajat este integritatea.

    Sursa: forbes.com, editare video via InShot

     

  • În timp ce rata şomajului din SUA este aproape să atingă 20% din cauza restricţiilor impuse de pandemie, averea miliardarilor americani a crescut cu 568 de miliarde de dolari

    Miliardarii americani au devenit cu 568 de miliarde de dolari mai bogaţi în ultimele trei luni, potrivit unui raport publicat joi de Institutul pentru Studii Politice din SUA, scrie CNN.

    Averea totală a miliardarilor americani a ajuns astfel la 3,5 trilioane de dolari, cu 19% mai mult decât datele înregistrate înainte de pandemie. Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a înregistrat o creştere de 36,2 miliarde de dolari de la mijlocul lunii martie până în prezent.

    De atunci, şi-au depus actele de şomaj aproape 43 de milioane de oameni. Muncitorii cu venituri mici, în special cei din sectorul de servicii şi din industria turismului, au fost loviţi extrem de puternic de criza generată de coronavirus. În consecinţă, experţii sunt de părere că inegalităţile de venit vor creşte într-un ritm tot mai accelerat în lunile următoare.

     În condiţiile de faţă, averea miliardarilor americani a crescut datorită recuperării miraculoase a pieţei de capital, care a fost ajutată masiv de măsurile lansate de Rezerva Federală a Statelor Unite.

    Marile companii din segmentul tech, spre deosebire de marea majoritate a firmelor americane, au avut de câştigat de pe urma crizei. De exemplu, acţiunile din cadrul Amazon au crescut cu 47% de la mijlocul lunii martie încoace. În aceeaşi perioadă, averea lui Mark Zuckerberg – CEO-ul şi cofondatorul Facebook – a crescut cu 30,1 miliarde de dolari.

     

  • Cum a ajuns o constănţeancă să deţină o companie gigant în America şi să fie cunoscută de toate vedetele de la Hollywood

    Anastasia Soare, fondatoarea companiei Anastasia Beverly Hills, a fost inclusă recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business – ediţia 2020, realizat de Business Magazin. Antreprenoarea este originară din Constanţa, unde a studiat istoria artei şi arhitectura.

    În 1989 a imigrat în SUA, unde a obţinut un job într-un salon de frumuseţe. În 1997 şi-a deschis propriul salon de înfrumuseţare, iar în 2000 a lansat propria linie de produse pentru sprâncene, sub brandul Anastasia Beverly Hills.

    La peste două decenii de la fondarea companiei, antreprenoarea a devenit cea mai bogată şi prima româncă cu o avere de peste 1 miliard de dolari, fiind clasată în topul celor mai bogate antreprenoare din Statele Unite realizat anul trecut de publicaţia internaţională Forbes, pe poziţia 21, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, conducând un business cu vânzări anuale de 375 de milioane de dolari.

    Construit în doar două decenii, imperiul său din industria cosmeticelor este evaluat astăzi la 3 miliarde de dolari, iar printre clientele sale se numără nume grele de la Hollywood. Anastasia Soare spune că cea mai mare realizare din cariera ei este aceea de a-i fi oferit fiicei sale un scop, ceva de care să fie cu adevărat pasionată, aceasta fiindu-i alături în business, în funcţia de preşedinte al companiei.

    Antreprenoarea îşi descrie agenda zilnică într-un singur cuvânt: „ocupată”, iar destinaţia sa preferată este „oriunde are de lucru”. În opinia sa, succesul înseamnă să iubeşti ceea ce faci atât de mult încât să nu simţi că munceşti. „Drumul către succes este dificil şi trebuie să mergi mereu înainte.

    Este important să înveţi din fiecare greşeală pe care o faci. Un lucru de care sunt foarte mândră este că nu fac niciodată aceeaşi greşeală de două ori. În opinia sa, „fiecare este diferit şi fiecare va avea un drum propriu. Ne dorim cu toţii să reuşim şi să ne depăşim fricile.” Sfatul său pentru tinerele aflate la început de drum este „să nu renunţe niciodată! Să înţeleagă că drumul către succes este dificil şi să meargă mereu înainte”.

  • Cum a pierdut noul proprietar al PRO TV peste noapte 2,5 miliarde de dolari din averea sa

    Pariul lui Petr Kellner în China trebuia să îi crească substanţial averea. În schimb, miliardarul ceh s-a trezit cu o prăbuşire a creditării de consum, urmată de o luptă masivă pentru ţinerea sub control a impcatului coronavirusului, scrie Bloomberg.

    Cele două evenimente l-au costat pe miliardarul ceh aproape 2,5 miliarde de dolari din Ianuarie, şi au adunat un munte de întrebări privind expansiunea sa pe piaţa asiatică.

    În Noiembrie, compania Home Credit, controlată de Kellner, a venit cu un plan pentru o listare de 1,5 miliarde de dolari în Hong Kong, după ce investitorii au cerut o evaluare mai scăzută.

    Acum, încetinirea economică a Chinei şi reducerea creditării, urmate de măsuri dure de izolare, adaugă presiune extrem de mare pe firma miliardarului chinez, care are expunere fix pe piaţa chineză a creditelor. 

    Averea lui Kellner, care acum a ajuns la 10 miliarde de dolari, a scăzut cel mai mult anul acesta dintre toţi miliardarii est-europeni din afara Rusiei, în mare parte din cauza pierderii de 1,5 miliarde de dolari a valorii participaţiei sale în Home Credit, care acum valorează aproximativ 2,8 mld. dolari. 

    Petr Kellner a semnat anul trecut tranzacţia de 2,1 mld. dolari prin care cumpără grupul media CME, inclusiv unde este Pro TV, iar acum aşteaptă aprobările organismelor de reglementare din fiecare ţară pentru această achiziţie

    Cine este miliardarul ceh Petr Kellner, 55 de ani, cel care a cumpărat Pro TV. La mijlocul anilor 2000 a intrat în coliziune cu Vântu pentru banca Romexterra

    Petr Kellner, 55 de ani, este cel mai bogat om din Cehia. El a început să îşi construiască averea la începutul anilor ’90 vânzând produse de birotică şi papetărie.

    Mai târziu a lansat un fond de investiţii prin care a cumpărat cel mai mare asigurător din Cehia în timpul privatizărilor. Fondul PPF este cel mai mare acţionar în compania Home Credit, o firmă financiară gigantică cu operaţiuni în 10 ţări.

    Kellner a absolvit Universitatea din Praga cu profil economic în anul 1986. A fost angajat al companiei cehe Impromat, un importator şi vânzător de fotocopiatoare. În acest context l-a cunoscut pe Milan Vinkler, alături de care va fonda PPF.

    PPF, fondat în 1991, a preluat acţiunile mai multor companii privatizate de  statul ceh. Astfel, Kellner a devenit un jucător important pe mai multe pieţe locale, după care a început expansiunea în regiune, iar acum grupul controlează companii din Europa, America de Nord şi Asia.

    Petr Kellner este al doilea ceh care intră în piaţa media din România, după prietenul său Daniel Kretinsky, proprietarul Europa FM şi Virgin Radio.

    Kellner a fost cotat de revista americană Forbes în 2018 ca fiind al 88-lea cel mai bogat om al planetei, cu o avere estimată la 15,5 mld. dolari. Cu toate acestea, presa cehă îi estimează averea la mai puţin de 10 mld. dolari.

    Grupul PPF a avut în 2018 un număr mediu de 153.000 de angajaţi în total. Grupul PPF gestionează active mai mari de 45 mld. euro şi a avut un profit net de 865 mil. euro în 2018, în creştere cu 25% faţă de anul trecut, potrivit datelor financiare publicate de companie. Petr Kellner este acţionarul principal al grupului şi deţine 99% din acţiuni.

    Potrivit site-ului PPF, fondul de investiţii controlează peste 20 de companii, dintre care cel puţin şapte au operaţiuni şi în Rusia. Cele 20 de companii activează în mai multe industrii, printre care serviciile financiare, telecomunicaţiile, biotehnologia, real estate, asigurările, agricultură şi inginerie mecanică. În România miliardarul ceh are în acest moment afaceri în real estate. Printre com­paniile controlate de PPF la nivel global se numără Home Credit , PPF Banka (bancă), Air Bank (bancă), PPF Real Estate Holding, PPF Life Insurance (asigurări de viaţă – Rusia), ClearBank (bancă), Telenor CEE (operator telecom cu circa 9 milioane de clienţi).

    Grupul CME, proprietarul PRO TV, ar urma să fie preluat efectiv în 2020 de către grupul ceh PPF, controlat de miliardarul Petr Kellner. Grupul PPF, controlat de miliardarul ceh Petr Kellner, nu plănuieşte momentan să vândă PRO TV sau celelalte active ale Central Media Enterprise (CME) din România, ci vrea să dezvolte businessul în continuare, după ce a cumpărat toate activele CME de la gigantul american AT&T într-o tranzacţie de 2,1 miliarde dolari.

  • Cum a reuşit unul dintre cei mai tineri miliardari chinezi să câştige 18 miliarde de dolari în doar două luni şi să devină al treilea cel mai bogat om din China

    Averea lui Colin Huang, fondatorul platformei de e-commerce Pinduoduo, a crescut cu 18 miliarde de dolari în ultimele două luni, mai mult decât orice alt miliardar chinez, şi a ajuns la 35,6 miliarde. Astfel, Huang a devenit a treia cea mai bogată persoană din China, potrivit Fortune.

    Huang, în vârstă de 40 de ani, este întrecut de Jack Ma, fondatorului site-ului de e-commerce Alibaba şi al doilea cel mai bogat om din China, a cărui avere netă a crescut cu 3 miliarde de dolari şi a ajuns la 41 de miliarde în aceeaşi perioadă. Între timp, averea lui Pony Ma – cel mai bogat om din China şi fondatorul gigantului tech Tencent – a crescut cu 7 miliarde de dolari şi a reuşit să ajungă la 46 de miliarde.

    Averea lui Huang a crescut în condiţiile în care cetăţenii chinezi s-au reorientat masiv către platformele online în timpul pandemiei. Miliardarul deţine 45% din Pinduoduo (sau PDD), companie listată pe Nasdaq a cărei capitalizare a crescut de la 44 de miliarde de dolari pe 31 decembrie 2019 la 80 de miliarde de dolari în zilele noastre.

     În primele trei luni ale anului, compania a raportat un total de 628 de milioane de cumpărători activi, după ce în primul trimestru din 2019 înregistrase 585 de milioane. Prin comparaţie, Alibaba a raportat un total de 726 de milioane de cumpărători activi în primul trimestru din 2020. De asemenea, PDD a declarat că numărul comenzilor zilnice a crescut până la 65 de milioane, cu 15 milioane mai mult decât perioada de dinainte de pandemie.

     

  • Inventatorul care a dat greş de peste 5.000 de ori înainte să dezvolte obiectul care este acum în aproape toate casele. Pandemia i-a crescut acum averea şi mai mult

    Inventatorul Sir James Dyson a ajuns recent pentru prima dată în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din Regatul Unit, averea sa ajungând duminică, 17 mai în clasamentul Sunday Times Rich la 16,2 miliarde de lire sterline, după ce a crescut anul acesta cu 3,6 miliarde de lire sterline. 


    Antreprenorul şi-a construit averea pe baza aspiratoarelor fără sac, pe care el însuşi le-a inventat şi pe care a început să le vândă începând cu anul 1993.


    Sir James, care are acum 72 de ani, a crescut în Norfolk şi a studiat arta, înainte ca cel care l-a îndrumat în colegiu să îi sugereze să se îndrepte spre design.  


    El a creat aspiratorul fără sac după ce a văzut cum funcţionează unul industrial şi şi-a imaginat cum ar putea să aducă beneficiile acestuia într-unul pentru casă. A durat însă mai bine de 10 ani ca ideea lui să aibă şi succes, ajungând la un moment dat să înregisteze datorii de 1 milion de lire sterline. Până la un aspirator funcţional, a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat. El cochetează şi cu domeniul maşinilor electrice: chiar săptămâna trecută a dezvăluit prototipul său, în care a declarat că a investit peste 500 de milioane de lire sterline începând cu anul 2017. Proiectul a fost însă anulat de companie în toamna anului trecut.


    Sir James Dyson a ajuns în topul listei celor mai bogaţi oameni de afaceri din Marea Britanie în contextul în care averile celor 1.000 mai bogaţi oameni de aici au înregistrat pentru prima dată o scădere de la criza financiară, minusul înregistrat fiind de 3,7%. 


    Fraţii Hinduja, care îl urmează pe Dyson pe listă şi care sunt copreşedinţii conglomeratului financiar şi industrial ce le poartă numele cu baza în India, au înregistrat o scădere a averii cu 6 miliarde de lire sterline anul acesta, până la 16 miliarde de lire sterline.