BusinessMagazin

Tag: aplicatii

  • Serviciul evaluat la peste 1 miliard de dolari pe care nici nu ştiai că-l foloseşti

    Twilio este unul dintre serviciile pe care le foloseşti zilnic fără să realizezi, scrie Business Insider.

    De exemplu, când Uber îţi trimite un mesaj că şoferul a acceptat cursa, acesta foloseşte tehnologia Twilio pentru ca mesajul să ajungă la tine. Uber a integrat software-ul Twilio în codul aplicaţiei pentru ca şoferi să comunice cu clienţii şi invers.

    Uber nu este singura companie care apelează la Twilio, ci şi Airbnb, Lyft sau Match.com. Chiar şi nume mari precum Coca Cola sau Home Depot se folosesc de acest software pentru a-şi crea propriile aplicaţii de mesagerie sau în infrastructura unui call-center.

    “Dezvoltatorii apelează la noi pentru a-şi îmbunătăţii metodele de comunicare în aplicaţiile lor”, a spus Jeff Lawson, CEO-ul Twilio.

    Twilio a creat un software cu linii de cod pe care dezvoltatorii îl folosesc pentru propriile aplicaţii sau site-uri pentru a crea diferite metode de comunicare: mesaje, apeluri sau chiar apeluri video.

    Twilio nu este un nume popular ca Uber sau Airbnb, dar devine o unealtă din ce în ce mai populară în rândul dezvoltatorilor. 700.000 de oameni au apelat la platforma oferită de Twilio, potrivit lui Lawson.

    Dacă în trecut startup-urile încercau să facă totul de la zero, acum multe dintre ele se concentrează doar pe serviciul de bază pe care-l oferă, cumpărând funcţionalităţi de la alte companii, în cazul de faţă, Uber a cumpărat partea de mesagerie de la Twilio. De asemenea, compania de ride-sharing se bazează pe serviciul Braintree pentru facturare şi pe Google Maps pentru localizare.

    Şi investitorii sunt interesaţi de Twilio. Luna trecută compania a strâns 130 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare, lucru care ia transformat compania într-un start-up “unicorn” de 1 miliard de dolari. 

  • Povestea impresionantă a ardeleanului nevăzător care dezvoltă programe şi aplicaţii pentru Android

    Clujeanul Emanuel Boboiu este nevăzător, însă acest lucru nu l-a împiedicat niciodată să îşi cultive pasiunea pentru programare. El este cel care a creat site-ul www.limbalatina.ro, care conţine singurul dicţionar online român-latin, dar şi programe şi aplicaţii, chiar pentru sistemul de operare Android. În plus, este profesor la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. Are un stil de viaţă foarte independent şi spune că reuşita unei vieţi normale pentru un nevăzător, constă în organizare, în maniera în care ai fost obişnuit să te gospodăreşti încă din copilărie şi în voinţă, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    Emanuel Boboiu locuieşte în Cluj-Napoca, are 32 de ani, este nevăzător şi foarte independent. Predă de opt ani “Tehnologia informaţiei” la Şcoala de Nevăzători dar este şi profesor educator la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. În anul 2006 a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Univerităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia Română-Latină. S-a calificat în domeniul IT absolvind studiile postuniversitare de Informatică aplicată şi programare, la Universitatea Tehnică.

    A văzut aproape normal la vârstă fragedă, cu toate că suferea de miopie, apoi clasele I şi II le-a făcut la Şcoala Specială de Slab – Văzători din Timişoara. La vârsta de cinci ani a avut un accident care i-a agravat starea şi treptat, şi-a pierdut vederea. A venit la Cluj-Napoca, la o şcoală specială pentru nevăzători şi a absolvit Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere.

    Emanuel este, totuşi, o fire independentă cu un stil de viaţă pe măsură. De aceea, poate să îşi dedice timpul pasiunilor sale: programarea şi limba latină. Lucrează în domeniul IT ocayional, din pasiune şi a început prin a studia singur. A citit mult, fiind autodidact şi s-a perfecţionat. În domeniul tehnologiei a activat în mai multe direcţii: a realizat site-uri web, a efectuat aplicaţii pentru calculator şi pentru telefonul mobil, multe dintre acestea adresându-se nevăzătorilor, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    A reuşit să îmbine pasiunea pentru tehnologie şi limba latină; la această disciplină a participat la olimpiade, şi s-a situat pe primul loc pe judeţ, cu toate că a concurat alături de copiii de la unităţile de învăţământ de masă. A creat site-ul www.limbalatina.ro, care are în jur de 2000 de vizitatori unici pe zi. Site-ul conţine elemente de gramatică a limbii latine, noţiuni de morfologie iar principalul atu este dicţionarul latin-român, care conţine 20.000 de cuvinte şi care este singurul dicţionar online de acest gen. Dicţionarul funcţionează şi ca program instalabil pentru sistemul de operare Android, care se găseşte pe GooglePlay.

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Dacă ai telefon Android s-ar putea să fi fost infectat deja

    Aproape toate dispozitivele cu sistem de operare Android sunt susceptibile unui hack, care poate executa un cod maliţios atunci când utilizatorul primeşte SMS-uri incorecte sau atunci când el este ademenit către un site maliţios, conform lui Joshua Drake, vicepreşedinte al firmei de securitate  Zimperium, scrie site-ul arstechnica.com

    Această vulnerabilitate afectează 950 de milioane de telefoane şi tablete care rulează Android. Vulnerabilitatea se află în “Stagefright”, o librărie de cod Android care procesează mai multe formate media. Cea mai gravă exploatare este utilizarea unui mesaj multimedia (MMS). Atacatorul are nevoie doar de numărul de telefon al gadgetului, apoi mesajul va executa un malware ascuns, fără ca posesorul device-ului să realizeze că a fost atacat.

    Spre deosebire de alte tipuri de atacuri, unde victima trebuie să deschidă un fişier pdf trimis de atacator, această vulnerabilitate poate fi declanşată în timpul nopţii, iar înainte ca utilizatorul să se trezească, atacatorul să şi elimine orice semne că telefonul a fost compromis.
    Joshua Drake a declarat că toate versiunile de Android, începând de la 2.2  sunt vulnerabile şi că fiecare dezvoltator în parte trebuie să repare bug-ul.

    Sistemul de operare Android are conceput un sistem de securitate care împiedică majoritatea aplicaţiilor să poată accesa datele utilizate de alte aplicaţii. În teorie, asta ar trebui să împiedice exploatarile “Stagefright” să fure informaţii de logare utilizate de o aplicaţie de online banking, de exemplu. Însă, avertizează Drake că totuşi exploatarea acestei vulnerabilităţi poate oferi acces atacatorului asupra microfonului şi camerei telefonului posesorului, fără ca acesta să ştie că este ascultat.

    Deocamdată, utilizatorii nu pot face nimic pentru a se proteja decât să aştepte şi să instaleze patch-ul când devine disponibil de la producător.

  • Povestea unuia dintre cei mai puternici oameni din IT

    Plattner s-a născut pe 21 iunie 1944 în Germania, lângă Berlin. El a urmat cursurile Universităţii din Karlsruhe, lucrând apoi în cadrul mai multor firme cu profil tehnic, una dintre acestea fiind IBM.

    Pe 1 aprilie 1972, Hasso Plattner şi alţi patru foşţi angajaţi ai IBM au decis să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. SAP este una dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America.

    Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date.

    În primii ani, SAP a funcţonat ca o companie „virtuală“, fără un birou real în afara unui apartament închiriat în Mannheim, câştigând noi clienţi în vecinătatea acestui oras. Compania a reuşit să finalizeze în 1973 prima versiune a aplicaţiei sale System R („R“ vine de la real-time), denumită apoi R/1, devenită arhetipul aplicaţiilor ulterioare R/2 şi R/3. Superioritatea acestei aplicaţii faţă de altele existente pe piaţă venea din următoarele elemente: procesarea în timp real, respectarea strictă a consistenţei datelor şi integrarea diverselor procese de business într-o singură bază de date.
    Plattner a fost CEO al SAP până în anul 2003, rămânând şi astăzi în consiliul de administraţie al companiei. În 2014, SAP avea peste 74.000 de angajaţi şi a generat venituri de 20 de miliarde de dolari.

    Plattner practică mai multe sporturi, printre care yachting, ski, snowboard şi tenis. El deţine un teren de golf în Africa de Sud şi este proprietarul echipei de fotbal american San Jose Sharks.

    În 2001, revista Time l-a numit pe Plattner „una dintre cele mai influente persoane din industria IT“. El este căsătorit şi are doi copii; averea sa este evaluată la 9,5 miliarde dolari.

  • Sfaturi utile pentru a-ţi păstra în siguranţă dispozitivele mobile

    Bitdefender a elaborat o listă de recomandări pentru protecţia dispozitivelor mobile şi a datelor stocate pe ele în vacanţă. Pe durata călătoriilor în ţară sau străinătate, terminalele mobile se conectează frecvent la hotspot-uri wireless nesecurizate, pot fi pierdute pe plajă sau pot deveni victimele criptării de către temuţii viruşi ransomware.

    Viruşii ransomware fac din ce în ce mai multe victime, prin blocarea dispozitivelor mobile şi a conţinutului acestora şi solicitarea unei răscumpărări pentru deblocarea terminalelor. Ransomware se instalează mai ales prin drive-by download, deci fără ca utilizatorul să descarce cu intenţie vreun fişier, aşadar evitaţi pe cât posibil navigarea pe pagini cu conţinut maliţios. Nu daţi click pe linkuri care pot părea suspecte şi instalaţi o soluţie antivirus ca să vă alerteze despre eventualele site-uri nesigure. Nu uitaţi să vă asiguraţi datele prin back up, fie online sau pe un dispozitiv fizic, pentru a vă feri de probleme în caz de variaţii ale alimentării cu energie electrică sau alte eventuale accidente.

    Dacă folosiţi aplicaţii pentru a facilita găsirea hotelurilor, restaurantelor, muzeelor sau pentru a lua un taxi într-o zonă mai puţin cunoscută, instalaţi aplicaţii numai din surse de încredere. Altfel, aplicaţiile piratate pot să vă transmită contactele din agenda telefonului, pot să vă identifice poziţia folosind serviciile de localizare sau să colecteze fotografii şi alte date cu conţinut sensibil.

    Locurile care oferă servicii de internet wireless în mod gratuit sunt cel mai adesea cadrul ideal pentru distribuirea de viruşi, dat fiind că nu sunt protejate prin intermediul unei parole şi oricine le poate accesa. Într-un spaţiu public, persoana de alături poate să intercepteze uşor traficul de pe dispozitivul folosit de către dvs. şi poate colecta informaţiile personale, precum conturile şi parolele folosite la plăţi online.

    Dacă trebuie să transferaţi bani prin Wi-Fi, alegeţi o variantă sigură. Soluţii precum Bitdefender Safepay™ protejează reţeaua de accesul neautorizat şi se asigură că datele ajung în deplină siguranţă la destinaţia dorită. Este recomandat să opriţi setări precum Bluetooth sau conexiunea Wi-Fi atunci când nu le folosiţi.

    Restricţionarea accesului la conţinutul telefonului sau al tabletei de către alte persoane – fotografii private, agenda de contacte sau mesaje text – reprezintă o măsură de siguranţă simplă. Blocaţi ecranul gadgetului cu un cod PIN sau o parolă. Folosiţi soluţii de securitate anti-furt cu capacitate de urmărire şi securizaţi informaţiile esenţiale prin criptare. Datele se pot securiza, utilizând software specializat, dacă dispozitivul o permite, sau soluţiile deja existente pe terminal. Astfel de soluţii de securitate sunt disponibile şi pentru PC.

    E-mail-urile accesate pe mobil pot fi contaminate cu linkuri infectate şi fişiere ataşate care să conţină malware, la fel ca în cazul laptop-urilor sau desktop-urilor. Ransomware şi alte tipuri de conţinut malware sunt răspândite mai ales prin mecanisme de acest fel, de aceea evitaţi să daţi click pe linkuri cu caracter dubios sau să descărcaţi fişiere ataşate provenite de la expeditori necunoscuţi.

    Partajarea fotografiilor pe reţelele de socializare este o practică frecventă pe durata vacanţelor, însă postarea acestora având setările GPS activate va dezvălui şi poziţionarea dvs. geografică. Dezactivaţi tehnologia GPS înainte de a face poze cu smartphone-ul, dacă plănuiţi să le publicaţi online, pentru a evita să fiţi localizaţi.

    Bitdefender a obţinut anul trecut o creştere de circa 40% a afacerilor, acestea ajungând pentru Bitdefender SRL, parte a holdingului Bitdefender, la 276,89 mil. lei (circa 62 mil. euro).

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Doar 5% dintre companiile româneşti folosesc soluţii software

    În România, aplicaţiile de business nu reprezintă o soluţie eficientă pentru a transforma afacerea companiei în ceva inovator. Doar 5% dintre companiile locale folosesc aplicaţii mobile de business specifice industriei în care activează, în timp ce gradul de utilizare pe plan internaţional este de peste 60 %.

    “România trebuie să intre în acest trend, piaţa românească a reacţionat foarte prost, la noi mai puţin de 20 de companii au implementat soluţii software de business şi tehnologie,” a declarat Valentin Tomşa, director general al SAP România. El a discutat în cadrul unei conferinţe de presă despre cum ajută companiile o astfel de aplicaţie şi a lansat şi primul catalog dedicat aplicaţiilor mobile pentru business. Costul unei soluţii software poate să fie cuprins între un euro şi 10.000 de euro, în funcţie de complexitatea soluţiilor mobile necesare. Nu există o reţetă universală care să se aplice fiecărei companii, fiind nevoie de soluţii individualizate din punct de vedere necesităţilor, a precizat Valentin Tomşa.

    Gradul de utilizare se află pe un trend ascendent, dar una dintre problemele cu care se confruntă companiile locale este gradul redus de informare privind dezvoltarea unei strategii bine definite pe zona de mobilitate. Avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud nu sunt exploatate, arată raportul Digital Economy and Society Index (DESI) 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale.

    Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de analişti la peste 150 de milioane de euro. Ritmul de creştere de 7,5% este superior ritmului creşterii pieţei soft-ware care este de 5,5% pe an.

    În Franţa, Germania sau Marea Britanie bugetul pentru IT ajunge şi la 1, 5% din cifra de afaceri, dar la noi bugetul reprezintă 0, 25 – 0, 5% din bugetul companiilor.

     

  • Decalogul soluţiilor software pentru companii

    Dacă România vrea un PIB de peste 10.000 de euro pe cap de locuitor, trebuie să se informatizeze.

    Dacă o companie vrea să devină mai productivă, trebuie să se informatizeze.

    Dacă o companie vrea să îşi menţină competitivitatea, trebuie să se informatizeze.

    Dacă un manager vrea să ştie în timp real rezultatele companiei sale, trebuie să o informatizeze.

    Dacă un antreprenor vrea să îşi dezvolte firma, trebuie să se informatizeze.

    Pentru o relaţie mai bună cu clienţii, o companie trebuie să se informatizeze.

    Pentru o comunicare fluidă în interiorul companiei, informatizaţi-o.

    Dacă administraţia publică vrea să fie mai eficientă, trebuie informatizată.

    Dacă nu aveţi buget pentru o soluţie software de business, folosiţi “software as a service” şi cloud.

    Preţul are importanţa sa, dar esenţial este să vă definiţi nevoile şi să ştiţi ce soluţie vi se potriveşte.

    Cele zece enunţuri de mai sus rezumă o stare de fapt: una din cauzele evoluţiei destul de lente a econo-miei româneşti în ansamblu, dar şi a companiilor este lipsa informatizării, faptul că o mare parte dintre manageri şi antreprenori nu folosesc soluţiile software pentru afaceri. Datele Comisiei Europene arată că procentajul firmelor din România care utilizează tehnologii cum ar fi ERP (21%), facturile electronice (7,2 %), serviciile de cloud (2,8 %) sau reţelele de socializare (5,9 %) este printre cele mai scăzute din UE. Companiile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud, arată raportul DESI 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale. Care este realitatea, ce trebuie făcut, care vor fi evoluţiile?

    Puţină lume mai ţine minte, îmi spune Eugen Schwab-Chesaru, vice president – research la Pierre Audoin Consultants (PAC), că printre primele anunţuri făcute de OMV după preluarea Petrom a fost cel pentru achiziţia unui nou sistem in-formatic de gestiune şi control, în valoare de 55 de milioane de euro. „Au venit 35 de consultanţi din Austria, au împărţit sarcini, au strâns oferte din piaţă, au ales. După trei ani au multiplicat de o mulţime de ori profitul, iar productivitatea s-a dus la cer. Putem să ne uităm chiar şi la Sidex, ce au făcut indienii de la Mittal când au venit. Au zis: «Vrem ERP». Nu ştiau să lucreze fără. Nu ştiau, în India, ce se întâmplă aici: productivitate, minereu, dintr-o tonă de minereu aţi scos atâta ţeavă, atâta tablă, atâta ondulată, atâta dreaptă, care s-a dus acolo şi acolo, productivitatea pe metru pătrat, pe metru liniar, fără asta nu ştiau să lucreze. Scurt, nu este niciun mister“, rezumă Schwab-Chesaru situaţia şi nevoia folosirii unui sistem software pentru business. Mai mult, administraţia publică locală trebuie să îşi dubleze cheltuielile IT reale, cele care furnizează rezultate palpabile, şi să scadă cu 30% numărul de bugetari, pentru a funcţiona.

    Software pentru business înseamnă ERP, CRM, EAS, SFA, HCM, multele acronime care indică aplicaţiile folosite de manageri pentru a-şi gestiona companiile. Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de specialiştii de la PAC la puţin peste 150 de milioane de euro, cu un ritm de creştere de 7,5%, superior ritmului creşterii pieţei soft-ware în ansamblu, de 5,5% pe an. Tendinţa de creştere cu un ritm superior celui al pieţei software în ansamblu se menţine şi pe plan internaţional: soluţiile software pentru companii au, cu 5,5%, o creştere dublă faţă de industrie.

    Dincolo de ritmul normal, creşterile sunt generate şi de schimbările care au loc în domeniu; în primul rând este vorba de migrarea soluţiilor spre cloud şi ceea ce se numeşte „software as a service“ – SaaS. O altă schimabre majoră este trecerea spre mobilitate, posibilitatea de a accesa şi a rula funcţii ale suitei de business de pe telefon sau tabletă. Şi, nu în ultimul rând, clienţii solicită din ce în ce mai des, iar companiile încearcă să ofere, soluţii de analiză a datelor care să ofere tendinţe, predicţii, evoluţii viitoare ale afacerilor.

    Înainte de a analiza toate aceste tendinţe, să privim bugetele. „Cred că în România nivelul bugetelor IT reprezintă 0,25 – 0,5% din cifra de afaceri a companiilor. Ceea ce este foarte, foarte puţin. În general în Franţa, Germania sau Marea Britanie respectivul buget ajunge şi la 1,5% din cifra de afaceri. Atenţie, în bugetul IT intră mai multe: amortizarea de software, hardware şi aşa mai departe, active IT, personalul şi tot ce înseamnă cheltuieli auxiliare, energie, birouri şi aşa mai departe“, spune Eugen Schwab-Chesaru. Daniel Mateescu, COO Totalsoft, principalul furnizor de soluţii ERP pe piaţa locală, cu suita Charisma, explică limitările pieţei locale prin lipsa de cultură de business, prin faptul că man-agerii nu văd avantajele unui produs software. „Vor să cumpere ieftin, piaţa de software de business românesc este foarte sensibilă la preţ. Degeaba spui că softul tău face mai multe şi este mai bun, îl cumpără pe cel mai ieftin. Este o lecţie pe care economia românească trebuie să o înveţe. De circa 10 ani, de când vindem în străinătate, vedem difer-enţa de cultură. Când vindem în afară preţul este ultimul care contează. Ei sunt foarte deschişi şi spun ce contează: criterii tehnice, de business, tehnologice, iar preţul este ultimul. Preţul ponderează nota totală cu circa 10 – 15%. În rest, contează să fie produsul care trebuie. La noi totul este la nivel de preţ, probabil şi din cauza situaţiei economice. Pe măsură ce o să creştem şi o să ieşim din criză, o să fie mai bine“, spune Mateescu.