BusinessMagazin

Tag: arestare

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Ce caută James Bond de Dâmboviţa la Ministerul Fondurilor Europene?

    Nu a avut loc nici un proces de vetting în cadrul PSD, Parlamentul nu a fost implicat nici măcar la nivelul unei audieri în comisiile de specialitate. Domnul Nica a fost scos din joben de domnul Ponta şi plasat, într-o totală nepăsare faţă de interesul public, la unul dintre cele mai sensibile ministere, unde era nevoie mai mare ca oricând de o persoană familiarizată cu domeniul. Uitându-ne în biografia domnului Nica nu facem decât să sesizăm probele mai vechi: fără nici o legătură cu domeniul, acest ofiţer de informaţii a fost şi secretar general la ministerele Mediului şi Muncii, exact acolo unde doamna Rovana Plumb a fost sau este ministru.

    Poate nu vă mai amintiţi, dar, când s-a adoptat legea funcţionarului public, s-a decis ca secretarul general al unui minister să fie funcţionarul de rangul cel mai înalt. După modelul francez, urma ca acesta să fie un personaj matusalemic, cunoscător al fiecărui colţişor al administraţiei păstorite, supravieţuitor al tuturor regimurilor. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că partidele au politizat întregul aparat funcţionăresc, de la secretar general la portar, efectul fiind că avem una dintre cele mai ineficiente şi ostile administraţii din UE. Numirea domnului Nica, ofiţer de informaţii, la Ministerul Fondurilor Europene, exact în anul cel mai sensibil pentru finalizarea absorbţiei fondurilor din bugetul 2007-2013 şi pentru pregătirea proiectelor finanţate de la bugetul 2014-2020, este un fel de nucă pe colivă.

    Am insistat pe acest caz pentru că situaţia de la Fondurile Europene a fost complet ignorată de presă, dar guvernul Ponta are o lungă tradiţie în numirea unor oameni nepotriviţi la locul nepotrivit. Uitaţi-vă la domnul Ioan Rus, o legendă a guvernării Năstase, când era ministru la Interne. De când a ajuns la Transporturi face gafe după gafe, face glume deplasate cu „doamna Codruţa” (Kovesi) şi, în schimb, are un bilanţ dezastruos. Master Planul pentru Transporturi nu a primit nici acum acordul Comisiei Europene! În plus, la ultima remaniere guvernamentală s-au împărţit portofolii economice către câteva personaje obscure dspre care nu s-a mai auzit nimic din ziua în care au depus jurământul: Graţiela Gavrilescu (Mediu), Andrei Gerea (Energie), cel care ar trebui să descâlcească, dacă se mai poate, situaţia de la Rompetrol sau Mihai Tudose (Economie), personajul care asistă pasiv la prăbuşirea Oltchim.

    Sunt de acord că funcţia de ministru este una politică şi că fiecare partid îşi asumă riscurile numirii unui incompetent. Totuşi, există o limită, iar guvernul Ponta a depăşit-o. PSD este un partid mare, are zeci de mii de membri activi, chiar nu se găsea cineva care să ştie cum se gestionează fondurile europene? Nu se putea ca, la Finanţe, să nu-l reciclăm pe cel responsabil de eşecul de la Ministerul Fondurilor Europene? Guvernul Ponta nu mai are la ora actuală nici o legătură cu PSD-ul, de electorat nu mai discutăm. Primul-ministru a lichidat opoziţia din propriul partid, ştie că nu poate fi detronat şi, în consecinţă, acţionează complet discreţionar, împărţind ministere după bunul plac, către prietenii prietenilor. Este greu de estimat dacă nota de plată pentru această distracţie, notă plătită de contribuabili, va fi de zeci sau sute de milioane de euro risipiţi cu incompetenţă.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: “Nu cred într-un Cod Fiscal scris pe drumul spre puşcărie”

    Nu ştiu cum se va termina procesul domnului Darius Vâlcov, dar nu pot să-mi închipui vreo ţară civilizată care să lase modificarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală pe mâna unui personaj suspectat că lua mită în sacoşa de plastic şi care se ascundea de DNA în cimitir.

    Din această perspectivă, graba cu care premierul Victor Ponta insistă să treacă prin şedinţa de guvern aceste coduri şi ameninţă Parlamentul că, dacă nu le dezbate rapid, le va adopta prin asumarea răspunderii, mi se pare suspectă. Doar proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Fiscală are 231 de pagini. Nu este însoţit de un studiu de impact, ci de o banală expunere de motive, de 26 de pagini. Este imposibil să ceri unei entităţi non-guvernamentale să-şi dea seama, în circa o lună, ce se ascunde în spatele unui volum atât de mare de modificări. Am mai avut experienţa unor miniştri de la Finanţe care au promovat ordonanţe de urgenţă cu dedicaţie, în favoarea unui grup de interese. În 2013, DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu, suspectat de „constituire de grup infracţional organizat”, după ce acesta promovase o ordonanţă care urmărea să rezolve dispute din interiorul PNL. Din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe începerea urmăririi penale împotriva lui Chiţoiu, iar cazul a fost uitat prea uşor.

    Nici modificările la Codul Fiscal nu sunt însoţite de un studiu de impact. Din nou scriu că este imposbil să estimezi ce efecte vor avea noile prevederi. Am văzut un reputat profesor universitar estimând o reducere a încasărilor la buget cu 2% din PIB, în 2016. Nu ştiu pe ce se bazează. Poate va fi 1,6%, poate va fi 2,1%, doar un minister de Finanţe deschis şi transparent ar fi avut resurse să ne arate pe ce scenarii s-a lucrat. Dacă s-a lucrat cu aşa ceva! Legea 24 din 2000 privind tehnica legislativă prevede clar că „proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact”. În plus, actele cu impact asupra bugetului trebuie “elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern”. Ştiu că pare o glumă să ceri aşa ceva, nici un guvern nu a respectat această lege. Este însă greşeală mediului de afaceri din România că nu insistă pentru aplicarea ei şi, dacă Executivul nu se conformează, există calea acţionării în judecată.

    Uitându-mă la ceea ce s-a întâmpalt în anii anteriori, estimarea mea este că, dacă noul Cod Fiscal va fi adoptat, guvernul Ponta va tăia ce se mai poate tăia de la investiţii, pentru  a evita o situaţie în care deficitul bugetar să explodeze. Efectele vor fi în cascadă: se vor reduce şi co-finanţările la proiecte europene, deci abosrbţia fondurilor va merge prost, iar în 2022 ne vom trezi din nou că miliarde de euro alocaţi de UE rămân necheltuiţi. Oricum, pare că FMI-ul renunţă la acordul cu România şi se va pierde acel aşa-numit top-up, adică finanţarea suplimentară oferită de Bruxelles, de la 85% din valoarea unui proiect, la 95%.

    Este firesc ca mediul de afaceri din România să se bucure de reducerea fiscalităţii, aşa cum propune guvernul Ponta. Totuşi, un pic de prudenţă şi de studiu aprofundat nu ar strica. Să nu ajungem în situaţia în care răul făcut să fie mai mare decât binele promis de guvernarea PSD. 

  • Primarul din Gheorgheni, pus sub control judiciar pentru abuz în serviciu şi şantaj, arestat preventiv

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de DNA, Curtea de Apel Târgu Mureş a decis, miercuri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului din municipiul Gheorgheni (Harghita), Mezei Janos, acuzat de abuz în serviciu şi şantaj.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Primarul Mezei Janos a fost reţinut la sfârşitul lunii ianuarie de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu şi şantaj, el fiind prezentat apoi Tribunalului Mureş cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă instanţa a decis atunci ca acesta să fie cercetat sub control judiciar.

    Pe perioada măsurii preventive, lui Mezei Janos i s-a interzis să exercite funcţia de primar, dar şi să comunice, direct sau indirect, cu anumite persoane.

    Cu toate acestea, potrivit procurorilor DNA, Mezei Janos a continuat să se comporte, în anumite situaţii, ca primar al municipiului Gheorgheni, încercând să determine consilierii locali să adopte, în şedinţă, textul unei scrisori al cărei iniţiator a fost el însuşi. Documentul urma să fie adresat din partea Consiliului Local Gheorgheni acţionarului majoritar al SC Monturist SRL, cu solicitarea ca acesta din urmă să fie convins să îl oblige pe denunţător să-şi retragă sesizarea penală formulată împotriva edilului.

    Totodată, Mezei Janos ar fi determinat o persoană din Primăria Gheorgheni să ia înregistrările dezbaterilor şedinţei Consiliului Local din 16 februarie de la consilierul la care se aflau şi să i le trimită acasă, în condiţiile în care o copie a acestor înregistrări putea fi obţinută de persoanele interesate numai dacă ar fi fost depusă o cerere în acest sens şi solicitantul ar fi plătit cheltuielile pentru realizarea copiei.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au extins acţiunea penală faţă de Mezei Janos cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la delapidare.

    Astfel, procurorii au cerut înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă, iar săptămâna trecută Tribunalul Mureş a admis în parte cererea procurorilor şi a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul la domiciliu în cazul lui Mezei Janos. Decizia magistraţilor de la Tribunalul Mureş a fost contestată, iar Curtea de Apel Târgu Mureş a decis arestarea preventivă a primarului.

    În ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale se arăta că, în cursul anului 2013, Mezei Janos, în calitate de primar al municipiului Gheorgheni, judeţul Harghita, şi-a exercitat în mod fraudulos atribuţiile de serviciu, încheind, în numele municipiului, un contract de vânzare-cumpărare a unei parcele de teren în suprafaţă de 400 de metri pătraţi, amplasată pe malul Lacului Roşu, prin care a înstrăinat acest bun către o societate comercială, în condiţiile în care acest teren nu putea să fie vândut, deoarece constituia parte din capitalul social adus ca aport la S.C. Monturist S.R.L de către municipiul Gheorgheni (sub forma folosinţei bunului, prin concesionarea pe o durată de 49 de ani către societatea respectivă).

    De asemenea, în 17 ianuarie, Mezei Janos l-a somat pe administratorul S.C. Monturist S.R.L, care este denunţătorul în acest caz, ca, până în 19 ianuarie, ora 09.00, să vină la sediul Primăriei şi să-şi prezinte demisia, în caz contrar “urmând să sufere consecinţe negative, precum darea în vileag a unor fapte reale şi/sau imaginare care îl vor determina să nu mai poată munci şi locui în municipiul Gheorgheni”.

    “În acest mod, Mezei Janos încerca să îl determine pe administratorul S.C. Monturist S.R.L să renunţe la demersurile sale legitime de a obţine, prin diverse demersuri legale (acţiuni civile în justiţie, denunţuri penale etc.), restabilirea integrităţii patrimoniului societăţii. Acest demers al inculpatului Mezei Janos a avut ca scop asigurarea şi pe viitor a folosinţei netulburate a terenului obţinut ilegal de către reprezentantul firmei care obţinuse, în nod nelegal, terenul de 400 metri pătraţi”, susţinea DNA.

    Primarul Mezei Janos declara atunci, corespondentului MEDIAFAX, că la percheziţiile care avuseseră loc procurorii anticorupţie i-au cerut “toate actele în legătură cu Monturist”.

    “M-au întrebat în legătură cu Monturist – este firma noastră, a primăriei, unde suntem proprietari cu 48%. Nu ştim ce vor deocamdată, mi-au zis să dau toate actele în legătură cu Monturist. Eu sunt acasă şi sunt (n.r. – procurorii DNA) la mine, şi la primărie, şi nu ştiu pe unde mai sunt, şi ne cer toate documentele. Eu nu am nimic cu chestia asta, este un denunţ, se pare fals, pe care domnii trebuie să-l vadă şi să-l controleze”, spunea primarul.

    El preciza că nu este implicat deloc în firma respectivă.

    Mezei Janos este membru al Partidului Civic Maghiar şi se află la al doilea mandat consecutiv în funcţia de primar.

  • Zece persoane despre care se presupune că falsificau acte de identitate în Republica Moldova, arestate

    Judecătorii au dispus ca Nicu Rus, Sicu-Gelu Gliga, Emil Breban, Adrian-Mircea Pop, Radu Bela, Zsolt Robert Gyongy, Ioan Sergiu Bilţ, Cristian-Ionuţ Bot, Alexandru Robert Şanta şi Serghei Leontii să petreacă următoarele 30 de zile în arest. Decizia poate fi contestată de cele zece persoane.

    Potrivit procurorilor, Nicu Rus este liderul grupării, la care au aderat si ceilalţi inculpaţi. Grupul organizat acţiona de mai mult timp, desfăşurând activităţi infracţionale conectate interjudeţean şi transfrontalier, coordonate pentru a falsifica documente de identitate, respectiv cărţi de identitate, permise de conducere şi paşapoarte, la solicitarea persoanelor interesate, contra unor sume de bani.

    “Infracţiunile de falsificare a documentelor erau săvârşite pe teritoriul Republicii Moldova, aceste înscrisuri fiind obţinute de către persoane interesate contra cost. Metoda contrafacerii consta în utilizarea elementelor reale de identificare (data naşterii, cod numeric personal) aparţinând unor titulari de documente valide de identitate, activităţi urmate de întocmirea documentelor falsificate, prin substituirea fotografiilor titularilor cu cele ale persoanelor interesate să le obţină”, conform Parchetului de pe lângă instanţa supremă.

    Sumele percepute pentru această operaţiune se ridicau la 3.000 de euro, din care se achita un avans în cuantum de 1.000 de euro, diferenţa fiind dată la momentul predării setului complet de documente, cum ar fi cărţi de identitate, permise auto sau paşapoarte.

    Membrii grupării identificau, în primă fază, persoane interesate să obţină documente falsificate şi preluau de la acestea a fotografiilor în format electronic şi unele date antropologice necesare contrafacerii documentelor (vârsta, înălţimea, culoarea ochilor), direct sau prin prin Internet, respectiv prin intermediul unor adrese de e-mail.

    Ulterior, avea loc procurarea de documente valide necesare contrafacerii (pierdute, sustrase anterior sau anulate), precum şi a unor cerneluri speciale sau alte materiale necesare contrafacerii, respectiv “firicele şi păduchei”- elemente de siguranţă – utilizate de către instituţii de stat pentru imprimarea documentelor de identitate – în vederea vânzării sau transmiterii lor spre Republica Moldova, cumpărării sau preluării acestora şi introducerii lor în circuitul infracţional de falsificare, de către membrii care acţionează pe teritoriul statui.

    Mai apoi urma transportarea documentelor valide colectate din România spre Republica Moldova, prin intermediul unor conducători auto angajaţi ai unor firme care derulează frecvent activităţi de transport persoane pe itinerariul Cluj Napoca – Chişinău.

    Procurorii susţin că pasul imediat următor al grupării era transferarea electronică a fotografiilor solicitanţilor şi a celorlalte date necesare contrafacerii, prin Internet, din România ori din alte state, în Republica Moldova.

    “Falsificarea propriu-zisă a documentelor, operaţiune realizată în Republica Moldova, de către mai multe persoane, conectate la grupul infracţional prin intermediul unui bărbat rezident în acelaşi stat, cunoscut sub numele de Dorin care are rolul de a prelua documente valide (de la transportatori) şi fotografiile (transmise electronic) şi de a le preda la rândul său către falsificatori, în vederea introducerii lor în circuitele de falsificare (alterare sau plăsmuire, funcţie de situaţie)”, descriu anchetatorii drept etapa ulterioară parcursă de membrii grupului infracţional.

    Mai apoi, actele false erau transportate din Republica Moldova spre România, prin intermediul aceloraşi şoferi şi erau predate beneficiarilor finali. Persoanele care dădeau aceste acte false asigurau beneficiarul final că documentele contrafăcute sunt de o bună calitate, că acestea conţin date reale de stare civilă, respectiv CNP, domiciliu şi numele şi prenumele, lăsându-le astfel impresia că au influenţă asupra unor funcţionari competenţi pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuţiilor de serviciu, respectiv de a le furniza aceste date reale de stare civilă şi materiale originale, necesare confecţionării acestor documente.

    “Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze identificarea şi tragerea la răspundere penală”, au stablit procurorii Parchetului instanţei supreme.

    În acest dosar, procurorii au făcut mai multe percheziţii, vineri, în Maramureş, Galaţi, Satu Mare şi Cluj, în urma cărora au fost identificate şi ridicate o serie de obiecte, precum: formulare şi înscrisuri referitoare la transferuri bani, înscrisuri olografe reprezentând mai multe persoane şi seriile cărţilor de identitate ale acestora, paşapoarte turistice, suporturi optice, terminal mobil, cerneluri speciale, folii de plastic pentru laminare, chinegrame, imprimante şi scannere performante, laminatoare, lampa UV.

  • Vărul primarului Vanghelie, arestat. Ceilalţi trei inculpaţi din dosar, cercetaţi sub control judiciar

    Astfel, instanţa supremă a hotărât ca şoferul lui Vanghelie, Adrian Murgoci, directoarea Economat Sector 5, Laura Ciocan, şi soţul acesteia, Sorin Ciocan, toţi reţinuţi joi de procurori, pentru 24 de ore, să fie cercetaţi sub control judiciar.

    Instanţa supremă a decis arestarea preventivă a primarului Marian Vanghelie, în dosarul în care este acuzat de luare de mită pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5. Sâmbătă, în jurul orei 8.30, primarul a fost dus la Arestul central al Poliţiei.

    Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, în timp ce Mircea Niculae este acuzat de complicitate la luare de mită şi de spălare de bani, iar Adrian Murgoci, Laura şi Sorin Ciocan sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi mărturie mincinoasă.

    Măsurile preventive luate în cazul primarului Marian Vanghelie şi a celorlalţi patru inculpaţi nu este definitivă şi poate fi contestată tot la instanţa supremă.

    Primarul Sectorului 5 a plecat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sâmbătă, în jurul orei 00.40, ordonanţa de reţinere emisă pe numele acestuia expirând vineri, în jurul orei 22.45.

    Vanghelie a spus, la ieşirea din sediul ICCJ, că este foarte obosit, pentru că joi, după ce a fost reţinut, a ajuns târziu în arestul Poliţiei Capitalei, unde a stat de vorbă cu echipa din camera în care a fost încarcerat.

    Când a fost adus la ICCJ pentru judecarea propunerii DNA de arestare preventivă, Marian Vanghelie spunea că are ”un loc în celulă pentru Ponta şi Oprea”.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – prezent, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obţină, pentru societăţile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.

    Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice, Vanghelie a perceput un “comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între Primăria Sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

    “Comisionul” respectiv a fost plătit de către omul de afaceri lui Marian Vanghelie, prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae şi a unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuţ, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Acest comision a fost plătit, în parte, şi sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru) şi societăţi comerciale controlate, prin interpuşi, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

    Din datele existente în cauză a reieşit că beneficiare a unor astfel de contracte (şi a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele şi societăţile Bucureşti SA şi Fashion Brand Management SRL, la care era asociat Mircea Niculae, şi Economat Sector 5 SRL, al cărei director general este Laura Ciocan.

    O parte a “comisionului” a fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

    De asemenea, pentru garantarea plăţii “comisionului” de 20% din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăţi comerciale unor apropiaţi ai lui Vanghelie, susţin procurorii DNA.

    Altă modalitate de plată a “comisionului” de 20% a constat în achitarea de către societăţile controlate de către aceeaşi persoană a cheltuielilor de renovare şi amenajare a unor spaţii utilizate de către societatea controlată de Fashion Brand Management SRL.

    În aceeaşi perioadă, Vanghelie şi Niculae (acţionar majoritar la societatea comercială Bucureşti SA şi asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management SRL) au transferat sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de luare de mită, sub forma achiziţionării de bunuri mobile şi imobile şi sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăţilor comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

    Totodată, cei doi au disimulat adevărata natură a provenienţei cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăţi comerciale, spun procurorii.

    De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei părţilor sociale la societatea Eurowest Imob Consulting SRL, părţi sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, Marin Dumitru ar fi cedat controlul societăţii comerciale Splai SA, care are în proprietate numeroase clădiri şi terenuri, unor persoane apropiate lui Vanghelie. Astfel, părţile sociale ale firmei Eurowest SRL (care deţine majoritatea acţiunilor la Splai SA) ar fi fost cedate în favoarea şoferului lui Vanghelie, Adrian Murgoci.

    Adrian Murgoci, Laura Ciocan şi soţul ei, Sorin Ciocan, au făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu fapte şi împrejurări esenţiale, acţionând cu scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a lui Vanghelie, sub aspectul comiterii infracţiunilor menţionate anterior, mai spun anchetatorii.

    Potrivit unor surse judiciare, un mod de plată al “comisionului” l-a constituit încheierea şi plata unor contracte de publicitate în favoarea unor televiziuni indicate de Vanghelie.

    În 2009, la solicitarea lui Vanghelie societăţile controlate de Dumitru ar fi încheiat contracte de publicitate de două milioane de euro cu societatea Ocram Televiziune SRL, care opera postul OTV. Contractele nu au fost executate de televiziune, dar serviciile au fost plătite de firmele lui Dumitru, potrivit surselor citate.

    Tot la solicitarea lui Vanghelie, firma Premier Palace SRL, controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru, a încheiat contracte de publicate în valoare de aproximativ 200.000 de euro cu B1 TV Channel SRL, operatorul postului de televiziune B1TV, au mai arătat sursele citate.

    În dosar apare şi interceptarea unei convorbiri între Marian Vanghelie şi Mariana Carla Dinu, care ar fi intermediat primirea de către edil a unor părţi din “comisionul” de 20 la sută din valoarea contractelor, pretins de primar. În conversaţia interceptată, Vanghelie încearcă să o convingă pe Dinu să dea declaraţii în favoarea sa, spunându-i să stea liniştită pentru că el poate interveni pe lângă preşedintele Klaus Iohannis, prin intermediul jurnalistului Rareş Bogdan.

    “VANGHELIE DANIEL MARIAN: Deci, eu ştiu toate fazele.Deci, nu trebuie să… să discutăm! Discutăm numai la ureche, aşa! Şi eu…Poţi să te duci acasă, să vii mai târziu, să vin la tine, să trimit avocatul,să vină… Eu recunosc că ai venit la mine, că nu sunt prost! Tre’ să recunosc: ‘Da, domn’e, a venit, ai venit să te sfătui cu mine.’ Şi dacă vrei… Da’ spune-mi adevărul! Pentru că mă poţi ajuta! E păcat de Dumnezeu aşa să…pentru că te sperii… că nu te ajuţi nici pe tine, nici pe mine, înţelegi? Ai răbdare, dracu, rămâi cu casele alea, sunt un milion de euro. N-are rost. Eu mă duc oricum în seara asta, auzi, să vorbesc cu RAREŞ, să se ducă mâine dimineaţă, la prima oră, la IOHANNIS, înţelegi? Că eu am o… ţin relaţia prin RAREŞ BOGDAN cu IOHANNIS, pentru că are nevoie de mine să fac majoritatea la Senat.

    D.M.C.: Am înţeles!
    ……………………………………………………………………………………………………………..

    D.M.C.: N-a venit?

    VANGHELIE DANIEL MARIAN: Da’ te rog eu frumos spune-mi, scrie-mi pe foaie ce s-a întâmplat acolo, ca să ştiu! Te rog eu frumos! Ai încredere în mine! Eu te cunosc! Eu ştiu bine şi cum fac ăştia cu jocurile, înţelegi? Eu, după ce termin cu tine şi cu avocaţii, mă duc la… mă duc şi mă întâlnesc ca să trimit pe cineva la IOHANNIS acasă. Deci, eu o să încerc să opresc căcatul ăsta, da’ problema… am nevoie de tine să fii lângă mine. Nu ştiu ce dracu ai zis, spune-mi ce-ai spus acolo şi hai să vedem cum o întoarcem cu avocaţii! Mă gândesc, că nu-s nebun şi tu eşti deşteaptă. Scrie-mi exact pe foaie, c-o tocăm! Zi-mi ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce ţi-a zis să faci? Şi cu mine ce să faci şi dacă vii la mine şi nu ştiu ce şi după aia eu îţi…discutăm, dacă vine avocatul, discutăm! Numai de cum te ajut cu avocatul, cu nu ştiu ce, nu ştiu… Mă, ce scrii tu, asta, nu ştie nimeni, decât noi doi, dă-o naibi! Spune-mi, nu ţi-au zis să mă… vorbesc, să vezi, să mă înregistreze ei de pe undeva, să facă, să mă prindă cu ceva!? Te rog eu frumos, te rog eu! …[neinteligibil]…în, în tine stă, în tine stă pentru… Tu… dacă te ţii bine un pic este decât ca să nu mi se întâmple ceva”, arată sursele citate, care redau din documente ale anchetatorilor.

    Carla Dinu ar fi primit două imobile, parte a “comisionului” destinat lui Vanghelie pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru. Acesta din urmă a mai cedat controlul societăţii comerciale Splai SA, având în proprietate numeroase clădiri şi terenuri, Carlei Dinu şi lui Adrian Murgoci, pentru a garanta plata comisionului de 20 la sută din valoarea contractelor publice cu Primăria Sectorului 5, au mai arătat sursele citate.

    Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD.

    Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice, Partidul Social Românesc.

    Deputata PSD Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată şi ea la DNA în acest dosar, joi, fiind suspectată de operaţiuni de comerţ incompatibile cu funcţia.

    După audieri, Mizil şi-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu a anunţat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susţinători ai Partidului Social Românesc.

  • Primarul Marian Vanghelie, arestat preventiv în dosarul de corupţie

    Sâmbătă, în jurul orei 8.30, primarul a fost dus la Arestul central al Poliţiei.

    Decizia de arestare luată în cazul său nu este definitivă, dar este executorie. Edilul poate contesta măsura, un alt complet al instanţei supreme urmând să stabilească dacă primarul Sectorului 5 va rămâne după gratii.

    Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani.

    Primarul Sectorului 5 a plecat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sâmbătă, în jurul orei 00.40, ordonanţa de reţinere emisă pe numele acestuia expirând vineri, în jurul orei 22.45.

    Vanghelie a spus, la ieşirea din sediul ICCJ, că este foarte obosit, pentru că joi, după ce a fost reţinut, a ajuns târziu în arestul Poliţiei Capitalei, unde a stat de vorbă cu echipa din camera în care a fost încarcerat.

    Când a fost adus la ICCJ pentru judecarea propunerii DNA de arestare preventivă, Marian Vanghelie spunea că are ”un loc în celulă pentru Ponta şi Oprea”.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – prezent, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obţină, pentru societăţile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.

    Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice, Vanghelie a perceput un “comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între Primăria Sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

    “Comisionul” respectiv a fost plătit de către omul de afaceri lui Marian Vanghelie, prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae şi a unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuţ, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Acest comision a fost plătit, în parte, şi sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru) şi societăţi comerciale controlate, prin interpuşi, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

    Din datele existente în cauză a reieşit că beneficiare a unor astfel de contracte (şi a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele şi societăţile Bucureşti SA şi Fashion Brand Management SRL, la care era asociat Mircea Niculae, şi Economat Sector 5 SRL, al cărei director general este Laura Ciocan.

    O parte a “comisionului” a fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

    De asemenea, pentru garantarea plăţii “comisionului” de 20% din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăţi comerciale unor apropiaţi ai lui Vanghelie, susţin procurorii DNA.

    Altă modalitate de plată a “comisionului” de 20% a constat în achitarea de către societăţile controlate de către aceeaşi persoană a cheltuielilor de renovare şi amenajare a unor spaţii utilizate de către societatea controlată de Fashion Brand Management SRL.

    În aceeaşi perioadă, Vanghelie şi Niculae (acţionar majoritar la societatea comercială Bucureşti SA şi asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management SRL) au transferat sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de luare de mită, sub forma achiziţionării de bunuri mobile şi imobile şi sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăţilor comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

    Totodată, cei doi au disimulat adevărata natură a provenienţei cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăţi comerciale, spun procurorii.

    De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei părţilor sociale la societatea Eurowest Imob Consulting SRL, părţi sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, Marin Dumitru ar fi cedat controlul societăţii comerciale Splai SA, care are în proprietate numeroase clădiri şi terenuri, unor persoane apropiate lui Vanghelie. Astfel, părţile sociale ale firmei Eurowest SRL (care deţine majoritatea acţiunilor la Splai SA) ar fi fost cedate în favoarea şoferului lui Vanghelie, Adrian Murgoci.

    Adrian Murgoci, Laura Ciocan şi soţul ei, Sorin Ciocan, au făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu fapte şi împrejurări esenţiale, acţionând cu scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a lui Vanghelie, sub aspectul comiterii infracţiunilor menţionate anterior, mai spun anchetatorii.

    Potrivit unor surse judiciare, un mod de plată al “comisionului” l-a constituit încheierea şi plata unor contracte de publicitate în favoarea unor televiziuni indicate de Vanghelie.

    În 2009, la solicitarea lui Vanghelie societăţile controlate de Dumitru ar fi încheiat contracte de publicitate de două milioane de euro cu societatea Ocram Televiziune SRL, care opera postul OTV. Contractele nu au fost executate de televiziune, dar serviciile au fost plătite de firmele lui Dumitru, potrivit surselor citate.

    Tot la solicitarea lui Vanghelie, firma Premier Palace SRL, controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru, a încheiat contracte de publicate în valoare de aproximativ 200.000 de euro cu B1 TV Channel SRL, operatorul postului de televiziune B1TV, au mai arătat sursele citate.

    În dosar apare şi interceptarea unei convorbiri între Marian Vanghelie şi Mariana Carla Dinu, care ar fi intermediat primirea de către edil a unor părţi din “comisionul” de 20 la sută din valoarea contractelor, pretins de primar. În conversaţia interceptată, Vanghelie încearcă să o convingă pe Dinu să dea declaraţii în favoarea sa, spunându-i să stea liniştită pentru că el poate interveni pe lângă preşedintele Klaus Iohannis, prin intermediul jurnalistului Rareş Bogdan.

    “VANGHELIE DANIEL MARIAN: Deci, eu ştiu toate fazele.Deci, nu trebuie să… să discutăm! Discutăm numai la ureche, aşa! Şi eu…Poţi să te duci acasă, să vii mai târziu, să vin la tine, să trimit avocatul,să vină… Eu recunosc că ai venit la mine, că nu sunt prost! Tre’ să recunosc: ‘Da, domn’e, a venit, ai venit să te sfătui cu mine.’ Şi dacă vrei… Da’ spune-mi adevărul! Pentru că mă poţi ajuta! E păcat de Dumnezeu aşa să…pentru că te sperii… că nu te ajuţi nici pe tine, nici pe mine, înţelegi? Ai răbdare, dracu, rămâi cu casele alea, sunt un milion de euro. N-are rost. Eu mă duc oricum în seara asta, auzi, să vorbesc cu RAREŞ, să se ducă mâine dimineaţă, la prima oră, la IOHANNIS, înţelegi? Că eu am o… ţin relaţia prin RAREŞ BOGDAN cu IOHANNIS, pentru că are nevoie de mine să fac majoritatea la Senat.

    D.M.C.: Am înţeles!
    ……………………………………………………………………………………………………………..

    D.M.C.: N-a venit?

    VANGHELIE DANIEL MARIAN: Da’ te rog eu frumos spune-mi, scrie-mi pe foaie ce s-a întâmplat acolo, ca să ştiu! Te rog eu frumos! Ai încredere în mine! Eu te cunosc! Eu ştiu bine şi cum fac ăştia cu jocurile, înţelegi? Eu, după ce termin cu tine şi cu avocaţii, mă duc la… mă duc şi mă întâlnesc ca să trimit pe cineva la IOHANNIS acasă. Deci, eu o să încerc să opresc căcatul ăsta, da’ problema… am nevoie de tine să fii lângă mine. Nu ştiu ce dracu ai zis, spune-mi ce-ai spus acolo şi hai să vedem cum o întoarcem cu avocaţii! Mă gândesc, că nu-s nebun şi tu eşti deşteaptă. Scrie-mi exact pe foaie, c-o tocăm! Zi-mi ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce ţi-a zis să faci? Şi cu mine ce să faci şi dacă vii la mine şi nu ştiu ce şi după aia eu îţi…discutăm, dacă vine avocatul, discutăm! Numai de cum te ajut cu avocatul, cu nu ştiu ce, nu ştiu… Mă, ce scrii tu, asta, nu ştie nimeni, decât noi doi, dă-o naibi! Spune-mi, nu ţi-au zis să mă… vorbesc, să vezi, să mă înregistreze ei de pe undeva, să facă, să mă prindă cu ceva!? Te rog eu frumos, te rog eu! …[neinteligibil]…în, în tine stă, în tine stă pentru… Tu… dacă te ţii bine un pic este decât ca să nu mi se întâmple ceva”, arată sursele citate, care redau din documente ale anchetatorilor.

    Carla Dinu ar fi primit două imobile, parte a “comisionului” destinat lui Vanghelie pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru. Acesta din urmă a mai cedat controlul societăţii comerciale Splai SA, având în proprietate numeroase clădiri şi terenuri, Carlei Dinu şi lui Adrian Murgoci, pentru a garanta plata comisionului de 20 la sută din valoarea contractelor publice cu Primăria Sectorului 5, au mai arătat sursele citate.

    Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD.

    Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice, Partidul Social Românesc.

    Deputata PSD Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată şi ea la DNA în acest dosar, joi, fiind suspectată de operaţiuni de comerţ incompatibile cu funcţia.

    După audieri, Mizil şi-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu a anunţat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susţinători ai Partidului Social Românesc.

     

  • Arădeanul care şi-a bătut crunt patronul, soţul unei prezentatoare TV, a fost arestat preventiv

    Agresorul patronului atelierului de tuning auto tâlhărit se numeşte Daniel Dorel Hodiş şi are 24 de ani, el fiind audiat mai multe ore de către procurori, în faţa cărora şi-a recunoscut fapta, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pe holurile Palatului de Justiţie din Arad, agresorul le-a declarat jurnaliştilor, vineri, în momentul în care era dus în faţa judecătorilor, că a recurs la această faptă “din sărăcie”.

    El a spus că patronul său i-a dat bani împrumut, pe lângă salariu, cu mai multe ocazii şi că avea nevoie din nou din cauza unor datorii, dar că i-a fost ruşine să-i mai ceară, motiv pentru care a încercat să-l tâlhărească.

    El a reuşit să fure telefonul mobil al patronului, însă anchetatorii au constatat şi dispariţia portofelului, dar suspectul nu recunoaşte că l-a sustras.

    Întrebat de jurnalişti dacă se droghează, Hodiş a răspuns că o face “ocazional”, însă nu a răspuns dacă era sub influenţa drogurilor şi joi seară, când a comis agresiunea.

    Judecătorii Tribunalului Arad au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a suspectului, pentru infracţiunea de tentativă de omor.

    Referitor la starea de sănătate a victimei, soţia acestuia, prezentatoarea TV Diana Costea (Mariş), a declarat corespondentului MEDIAFAX că este în continuare critică.

    ”Este stabil hemodinamic, dar starea este în continuare critică”, a spus soţia.

    Şi medicii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, unde Costea a fost operat, afirmă că vor şti abia în următoarele trei zile care sunt şansele de supravieţuire ale acestuia.

    Conform medicilor, victima a suferit leziuni cerebrale foarte grave, iar lovitura cu un corp dur i-a provocat o fractură de calotă craniană.

    Valentin Costea este în continuare în comă, fiind susţinut în viaţă de echipamente medicale.

    Acesta a fost găsit, joi seară, bătut la serviciu, inconştient şi căzut pe podeaua atelierului de tuning auto pe care-l deţine, având leziuni grave la cap. Cel care l-a găsit a fost un prieten care l-a vizitat la atelier şi care, constatând că uşa era încuiată, s-a uitat pe fereatră, pentru că în interior becul era aprins, şi a văzut victima căzută pe podea.

    Poliţiştii şi procurorii sosiţi la faţa locului au stabilit că victima fusese lovită în cap un un corp dur, probabil o bâtă de baseball.

    Uşa atelierului era încuiată din interior, iar pompierii au reuşit să o deschisă escaladând o fereastră.

    Valentin Costea a fost transportat la un spital din Timişoara în comă de gradul III/IV şi a fost operat pentru a se elimina un hematom care presa creierul.

    Anchetatorii au audiat imediat suspectul, un angajat al atelierului.

  • Primarul Ploieştiului, arestat pentru luare de mită şi abuz în serviciu

    La ieşirea din sala de judecată de la Tribunalul Prahova, primarul Iulian Bădescu a spus că nu poate să creadă ce i se întâmplă şi că aceasta este o justiţie de tip “sovietic”.

    Miercuri, primarul municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, a fost scos din Spitalul Judeţean de Urgenţă, unde fusese internat cu hipertensiune şi glicemie crescută, fiind dus cu o ambulanţă la Tribunalul Prahova, unde judecătorii au decis cu privire la propunerea de arestare preventivă formulată pe numele său.

    Iulian Bădescu, reţinut de DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la Consiliul Local, a ajuns de urgenţă la spital marţi seară, după ce i s-a făcut rău în timp ce era transportat către arestul Poliţiei Prahova, situat în municipiul Câmpina, la 30 de kilometri de Ploieşti.

    Iniţial, el a fost dus la Spitalul Municipal din Câmpina, iar apoi a fost transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, în condiţiile în care Bădescu, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut ca un pacient diabetic, dependent de insulină.

    Marţi dimineaţă, procurorii DNA au făcut percheziţii la Primăria Ploieşti şi la locuinţa primarului PSD Iulian Bădescu, în jurul orei 11.00 el fiind adus la DNA pentru audieri în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local.

    Iulian Bădescu a fost scos cu cătuşe de la DNA Ploieşti, după aproximativ şapte ore de audieri, şi dus spre arestul Poliţiei Prahova, la ieşirea din DNA el negând orice implicare şi toate acuzaţiile legate de o mită pe care ar fi luat-o din banii alocaţi echipei Petrolul.

    La ieşirea de la DNA, primarul Iulian Bădescu a spus că este nevinovat şi a respins toate acuzaţiile care i se aduc de către procurori.

    “Zice că am negociat cu el (cu Daniel Capră – n.r) atunci când nici nu era în Consiliul de Administraţie. Acum nu înţeleg de ce DNA nu priveşte lucrurile în ansamblu. Nu e nicio dovadă, ci numai un denunţ al domniei sale, corelat cu o pretinsă acuzaţie de abuz în serviciu. În luna august, nu ştiu când, a zis (Daniel Capră – n.r.) că mi-a dat ceva, după ce a negociat în ianuarie şi februarie cu mine, lucru total fals. Sper ca instanţa să-şi spună cuvântul”, declara Iulian Bădescu.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, până în 4 martie, la ora 16.15, a lui Iulian Bădescu, pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arată în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    Iulian Bădescu, lider al PSD Ploieşti, este la primul mandat de primar, după ce în perioada 2008-2012 a fost senator din partea PDL.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

    În luna martie a anului trecut, Asociaţia “Lupii Galbeni”, ONG prin intermediul căreia echipei de fotbal Petrolul Ploieşti i s-a promis alocarea a trei milioane de euro de la bugetul municipiului Ploieşti pentru performanţele competiţionale obţinute de Petrolul a dat în judecată municipiul Ploieşti pe motiv că autorităţile locale au achitat doar aproximativ 1,7 milioane de euro din suma promisă, în condiţiile în care între autorităţile locale şi Asociaţia “Lupii Galbeni” există un contract cu privire la alocarea banilor. În octombrie 2014, Asociaţia “Lupii Galbeni” a pierdut procesul intentat municipiului Ploieşti la Tribunalul Prahova.

    Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

    În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

    Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.

     

  • Udrea, pe Facebook: Noua cerere de arestare preventivă, un exces. E o situaţie fără precedent în România

    ”Noua cerere formulată de DNA către Parlament pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea reprezintă un exces. Avem de-a face cu o situaţie fără precedent în istoria juridică a României ca, pe numele aceleiaşi persoane, să se ceară atâtea mandate de arestare”, se precizează în postarea Elenei Udrea, semnată, în premieră, ”Echipa de comunicare”.

    Udrea mai afirmă că ”spectacolul generat astăzi ( luni, nr), prin noua cerere de arestare, face parte dintr-o strategie de a pune presiune pe completul de judecată de la Înalta Curte care va judeca mâine ( marţi, nr) contestaţia depusă de avocaţii Elenei Udrea, în contextul în care există şanse foarte bune ca aceasta să fie aprobată”.

    ”În absolut toate cazurile în care s-a cerut arestarea preventivă – o măsură cu caracter excepţional –, există doar denunţuri, nicio probă concretă. Mai mult, absolut toţi cei care fac denunţuri împotriva Elenei Udrea sunt liberi, mulţi având doar calitatea de martor – denunţător (nici măcar de suspecţi). Ceea ce poate crea impresia că, dacă faci declaraţii împotriva lui Udrea (indiferent dacă sunt adevărate sau nu), eşti scutit de a răspunde în faţa Justiţiei”, se mai menţionează în postare.

    ”Pare evident că se doreşte „îngroparea Elenei Udrea în dosare”, iar această morişcă s-a pus în funcţiune după denunţul făcut la DNA pe 30 ianuarie împotriva generalului Florian Coldea şi după interviul acordat la Hotnews. Nu există nicio altă explicaţie pentru această desfăşurare abruptă a evenimentelor în condiţiile în care faptele imputate s-ar fi produs în urmă cu mai mulţi ani”, se mai afirmă în postarea de pe Facebook a Elenei Udrea.

     

     

    Post by Elena Udrea.

     

    Direcţia Naţională Anticorupţie cere un nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, în dosarul Gala Bute, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de deputatul Elena Gabriela Udrea, pentru trei infracţiuni de luare de mită, în perioada în care era ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

    De asemenea, referatul cauzei a fost trimis şi ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a Elenei Udrea, pentru cele trei noi fapte de luare de mită.

    Cererea a fost formulată în dosarul Gala Bute, în care procurorii fac acte de urmărire penală în legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012.

    În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

  • DNA cere aviz pentru arestarea Elenei Udrea, fiind acuzată şi de luare de mită

    Procurorii DNA au extins, miercuri, cercetările faţă de Elena Gabriela Udrea, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Elena Udrea.

    De asemenea, referatul cauzei a fost trimis şi ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputatului Elena Udrea, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    “Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012.

    În dosarul “Gala Bute”, Direcţia Naţională Anticorupţie ceruse luni aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a Elenei Udrea, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Comisia juridică a avizat favorabil, miercuri, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a deputatului Elena Udrea.

    De asemenea, procurorii au cerut aviz de la Senat şi pentru urmărirea penală a lui Ion Ariton, fost ministru al Economiei, solicitarea fiind avizată de Comisia juridică.

    În dosarul “Gala Bute”, primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu, decizia fiind luată miercuri de Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii au cerut şi arestarea preventivă a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, propunerea urmând să fie judecată joi.

    Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat că a determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.