BusinessMagazin

Tag: auto

  • Români trataţi ca sclavi într-o spălătorie auto din Anglia. Obligaţi să lucreze fără protecţie cu substanţe atât de periculoase încât le-au „mâncat picioarele”

    Români trataţi ca sclavi într-o spălătorie auto din Anglia, de asta au avut parte câţiva concetăţeni plecaţi la muncă în Regatul Unit. În locul unui trai mai bun decât cel de acasă, s-au trezit umiliţi şi forţaţi să lucreze fără protecţie cu substanţe periculoase. Unii chiar au suferit răni grave, scrie BBC. S-a ajuns până acolo încât picioarele „le-au fost mâncate” şi nu au mai putut merge.

    Doi bărbaţi au fost găsiţi vinovaţi de o curte britanică, fiind acuzaţi că au format şi coordonat o reţea de sclavie modernă la o spălătorie auto din oraşul Carlisle. Victimele, cetăţeni români, erau exploatate prin muncă, în condiţii aproape inumane, care în fnal le-a afectat şi sănătatea.

    Românii munceau şi 11 ore pe zi pentru 20 de lire sterline
    Vinovaţi de toate acestea se fac Defrim Paci (42 de ani), din Nottinghamshire, şi Sitar Ali (33 de ani), din Carlisle. Ei i-au adus pe români în Marea Britanie, Anglia, şi i-au obligat să lucreze uneori în condiţii de sclavie. În timpul procesului, românii le-au povestit juraţilor Tribunalului din Carlisle cum erau forţaţi să locuiască în case murdare şi aglomerate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Statistica Poliţiei despre situaţia actuală a permiselor de conducere auto

    Iată statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) despre promovabilitatea la primul examen pentru fiecare şcoală de conducători auto în anul 2020.

    În cursul anului 2020, la nivel naţional, din cei 330.335 de candidaţi care s-au prezentat la primul examen în vederea obţinerii permisului de conducere, 114.921 au fost declaraţi ADMIS, ceea ce reprezintă un procent al promovabilităţii de 34,79%.

    Menţionăm că, la sfârşitul anului 2020, în Romania erau înregistraţi 8.065.868 deţinători de permise de conducere.

    De asemenea, la sfârşitul anului 2020, în Romania erau înmatriculate 9.246.710 vehicule.

     

  • Est-europenii, care importă maşini second-hand din Vest, produc în schimb supermaşini

    1 iunie 2021 are o însemnătate aparte pentru industria auto est-europeană: atunci şi-a făcut cu succes debutul pe bursă constructorul bulgar de supermaşini Sin Cars, iar concurentul croat, deja vedetă, Rimac şi-a prezentat un nou model, unul cu totul şi cu totul electric. Este vorba, de fapt, de o hipermaşină. Prin Skoda, cehii produc Volkswagen-ul săracului. Cel puţin aşa se spune. Prin Dacia, românii produc Renault-uri pentru toate buzunarele. Şi Skoda şi Dacia sunt mărci locale şi motive de mândrie naţională pentru Cehia şi România, aşa cum au fost şi pe vremea comunismului.

    Celelalte ţări est-europene au avut şi ele propriile aventuri cu branduri auto autohtone, dar cu mai puţin succes. Polonia încă mai tânjeşte după o marcă naţională. Însă între timp o nouă tendinţă a prins contur în regiune: producţia de supercar-uri, maşini de lux, scumpe şi foarte scumpe, sportive, cu producţie limitată. Producătorul bulgar Sin Cars Industry a încercat pe 1 iunie să strângă două milioane de leva (un milion de euro) prin oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) pe Bursa de la Sofia, mai precis pe o piaţă specială numită BEAM, şi a reuşit.

    A fost un pas îndrăzneţ pentru o companie de nişă. Sin Cars are nevoie de aceşti bani pentru a începe producţia în serie de maşini electrice (nu supermaşini) pe care intenţionează să le exporte pe piaţa din Europa de Vest, scrie SeeNews. Sin Cars, ca de altfel şi alţi producători de supercaruri est-europeni, au insistat pe maşini electrice chiar înainte ca acestea să devină un trend, sau o necesitate, în Europa.

    Compania s-a folosit de BEAM deoarece aceasta este o platformă special creată pentru a permite companiilor mici şi medii să se listeze printr-o procedură simplificată. Planurile de IPO au fost mult reduse din cauza pandemiei, intenţia iniţială a Sin Cars fiind de a strânge de la investitori 3,1 milioane de euro pentru o linie nouă de producţie, dar şi pentru dezvoltarea de triciclete electrice pentru transportul turiştilor. Planurile erau mari înainte de pandemie, strategia de viitor prevăzând şi posibilitatea dezvoltării de maşini de afaceri cu opt locuri sau de vehicule comerciale pentru transportul de marfă.

    Sin Cars Industry a fost înfiinţată în urmă cu aproape 8 ani de pilotul de curse Rosen Daskalov şi produce în vremuri normale la fabrica sa din oraşul Ruse cam 50 de maşini sport sau de curse personalizate pe an pentru clienţi din SUA, America de Sud şi Australia, zone cu drumuri lungi şi fără aglomeraţie uşor de găsit. Sin Cars a participat, de altfel, la competiţia europeană de amatori GT4  cu modelul pe benzină de sute de cai putere R1 şi cu Daskalov pe postul de pilot. Însă electromobilitatea nu înseamnă doar maşini vitezomane ci şi modele mici, complet electrice, iar pe ele îşi concentra atenţia  Daskalov în 2018, într-un interviu pentru Bloomberg. „Ţinta noastră este să vindem o maşină mică de oraş multifuncţională care să fie folosită pentru livrări de curierat, servicii de taxi, transport”, spunea atunci pilotul de curse. „Oraşele europene au nevoie de acest tip de transport. Centrele oraşelor vor fi în curând închise pentru maşinile pe motorină. China este departe, iar noi putem oferi ceva de o calitate mai bună.”

    Producătorul bulgar Sin Cars Industry a încercat pe 1 iunie să strângă două milioane de leva (un milion de euro) prin oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) pe bursa de la Sofia, mai precis pe o piaţă specială numită BEAM, şi a reuşit.

    Sin Cars Industry a fost înfiinţată în urmă cu aproape 8 ani de pilotul de curse Rosen Daskalov şi produce în vremuri normale la fabrica sa din oraşul Ruse cam 50 de maşini sport sau de curse personalizate pe an pentru clienţi din SUA, America de Sud şi Australia, zone cu drumuri lungi şi fără aglomeraţie uşor de găsit.

    În Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007 sunt aproximativ 150 de fabrici de piese pentru producătorii auto mondiali de top contribuiau înainte de criză cu 4,5% la Produsul Intern Brut al ţării, potrivit Automotive Cluster Bulgaria, asociaţia de lobby a industriei.

     

    Cu forţă de muncă relativ bine pregătită şi ieftină, Europa de Est a devenit după căderea comunismului o casă pentru o varietate de producători auto, furnizori de piese şi producători de materii prime. În Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, sunt aproximativ 150 de fabrici de piese pentru producătorii auto mondiali de top contribuiau înainte de criză cu 4,5% la Produsul Intern Brut al ţării, potrivit Automotive Cluster Bulgaria, asociaţia de lobby a industriei. Sin Cars se mândreşte cu modelul nou S1 complet electric, o maşină modulară de stradă cu un preţ de pornire de 40.000 de euro prezentată în 2018 la Salonul Auto de la Geneva.

    Astfel de maşini speciale îşi găsesc mai uşor clienţi. Însă Daskalov visa înainte de criză şi de pandemie la producţia de serie de maşini mai mici. Călătoria cu maşini electrice în afara oraşelor, chiar şi cu o autonomie calculată de 500 de kilometri poate fi o provocare, deoarece nu există încă o reţea fiabilă de staţii de încărcare în majoritatea ţărilor europene, a recunoscut el în interviul pentru Bloomberg.

    Cu toate acestea, nişa de piaţă există pentru maşinile electrice mici în oraşe, „unde viteza şi autonomia mai mici permit costuri de producţie mai mici”. Noua platformă electrică L-City a lui Daskalov era deja gata şi promitea să fie versatilă, putând fi folosită atât pentru camioane mici cât şi pentru autoturisme. Cu o autonomie de 150 de kilometri, platforma are un preţ de bază de aproximativ 10.000 de euro, spunea Daskalov în urmă cu aproape trei ani. Însă de atunci febra electromobilităţii i-a cuprins pe toţi producătorii auto mari, care dispun de resurse mult mai mari decât Sin pentru cercetare şi dezvoltare şi dintre care mulţi promit serii întregi electrice. „Visul meu este să fac 30-40 de maşini pe zi, ceea ce este foarte realistic pentru piaţa pe care ne concentrăm – marile oraşe din Europa”, spunea Daskalov.

    Născut în Bulgaria în 1972, Daskalov a crescut în spatele Cortinei de Fier. Tatăl şi bunicul său au concurat atât cu maşini, cât şi cu motociclete, aşa că o mare parte din copilărie şi tinereţe Daskalov şi-a petrecut-o în ateliere care lucrau cu maşini, povesteşte el într-un interviu din 2017 pentru revista Road&Track. Daskalov şi-a reprezentat ţara de curse de karturi, concurând prin Europa de Est şi Uniunea Sovietică şi câştigând campionate înainte de a pleca de acasă la facultate pentru a studia ingineria mecanică. A fost o tinereţe şi o adolescenţă în care automobilele şi cursele au avut roluri princilale. De aceea nu este de mirare că tânărul şi-a dedicat şi viaţa profesională automobilismului. După ce a devenit partenerul tatălui său în afacerea acestuia cu piese de schimb, Daskalov a mers mai departe înfiinţându-şi propriul atelier de carosaj şi propria afacere cu piese de schimb. În cele din urmă, a avut suficient succes încât să poată concura din nou nu doar în curse, ci şi în afacerile mai mari, cu supermaşini. „Am avut un vis într-o noapte că eram într-o cursă de karturi, dar îmi uitasem casca“, povesteşte el. „M-am gândit «Dar ce fac?» De ce lucrez atât de mult în fiecare zi şi visez la curse?’ M-am dus în Germania a doua zi şi am cumpărat un kart.“ În scurt timp, Daskalov s-a lansat în curse cu maşini, sperând ca într-o zi să-şi înfiinţeze o companie auto. Sin Cars a fost fondată în 2012, iniţial cu sediul în Marea Britanie. O despărţire amară de partenerul său de afaceri britanic a stopat progresul companiei la scurt timp, aşa că Daskalov a mutat Sin Cars în Bulgaria şi s-a apucat să conducă singur afacerea. Şi a avut succes, lanţul de magazine de piese de schimb aducându-i un profit de peste un milion de euro pe an. Astfel, Daskalov nu insistă cu Sin Cars pentru a se îmbogăţi, piesele de schimb îi aduc bani suficienţi, ci pentru a-şi realiza un vis.

    Tot pe 1 iunie, din Croaţia, Rimac Automobili a prezentat lumii hipercarul Nevera, o senzaţie electrică destinată mai degrabă călătoriilor prin stratosferă decât pe pământ, după cum scrie Top Gear. Fondatorul companiei, Mate Rimac, este pus pe aceeaşi treaptă cu Elon Musk, Steve Jobs, Mark Zuckerberg sau Jeff Bezos.

    Supercarul R1, prima mândrie a Sin, este un vârf de lance cu motor central, cu două locuri, cu caroseria din carbon. Este construită în jurul unui şasiu cu cadrul spaţial, are un motor LS7 cu opt cilindri în V amplasat în spatele cabinei. R1, de 1400 kg, are suspensie pe tijă cu amortizoare Ohlins. Frânele sunt de la AP Racing. Există mai multe versiuni. 550 dezvoltă 542 CP, dar cumpărătorii care doresc mai multă performanţă ar putea lua în considerare R1 650 supraalimentat. Cutia de viteze este manuală şi de aceea cine ajunge la viteza maximă are o satisfacţie în plus. Sin Cars cere 199.900  de euro pentru R1 550 (înainte de taxe). „La început am vrut să construiesc o maşină la preţuri accesibile, în jur de 60.000 de euro”, spune Daskalov. „Poate 10.000 de euro profit la fiecare maşină. Dar apoi am început să fac calcule …“

    „Motorul, de exemplu, costă 11.000 de euro înainte să îl modificăm. Cutia de viteze este peste 10.000 de euro, iar cablajul costă 8.000 de euro.“ În total, Sin Cars plăteşte furnizorilor aproximativ 100.000 de euro pentru piese pe fiecare maşină şi cheltuie încă 50.000 de euro în casă. Acest lucru lasă un profit de aproximativ 50.000 de euro pe maşină, ceea ce înseamnă că Daskalov nu-şi va acoperi niciodată investiţia iniţială de 8 milioane de euro. Un atuu pe care compania îl are este costul forţei de muncă foarte ieftin din Bulgaria. „Plătesc 800 de euro pe lună pentru un mecanic bun”, explică Daskalov. „Asta ar însemna plata pe doar o săptămână în Marea Britanie.“ Daskalov  oferă astfel o perspectivă rară asupra costurilor astronomice ale înfiinţării şi conducerii unei mici companii de supercaruri. Având aceste numere în minte, este uşor de văzut de ce lista cu start-up-urilor de supermaşini care au venit şi au eşuat rapid pe marginea drumului este atât de lungă.

    Pentru Sin Cars, IPO-ul din 1 iunie de la Sofia a fost mai mult decât un succes. Emisiunea de acţiuni a fost suprasubscrisă de trei ori.

    Tot pe 1 iunie, din Croaţia, Rimac Automobili a prezentat lumii hypercar-ul Nevera, o senzaţie electrică destinată mai degrabă călătoriilor prin stratosferă decât pe pământ, după cum scrie Top Gear. Fondatorul companiei, Mate Rimac, este pus pe aceeaşi treaptă cu Elon Musk, Steve Jobs, Mark Zuckerberg sau Jeff Bezos. În jurul său s-a creat un adevărat cult. Dacă visul lui Daskalov este producţia în serie de maşini electrice, Rimac s-a specializat pe maşini sport electrice şi superputernice. Bazată pe conceptual mai vechi C_Two, Nevera, care în croată înseamnă o furtună cu descărcări electrice care vine dinspre mare şi loveşte uscatul cu vânturi şi de 200 de kilometri pe oră, poate dezvolta aproape 2.000 de cai putere şi poate fi încărcată de la 0 la 80% în ceva mai mult de un sfert de oră şi atinge 100 km/h de pe loc în mai puţin de 2 secunde. Viteza maximă teoretică este de 412 km/h. Rimac intenţionează să producă 150 de unităţi cu un preţ de pornire de 2 milioane euro. O minune a tehnologiei care vine dintr-o ţară cu industrie auto inexistentă.

    Cu specificaţii mai modeste şi mai ieftină, cam la 250.000  de euro, din Polonia vine Hussarya GT, primul supercar al acestei ţări. Start-up-ul, Arrinera, este încă la început cu producţia de maşini, deşi funcţionează din 2008. Numele de Hussarya face apel la mândria naţională, evocând celebra cavalerie poloneză – husarii – din epoca de aur a regatului polonez (secolul XVI). Cehii se mândresc cu Praga R1r şi K-1 Attack.  BAK Motors, fondată în Elveţia de doi antreprenori maghiari şi un avocat britanic, a anunţat recent proiectul unui hypercar electric ce poartă numele unuia dintre cei mai faimoşi cai de curse ai Ungariei, Kincsem. În 2015, Jakusa Design a prezentat conceptul primei supermaşini maghiare electrice, Jakusa Triango. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic despre ea.

    Cu specificaţii mai modeste şi mai ieftină, cam la 250.000  de euro, din Polonia vine Hussarya GT, primul supercar al acestei ţări. Start-up-ul, Arrinera, este încă la început cu producţia de maşini, deşi funcţionează din 2008. Numele de Hussarya face apel la mândria naţională, evocând celebra cavalerie poloneză – husarii – din epoca de aur a regatului polonez (secolul XVI). Cehii se mândresc cu Praga R1r şi K-1 Attack.

     

  • Răsfăţ pe patru roţi: ce înseamnă să îţi duci maşina „la cosmetică” şi cât costă astfel de servicii

    Valentin Bardan şi Ovidiu Butaci împart aceeaşi pasiune pentru autoturisme, pe care au transpus-o într-un business de cosmetică auto profesională. Fondatorii White Detailing au început cu o investiţie de 12.000 de euro în echipamente şi cursuri de formare şi continuă acum cu obiective noi. Pe patru roţi.

     

    Acest business a pornit de la o pasiune pentru autoturisme, acea pasiune care te face să-ţi dedici timp semnificativ pentru întreţinerea estetică a autoturismului. Ideea de business a pornit în anul 2018”, povesteşte Valentin Bardan. Investiţiilor iniţiale li s-au adăugat altele, pentru echipamente şi cursuri profesionale avansate, dar şi pentru amenajarea atelierului, situat în Arad. „Activitatea noastră este una de nişă, ţintim clienţii pasionaţi de autoturisme, precum şi clienţii posesori de autoturisme premium, care vor ca maşinile lor să fie întreţinute corespunzător. Oferim o gamă vastă de servicii, ce vizează întreţinerea autoturismului, cum ar fi detailing interior (cosmetică profesională), detailing exterior (polish sau corecţie lac), aplicare protecţii ceramice, recondiţionare tapiţerie din piele.” Preţurile se calculează în funcţie de orele de muncă necesare prestării serviciilor şi sunt cuprinse între 1.000 şi
    1.500 de lei pentru detailing interior, între 1.500 şi 3.500 de lei pentru detailing exterior sau între 1.200 şi 3.000 de lei pentru protecţii ceramice.

    White Detailing le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de aproximativ 70.000 de lei (circa 14.500 de euro) în 2020. Pentru 2021, planul este dublarea cifrei de afaceri, dar şi angajarea unei persoane şi mutarea într-un spaţiu mai mare. Valentin Bardan şi Ovidiu Butaci sunt singurii angajaţi deocamdată, Valentin fiind la bază economist, cu 13 ani de experienţă bancară, dintre care trei în funcţii de conducere, iar Ovidiu având experienţă de antreprenor în industria ospitalităţii. „Anul 2020 a fost anul adevărului pentru afacerea noastră, care a trecut cu brio testul pandemiei, o adevărată provocare pentru alte domenii de activitate”, adaugă Valentin Bardan. Tocmai de aceea, realizând că businessul White Detailing este unul care poate face performanţă, cei doi fondatori au ales să continue cu investiţiile, sprijinindu-se şi pe un credit luat prin intermediul BT Mic. „Anul 2021 va reflecta pe deplin deciziile din 2020, iar rezultatele vor fi unele pozitive”, preconizează Valentin Bardan.

    Preţurile se calculează în funcţie de orele de muncă necesare prestării serviciilor şi sunt cuprinse între 1.000 şi 1.500 de lei pentru detailing interior, între 1.500 şi 3.500 de lei pentru detailing exterior sau între 1.200 şi 3.000 de lei pentru protecţii ceramice.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Gibalco – depozit de legume şi fructe (Seini, jud. Maramureş)

    Fondator: Alex Pop

    Investiţie iniţială: 15.000 de lei (aproape 3.000 de euro)

    Cifră de afaceri în primul an de funcţionare: 100.000 de euro

    Prezenţă: zona Maramureşului

    ElixirH – brand de cosmetice naturale (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Petrescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online şi în farmacii

    Fundingloop – business de consultanţă pentru companii din tehnologie (Elveţia)

    Fondator: Ovidiu Mihăilă

    Prezenţă: internaţională

    Gattini Pasta – business cu paste (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina şi Cristian Niculescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Bucureşti

    Moth – producţie de mese unicat (Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş)

    Fondator: Florin Moroşanu

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Înmatriculările de maşini noi din Europa au crescut cu 256% în aprilie, însă cererea nu a reuşit să se încadreze în nivelurile pre-pandemie

    Vânzările auto din Europa au trecut peste perioada slabă de la începutul pandemiei de COVID-19, însă cererea nu a reuşit să ajungă la nivelurile înregistrate înainte de criză, notează Bloomberg.

    Înmatriculările de maşini noi au crescut cu 256% în aprilie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat miercuri Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile, în condiţiile în care datele din 2020 au reprezentat cel mai grav declin lunar din 1990, când asociaţia a început să colecteze informaţiile.

    Vânzările sunt cu 14% sub media înregistrată de industrie în deceniul de dinainte de pandemie.

    În timp ce livrările nu au reuşit să se încadreze în rezultatele obţinute în martie, temerile industriei s-au transferat de la cerere spre producţie. Penuria de semiconductori a lovit orice constructor major, iar companiile auto şi producătorii de cipuri au avertizat  că stocurile ar putea rămâne afectate în următorul an.

    Volkswagen şi Stellantis – cei mai mari producători auto din Europa – se aşteptau ca lipsa să fie mai acută în T2 prin comparaţie cu primele trei luni ale anului. Totuşi, firma de consultanţă AlixPartners estimează că industria va pierde 110 miliarde de dolari din venituri, de două ori mai mult decât ultimele previziuni.

    În primele patru luni ale anului, înmatriculările au crescut cu 68% în Italia, 51% în Franţa, 16% în Marea Britanie şi 7,8% în Germania. Dintre cele mai importante companii auto, Stellantis a raportat cele mai mari creşteri în ultimul an, plus 33%.

     

  • Indexul locurilor de muncă OLX: În aprilie, angajatorii au plătit cel mai bine pentru munca în străinătate, servicii auto, curierat şi pentru servicii medicale. Topul salariilor pe industrii

    ♦ Cei mai căutaţi angajaţi din piaţa locală a muncii au fost inginerii, meseriaşii, constructorii,  lucrătorii din producţie – depozit – logistică,  precum şi cei din categoria şoferi – servicii auto – curierat.

    În aprilie, angajatorii au plătit cel mai bine pentru munca în străinătate, servicii auto, curierat şi pentru servicii medicale. Astfel, în medie, salariile oferite pentru munca din străinătate au fost de circa 1.800 de euro, cele pentru angajaţii din servicii auto sau curierat ajung la 1.180 de euro, iar personalul medical câştigă mai mult de 1.000 de euro lunar, conform datelor de la platforma OLX.

    Luna trecut, cei mai căutaţi angajaţi din piaţa locală a muncii au fost inginerii – meseriaşii – constructorii, cu 13.521 de anunţuri postate de angajatori pe platforma OLX, în creştere cu 1% faţă de luna anterioară şi cu 71% faţă de aceeaşi lună din anul 2020,  lucrătorii din producţie – depozit – logistică, cu 10.724 de anunţuri postate, cu 14% mai multe faţă de luna precedentă şi cu 54% mai multe faţă de aprilie 2020,  precum şi cei din categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu 7.975 de anunţuri postate de angajatori, în creştere cu 6% faţă de luna martie şi cu 124% faţă de aceeaşi lună din anul precedent.

    De altfel, pe a patra poziţie în clasamentul celor mai căutate meserii de angajatori în luna aprilie au fost angajaţii din hoteluri şi restaurante, cu 3.512 de anunţuri postate de angajatori, în creştere cu 100% faţă de luna aprilie 2020.

    „Anul trecut, la începutul pandemiei COVID-19, recrutările au fost printre primele activităţi sistate de către companii, indiferent de dimensiunea lor. La mai bine de un an, piaţa de recrutare dă semne puternice de revenire. Efectele se văd foarte puternic în categoriile care au continuat să funcţioneze sau chiar au crescut substanţial în perioada pandemiei, cum este cazul con­stru­c­ţiilor sau serviciilor de curierat/­transport. Când vorbim de HoReCa, vorbim de o «revenire la normalitate» accelerată atât de sezonalitate, cât şi de limitarea restricţiilor din turism“, crede Mihail Dimitrov, business manager, OLX Locuri de muncă.

    La capitolul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede, pe primul loc este categoria bone – me­na­jere, poziţii care s-au ocupat în circa 11 zile în luna aprilie a acestui an, în scă­dere de la 12 zile în luna pr­e­cedentă. În medie, salariile pentru o astfel de poziţie se ridică la 445 de euro net lunar, conform datelor de la OLX.

    Pe locul al doilea în clasamentul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede se află ofertele din zona de alte locuri de muncă, cu o durată medie de ocupare de 15 zile în aprilie 2021, urmate de finanţe – contabilitate, cu o medie de ocupare de 15 zile, şoferi – servicii auto – curierat, cu o medie de 16 zile şi de ofertele pentru agricultură – zootehnie, cu o medie de ocupare de 16 zile în luna trecută.

    Pe judeţe, cele mai multe oferte de locuri de muncă în luna aprilie a acestui an au fost în Bucureşti-Ilfov, respectiv 14.505, în scădere cu 4% faţă de luna precedentă, însă în creştere cu 38% faţă de luna aprilie a anului trecut, urmat de Braşov, cu 4.984 de anunţuri de angajare, cu 20% mai multe faţă de luna precedentă şi în creştere cu 146% faţă de aprilie 2020, şi Cluj – cu 3.308 de anunţuri de locuri de muncă postate de angajatori în luna aprilie, în stagnare de la lună la lună, însă cu o creştere de 44% faţă de aprilie 2020.

  • Cum a ajuns TESLA cea mai valoroasă companie auto din lume, valorând mai mult decât Toyota, Volkswagen şi Daimler la un loc. Care sunt principalii duşmani care îi pun probleme lui Elon Musk

    Imperiul lui Musk pare pregătit să domine industria auto în următoarele decenii, în condiţiile în care capitalizarea de piaţă a companiei a crescut de la 120 de miliarde de dolari în ianuarie 2020, la peste 650 de miliarde în prezent, mai mult decât Toyota, Volkswagen şi Daimler la un loc. Care sunt obstacolele în păstrarea titlului de „cel mai valoros constructor auto al lumii”? 

    Anul trecut, Tesla a devenit cel mai valoros constructor auto din lume, a fost inclus în indicele bursier S&P 500 şi a stabilit un nou record în ceea ce priveşte numărul de maşini vândute, lipsindu-i doar 450 de unităţi pentru a-şi atinge ţinta de 500.000 (analiştii sunt de părere că şi-ar fi depăşit obiectivul în lipsa restricţiilor impuse pe fondul pandemiei).

    Mai mult decât atât, în luna aprilie, Tesla se clasa pe locul opt în clasamentul general al celor mai valoroase companii ale lumii. În plus, Elon Musk a devenit pentru scurt timp cel mai bogat om la nivel mondial şi a început oficial procesul de construire a primei fabrici Tesla din Europa, aflată în apropierea Berlinului. Pentru context – o firmă scoţiană de management, Baillie Gifford, care a susţinut producătorul încă din 2013, când preţul unei acţiuni abia depăşea 6 dolari, a înregistrat câştiguri de 29 de miliarde de dolari în doar câţiva ani. Iar fondul de investiţii al companiei a bifat doar în 2020 câştiguri de 15 miliarde de dolari prin intermediul acţiunilor Tesla.

    Însă profitul din ultimul trimestru al anului trecut nu a reuşit să se încadreze în previziunile analiştilor de pe Wall Street, iar compania nu a oferit un obiectiv concret de livrare pentru 2021. Constructorul vede anul actual drept o oportunitate de a continua procesele de extindere şi a întări seria de mişcări câştigătoare din 2020. Recent, agenţia de ştiri Reuters a scris că Tesla se află în căutarea unui director de design în China şi plănuieşte să deschidă un nou studio în Shanghai sau Beijing, citând aici mai multe surse anonime familiare cu situaţia.

    Modelul ar fi unul low-cost, cu un preţ estimat la 25.000 de dolari, ceea ce ar rezulta în cea mai ieftină maşină din istoria firmei. În plus, Tesla a folosit acumulatori fără cobalt de la Contemporary Amperex Technology din Ningde pentru a reduce costurile unora dintre modelele fabricate în Shanghai. Anul trecut, gigantul a deţinut o cotă de piaţă de aproximativ 21% în China. Pe deasupra, guvernul chinez şi-a propus ca maşinile electrice să reprezinte cel puţin un sfert din totalul vânzărilor auto până în 2025 şi peste jumătate până în anul 2035, de la doar 5% în prezent.

    Văzut drept „următorul Tesla”, Nio a raportat un plus de 16,9% în ianuarie şi a primit evaluări bune din partea unor specialişti din cadrul băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Deutsche Bank. Neducând lipsă de resurse, producătorul ar putea să dezvolte un business de succes în jurul software-urilor de conducere autonomă.

    Volkswagen a reacţionat rapid în acest sens, plănuind să investească 15 miliarde de euro în China de-a lungul următorilor patru ani. Suma va fi folosită pentru construirea a 15 modele „verzi” până în 2025, în condiţiile în care VW va cheltui 33 de miliarde de euro pentru a face tranziţia de la motoare cu combustie la propulsie electrică. Gigantul german a mai cheltuit 1,2 miliarde de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 26% din producătorul chinezesc de baterii Guoxuan High-Tech şi a anunţat două modele pe care le va construi cu grupul chinez FAW Group, al căror preţ pleacă de la 30.000 de dolari. Prin urmare, grupul din Wolfsburg intenţionează să depăşească Tesla, obţinând un avantaj major în cea mai mare piaţă auto din lume.

    2Însă, dincolo de competitorii «tradiţionali», pentru Elon Musk există un set nou de provocări.  Tesla a obţinut în ianuarie o cotă de piaţă de 3,5% în Europa, numărând doar 1.619 de înmatriculări noi de-a lungul a 18 pieţe ale continentului. Pe de altă parte, producătorul chinez Nio, susţinut de guvernul de la Beijing, ocupă momentan locul opt în clasamentul celor mai valoroase companii auto din lume, cu o capitalizare de aproape 90 de miliarde de dolari, peste Ferrari, Ford şi Hyundai, înregistrând creşteri impresionante în ultimii ani.

    Constructorul, care a fost fondat în 2014 şi a debutat pe Bursa din New York în 2018, a înregistrat o creştere de 450% a livrărilor din luna ianuarie, de la 1.598 în decembrie, la 7.225 dolari în prima lună a anului. Rezultatele marchează a şasea lună de livrări record, ducând totalul la 82.866, iar acţiunile companiei au crescut cu circa 1.600% în ultimul an, de două ori mai mult decât Tesla.

    Nio a prezentat la începutul anului un autoturism electric cu o autonomie de 1.000 de kilometri şi a anunţat un parteneriat cu producătorul de plăci video Nvidia. Colaborarea cu gigantul american a fost realizată, în primul rând, pentru a îmbunătăţi procesele de conducere autonomă.Văzut drept «următorul Tesla», Nio a raportat un plus de 16,9% în ianuarie şi a primit evaluări bune din partea unor specialişti din cadrul băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Deutsche Bank. În luna aprilie, vânzările NIO au fost mai mult decât duble, în pofida crizei de cipuri din industrie. Luna trecută, compania a livrat 7.102 de autovehicule electrice în China, cu 125% mai mult decât în urmă cu un an şi foarte aproape de recordul din luna martie (7.257). Neducând lipsă de resurse, producătorul ar putea să dezvolte un business de succes în jurul software-urilor de conducere autonomă.

    Anul acesta, China va reduce cu circa 20% subvenţiile pentru maşini electrice, însă a introdus în schimb un sistem de tranzacţionare a unor calificative lansate de guvern, încurajând astfel producţia de maşini cu propulsie electrică. În prezent, există la nivel global peste 3.100 de investitori cu active de 110 mii de miliarde de dolari care au semnat Principiile ONU pentru Investiţii Responsabile (UNPRI), prin care se doreşte susţinerea semnatarilor prin încorporarea unui set de factori ESG (environmental, social, governance) în investiţiile şi deciziile de nivel înalt ale companiilor. 

    Un alt adversar al Tesla este BYD Company Limited, un constructor chinez de automobile electrice a cărui valoare de piaţă depăşeşte 70 de miliarde de dolari. Noul sedan al companiei susţinută de celebrul investitor american Warren Buffett a intrat anul trecut în topul celor mai vândute modele electrice din China.

    Un alt adversar al Tesla este BYD Company Limited, un constructor chinez de automobile electrice a cărui valoare de piaţă depăşeşte 70 de miliarde de dolari. Noul sedan al companiei susţinută de celebrul investitor american Warren Buffett, a intrat anul trecut în topul celor mai vândute modele electrice din China. Vehiculul, cu un preţ de începere de 4.400 de dolari, este dezvoltat de un joint venture format din General Motors, Wuling Motors şi SAIC Motor, deţinut de statul chinez.

    De asemenea, Great Wall Motor (GWM), numit după Marele Zid Chinezesc, a raportat o creştere de 4,8% a vânzărilor în 2020 şi a ajuns la 1,1 milioane de unităţi, cu 100.000 peste target. GWM a devenit primul producător chinez de SUV-uri şi pickupuri electrice care a reuşit să producă 10 milioane de vehicule şi a înregistrat anul trecut o creştere de 19% a profitului net, depăşind 830 de milioane de dolari.

    Pe lângă GWM, BYD şi Nio, startup-urile Li Auto şi Xpeng s-au bucurat şi ele de susţinerea entităţilor guvernamentale şi au debutat pe Bursa din New York, intrând în prima linie de combatere a companiei cu sediul în Palo Alto, California.

    Astfel, chiar dacă Tesla tocmai ce a încheiat primul an de profituri în piaţa chineză, Elon Musk nu se află în situaţia în care se poate relaxa, întrucât 2020 a fost marcat şi de faptul că rivalii au început, în sfârşit, să recupereze teren. Apărarea poziţiei pe care o deţine în China se poate dovedi vitală în al doilea an al pandemiei de coronavirus, iar rezultatul va spune cu siguranţă dacă Tesla se va transforma într-un producător auto global.

    De asemenea, supremaţia Tesla este ameninţată şi de deciziile controversate ale lui Musk – cum ar fi faptul că el, alături de directorul financiar al Tesla, Zach Kirkhorn, şi-au schimbat titlurile din cadrul companiei în „tehnorege” (technoking) şi, respectiv, „maestru al monedei” (master of coin), reiterându-şi astfel susţinerea pentru cea mai valoroasă monedă digitală din lume. Tesla a luat prin surprindere investitorii din momentul în care a anunţat că a cumpărat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, valoarea companiei fiind legată acum în mod direct de valoarea criptomonedei. Ulterior, Elon Musk a anunţat că maşinile Tesla vor putea fi cumpărate cu bitcoin în Statele Unite, generând o nouă creştere pentru moneda virtuală.

    Totuşi, ţările din afara SUA vor putea folosi bitcoin pentru a achiziţiona automobilele Tesla „spre sfârşitul anului”, a adăugat CEO-ul, fără să ofere o listă cu statele pe care le ia în calcul.

    De asemenea, Great Wall Motor (GWM), numit după Marele Zid Chinezesc, a raportat o creştere de 4,8% a vânzărilor în 2020 şi a ajuns la 1,1 milioane de unităţi, cu 100.000 peste target.

    Financial Times a descris angajamentul lui Musk faţă de bitcoin drept „The environmental idiocy of Tesla’s bitcoin bet”/„Idioţenia ecologică a pariului pentru bitcoin lansat de Tesla”.

    Imaginea de „enviromentally friendly” a firmei lui Musk vine în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua bitcoin, care foloseşte anual mai multă electricitate decât Argentina, ţară cu peste 45 de milioane de locuitori, potrivit unui studiu al Universităţii Cambridge.  De altfel, o analiză publicată în urmă cu trei ani în Nature, poate cel mai prestigios jurnal academic din lume, a descoperit că emisiile generate de bitcoin ar putea încălzi planeta cu peste două grade celsius în viitorul apropiat. Momentan, preţul unei acţiuni Tesla se află cu 30% sub maximul raportat pe 8 ianuarie, de 880 de dolari şi declin ce începe să alarmeze un număr tot mai mare de analişti.

    De exemplu, Per Lekander, membru în cadrul unuia dintre principalele fonduri de investiţii de tip hedge din Regatul Unit, crede că Tesla se află într-o bulă, fapt ce l-a determinat să adopt o poziţie short pe acţiuni, urmând să înregistreze profituri în cazul în care Tesla va înregistra scăderi pe bursă. „Părerea mea e că anul acesta va fi marcat de revenirea producătorilor tradiţionali. Există câteva companii care vor avea de câştigat pe termen lung, însă pe termen scurt, cred că am dreptate în ceea ce priveşte peisajul macro, de vreme ce ratele dobânzilor vor începe să urce şi pieţele îşi vor da seama că producătorii tradiţionali nu sunt atât de slab poziţionaţi cum s-ar fi crezut iniţial”, a declarat Lekander pentru CNBC, una dintre cele mai cunoscute televiziuni financiare din SUA.

    Lekander nu este singurul analist care a încercat să tragă paralele între Tesla şi declinul suferit de alt grup american, Cisco. Firma, care era evaluată de 125 de ori peste cifra reală a veniturilor în 1997, era văzută în urmă cu 24 de ani drept un gigant ce ar fi reprezentat 25% din mediul american de business. Echivalentul european ar putea fi Nokia, ale cărui acţiuni au suferit un declin de peste 90% din 2000 încoace.

    În Europa, interesul pentru Tesla rămâne în continuare la un nivel relativ ridicat, însă „nu le putem oferi în acest moment”, spune Steffen Krautwasser, care gestionează în Germania peste 17.000 de maşini din cadrul producătorului german de software-uri SAP, conform Bloomberg.

    Chiar dacă internetul şi investitorii l-au transformat pe Elon Musk într-o celebritate într-un timp cât se poate de scurt, Europa – care a devenit cea mai mare piaţă pentru maşini electrice în 2020 – nu se înghesuie până acum în faţa modelelor Tesla.

    Circa 60% din achiziţiile de maşini noi din Europa sunt efectuate prin mediul corporate, incluzând aici vehiculele oferite drept beneficii (pentru care este redusă ulterior o parte din salariile angajaţilor). Iar Tesla, ce îşi construieşte încă de anul trecut prima fabrică europeană, este aproape absentă din acest canal de vânzări. Între timp, producători precum BMW, Renault şi Volkswagen continuă să domine piaţa.

  • Muzica mai tare – în toată ţara. Un business „cu volum” în creştere

    Fondatorii companiei Soundhouse, care distribuie şi vinde sisteme audio auto, accesorii şi echipamente de insonorizare auto, vor ca anul acesta să meargă mai aproape de clienţi. Şi-au propus să deschidă noi depozite la nivel naţional şi un service în care să poată oferi servicii de montaj pentru produsele pe care le vând atât online, cât şi offline.

    „La început ne-am axat mai mult pe partea de distribuţie, dar în timp am pus accent pe mai multe linii de business, iar acum suntem prezenţi în toate oraşele mari din România prin dealeri auto, vindem online prin site propriu şi pe platforma eMAG Marketplace – în România, Ungaria şi Bulgaria”, a povestit Vasile Petraşco, proprietar Soundhouse, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. În prezent, Soundhouse deţine două depozite – unul mai mare la Braşov, oraş din care provine compania, în care păstrează produsele voluminoase şi unul mai mic, la Bucureşti, deschis în 2020, cu produse de dimensiuni mai reduse -, iar planurile proprietarului companiei vizează deschiderea unui nou depozit la Cluj, anul acesta, pentru a fi mai aproape de clienţi şi a livra mai rapid comenzile înregistrate. „Suntem în discuţii pentru a deschide un nou depozit la Cluj. Comenzile vin în mare parte din oraşele mari, cele dezvoltate – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Botoşani, Timişoara. Chiar şi din zona Moldovei. Anul trecut am făcut o analiză mai profundă cu specialişti şi am observat că avem comenzi din sudul României, din mediul rural.”

    De asemenea, tot în 2020, Vasile Petraşco are în plan deschiderea unui service la Braşov, unde vrea să ofere servicii de montaj pentru clienţii Soundhouse. Compania Soundhouse, înfiinţată în 2010 – 2011, a cunoscut o dezvoltare organică în timp prin diversifiarea portofoliului de produse, deschiderea de noi canale de vânzare – au intrat în mediul online în 2016 – şi extinderea pe noi pieţe – precum cea din Bulgaria şi Ungaria, prin intermediul plaformei eMAG Marketplace. „În prezent, compania are două direcţii de business – divizia de sisteme audio auto şi accesorii şi cea de insoronizare auto. Vindem boxe de maşini, amplificatoare pentru boxe, accesorii pentru instalarea boxelor, iar pe partea de insonorizare auto avem produse care se folosesc în industria auto şi la producţia de maşini”, a spus proprietarul Soundhouse.

    Preţurile pentru serviciile de insonorizare auto încep de la 200 de euro (costul materialelor, la care se adaugă manopera) şi poate trece de câteva mii de euro – în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul maşinii. „Dar sunt cazuri în care clienţii achiziţionează materialele şi îşi antifonează singuri maşina. Prin această insonorizare se poate îmbunătăţi confortul maşinii cu ajutorul acestei antifonări care practic face maşina mai silenţioasă. Confortul dintr-o maşină premium poate fi atins într-o maşină de clasă medie”, a adăugat Vasile Petraşco. În ceea ce priveşte deschiderea de canale de distribuţie şi vânzare online, Vasile Petraşco povesteşte că a auzit de platforma eMAG Marketplace şi de posibilitatea de a lista produsele spre vânzare prin 2015, însă, la acea vreme lumea nu era familiarizată cu astfel de platforme. „A durat puţin până am înţeles cum funcţionează, apoi am listat primele produse. Vânzările, la acel moment, nu erau foarte optimiste, dar voiam să fim prezenţi şi pe acea platformă pentru că erau deja alţi concurenţi listaţi. Am investit timp şi resurse pentru a dezvolta acest segment pe marketplace.”

    Astfel, în 2016, compania Soundhouse şi-a listat pentru prima dată produsele pe platforma eMAG Marketplace, iar în prezent, dintr-un total de comenzi zilnice înregistate în mediul online, cinci dintre acestea vin prin intermediul eMAG Marketplace. „În 2019 aveam două comenzi pe zi. Nu este un număr mare, însă, creşterea de la an la an e mare şi ne încurajează să dezvoltăm acest segment. În 2020, numărul de comenzi s-a dublat şi a crescut şi valoarea medie per comandă. Astfel, dacă în 2019 bonul mediu era în jur de 200 – 250 de lei, acum a depăşit 300 de lei.” În plus, în 2018 – 2019, compania şi-a listat produsele şi pe platformele Marketplace ale eMAG din Bulgaria şi Ungaria. „Surprinzător a fost că în ultima perioadă, în Ungaria au crescut vânzările, probabil că datorită pandemiei. În continuare, vrem să mărim gama de produse din Bulgaria şi Ungaria.” De asemenea, anul trecut, circa 35% din totalul cifrei de afaceri a fost generat de vânzările online – care includ atât partea de Marketplace, cât şi vânzările spre dealeri care au vândut online, dar şi vânzările de pe site-ul propriu al companiei. În ceea ce priveşte partea de stocuri, antreprenorul şi proprietarul companiei Soundhouse spune că în 2020 nu a întâmpinat probleme în acest segment, însă, anul acesta s-a lovit de  câteva probleme cu aprovizionarea.

    „În 2020 am avut stocurile la zi şi unul din atuurile noastre a fost diversitatea de produse şi stocurile. Am investit mult în stocuri, astfel încât să putem oferi produsele clienţilor imediat, fără să îi lăsăm să aştepte foarte mult.” În prezent, în cadrul companiei lucrează o echipă de 10 persoane. Vasile Petraşco a spus că echipa s-a mărit şi pe parcursul anului trecut şi are în plan continuarea creşterii echipei şi anul acesta. „Intenţionăm să angajăm şi în următoarea perioadă şi nu neapărat pe partea de depozit.” Compania românească Soundhouse mai are ca obiectiv pentru anul 2021 să ajungă la afaceri de un milion de euro (circa 4,9 mil. lei) în 2021, vizând astfel o creştere de aproape 50% a cifrei de afaceri faţă de anul 2020. „În 2020, am ajuns la afaceri de aproape 670.000 de euro (3,3 mil. lei), iar pentru 2021 ne-am propus să atingem pragul de un milion de euro (4,9 mil. lei), ceea ce este posibil datorită faptului că, chiar şi în pandemie, mediul online ne-a ajutat foarte mult şi am avut creşteri neaşteptate, mai ales pe partea online”, a spus Vasile Petraşco. De asemenea, planurile pe termen scurt ale fondatorului Soundhouse mai vizează, de asemenea, şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea propriului site, dezvoltarea echipei care are grijă de site-ul propriu al companiei, dar şi activitatea pe platforma Marketplace – prin diversificarea portofoliului de produse atât din România, cât şi din Bulgaria şi Ungaria. „Pe de altă parte, vom investi în stocuri şi în diversificarea gamei de produse, ceea ce facem an de an şi dacă în 2019 aveam în stoc 600 de repere, acum avem peste 1.000 de repere în stoc”, a conchis Vasile Petraşco.

  • Suzuki, Subaru, Daihatsu, Toyota, Mazda, acord pentru standardizarea sistemelor de comunicaţii auto

    De asemenea, companiile vor promova folosirea comună a acestora, prin utilizarea de servicii online care conectează automobilele şi societatea, cu scopul de a crea atractivitate, valoare şi servicii standardizate pentru adoptarea rapidă a serviciilor online mai sigure şi mai convenabile.

    În cazul programului CASE (conectat, autonom/automat, partajat şi electric), despre care se spune că va aduce transformări majore în industria auto, se fac progrese rapide în domeniul conectivităţii, în ceea ce priveşte aspectele ce ţin de comunicaţie, tehnologia datelor şi afaceri, inclusiv servicii de tip Cloud, IoT, Big Data şi AI. Producătorii de automobile dezvoltă în mod independent dispozitive de comunicaţii pentru vehicule şi chiar şi în cazurile în care sunt furnizate aceleaşi servicii online, cum ar fi funcţiile de operare la distanţă, fiecare companie adoptă o abordare diferită în procesul de dezvoltare şi de implementare a resurselor relevante.

    Ca răspuns la aceste circumstanţe, companiile pot oferi clienţilor soluţii online mai sigure şi mai avantajoase, cât mai rapid posibil, prin abordarea unei strategii comune pentru dezvoltarea dispozitivelor de comunicaţii ale automobilelor, care sunt funcţii de bază ale maşinii conectate: alegerea unei soluţii interne pentru dezvoltarea aplicaţiilor şi serviciilor; atingerea unui nivel de eficienţă mai ridicat; accelerarea dezvoltării dispozitivelor de comunicaţii ale vehiculelor. Fiecare companie se poate concentra mai mult pe dezvoltarea de aplicaţii şi servicii pe această infrastructură comună prin urmarea aceleiaşi strategii.

    În acest moment, Suzuki, Subaru, Daihatsu şi Mazda, în timp ce îşi încorporează propriile soluţii în tehnologiile de comunicaţie de bază ale vehiculelor dezvoltate de Toyota, vor construi împreună sisteme pentru maşinile conectate de generaţie următoare, cu specificaţii comune de conectare de la vehicule la reţea şi la centrul de comunicaţie principal. Ca rezultat, prin stabilizarea calităţii comunicaţiei dintre acestea, clienţii vor beneficia de servicii online mai performante, cum ar fi apeluri mai clare între clienţi şi operatori şi viteze de conexiune mai mari. În acelaşi timp, va fi posibil să se reducă timpii pentru dezvoltare ai fiecărei companii participante şi să se simplifice funcţionarea sistemului şi actualizările de versiuni care includ funcţii suplimentare, optimizând astfel resursele materiale şi umane.

  • O nouă durere de cap pentru constructorii auto: penuria de cauciuc

    Constructorii auto care se confruntă cu închideri de uzine şi cu o criză mondială de semiconductori pe fondul pandemiei au acum în faţă o nouă problemă: o penurie de cauciuc, scrie Bloomberg.

    Preţurile cauciucului sunt în creştere puternică, iar unii furnizori auto se grăbesc să se aprovizioneze înainte ca piaţa să resimtă presiuni şi mai mari.