Aceste discuţii, care ar putea dura mai multe săptămâni, vor începe vineri la ora 13.00 (14.00 ora României), la Berlin. Conservatorii cancelarului s-au clasat pe primul loc în alegerile legislative din 22 septembrie, cu 41,5 la sută din voturi, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al doilea, cu 25,7 la sută.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Bernd Fabritius (48 de ani), preşedintele Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania, a candidat pe listele Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aliaţii din landul Bavaria ai cancelarului Angela Merkel, şi a obţinut, în mod surprinzător, un loc în Bundestag. Politicianul de dreapta a candidat, fără succes, şi la precedentele alegeri, din 2009.
Fabritius s-a născut la Agnita, în judeţul Sibiu, în 1965, şi a emigrat în Germania în 1985.
A studiat drept şi politologie la München. Este profesor asociat la Universitatea Lucian Blaga şi la Universitatea Româno-Germană, ambele din Sibiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unui “Politbarometer” comandat de postul public de televiziune ZDF, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, conservatori) este creditată cu 40% din intenţiile de vot, un nivel stabil în comparaţie cu cel de săptămâna trecută, iar aliatul său liberal (FDP) pierde o jumătate de punct procentual şi coboară la 5,5%.
Cu un total de 45,4%, cele două formaţiuni au nevoie de cel puţin un punct şi jumătate pentru a constitui o majoritate parlamentară, dar acesta este inclus în marja de eroare.
Cu mai puţin de 48 de ore înainte de deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile legislative, “problema este deschisă, aşa cum a fost şi anterior”, scrie grupul de cercetare Wahlen, autorul studiului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
O astfel de coaliţie va face compromisuri în privinţa politicilor economice, spre a menţine stabilitatea guvernării, şi va profita de punctele comune promovate de ambele partide (susţinerea uniunii bancare europene, opoziţia faţă de ideea de euroobligaţiuni comune ale zonei euro).
“Un astfel de tip de coaliţie nu va opri Germania din promovarea reformelor de care are nevoie spre a-şi ameliora potenţialul de creştere economică”, notează analiştii băncii franceze, adăugând însă că respectiva coaliţie ar fi şi o semi-înfrângere pentru cancelarul Angela Merkel, care nu-şi va fi putut transforma propria popularitate într-un succes electoral decisiv pentru partidul ei.
“A fost un meci nul”, a apreciat săptămânalul german Der Spiegel, în ediţia electronică. Iar, potrivit institutului de sondaje Forsa, 44% dintre germani au apreciat că Merkel a câştigat duelul, în timp ce 43% dintre ei l-au considerat învingător pe social-democratul Peer Steinbrück.
Conform unui alt sondaj, efectuat de Intrafest Dimap pentru postul de televiziune ARD, 49% dintre germani îi atribuie victoria lui Steinbrück, faţă de 44% lui Merkel.
“Cancelarul şi rivalul său au supravieţuit duelului şi nimeni nu s-a acoperit de ridicol”, a remarcat pe Internet cotidianul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung. Însă “victoria şi înfrângerea sunt adesea o chestiune de interpretare”, a mai notat publicaţia germană.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Revirimentul reflectă şi îl anunţă totodată o redresare economică în zona euro: în Germania, comenzile industriale au crescut în iunie cel mai mult pe ansamblul ultimelor opt luni, iar în zona euro, producţia în industria prelucrătoare s-a majorat pentru prima dată în ultimii doi ani, conform sondajului de profil al Markit Economics. Estimarea Bundesbank indică pentru Germania o creştere a PIB de 0,3% pentru tot anul, susţinută de exporturi mai mari către parteneri comerciali cu cerere stabilă: SUA, China, Marea Britanie, iar acum şi zona euro. Potrivit unui sondaj Bloomberg, economia zonei euro cel mai probabil a stagnat în trimestrul al doilea şi va creşte cu 0,1% în trimestrul al treilea.
În cealaltă mare economie din zona euro, Franţa, banca centrală estimează o creştere de 0,1% a PIB în trimestrul al treilea, în timp ce Italia n-a ieşit încă din recesiune, dar măcar a raportat pentru aprilie-iunie o scădere a economiei de numai 0,2% faţă de trimestrul anterior.
Lesne de înţeles, pentru campania Angelei Merkel orice ştire cât de cât pozitivă contează ca argument că politicile de austeritate susţinute de ea dau rezultate. Contracandidatul ei, social-democratul Peer Steinbrueck, al cărui partid are 38% din intenţiile de vot, faţă de 45% pentru creştin-democraţii lui Merkel, şi-a construit campania exact pe demolarea ideii de austeritate, ca ansamblu de politici care lovesc în primul rând în cei cu venituri mici.
Steinbrueck a promis să impună reglementări drastice contra speculaţiilor bancare, măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi creşterea impozitelor pentru nemţii cu venituri de peste 100.000 de euro anual, pentru ca statul să poată cheltui mai mult pentru educaţie şi infrastructură.
Merkel va cere în septembrie alegătorilor un al treilea mandat de cancelar, în fruntea aceleiaşi coaliţii de centru-dreapta, transmite Bloomberg.
În interviul acordat în fiecare vară postului ARD, Merkel a fost întrebată dacă germanii vor vedea numai după alegeri “nota de plată” pentru rezolvarea crizei. Cancelarul a replicat că Spania, Portugalia şi Grecia au încă nevoie de programe de finanţare externă.
“Nu ţinem pe nimeni în beznă legat de ceea ce trebuie făcut, şi vom continua în această manieră”, a declarat Merkel în interviul difuzat duminică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.
Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.
Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.
Inundaţii record s-au soldat cu cel puţin 12 morţi în ultimele cinci zile, dintre care opt în Cehia. Situaţia era deosebit de tensionată în Bavaria şi pe teritoriul fostei Republici Democratice Germane (RDG), unde mai multe oraşe erau deja sub ape sau în pericol de a fi inundate.
Un bărbat în vârstă de aproximativ 60 de ani care ajuta la construirea unui dig a fost joi victima unui stop cardiac, la Barby, un mic oraş aflat la aproximativ 150 de kilometri vest de Berlin. Însă autorităţile germane nu au comunicat un bilanţ al victimelor şi nu au stabilit oficial o legătură cu dezastrul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În opinia mea, nu există o confruntare franco-germană”, a declarat Schulz la încheierea unei lungi întrevederi cu preşedintele francez François Hollande. Relaţiile între Franţa şi Germania şi între Hollande şi Merkel sunt “destul de stabile”, a afirmat el.
“Să faci din Angela Mekel responsabilul de toate inconvenientele din Europa consider că este nedrept. În jurul mesei la Bruxelles nu este doar Angela Merkel, sunt 26 de alţi şefi de guvern”, a subliniat oficialul social-democrat.
Întrebat despre proiectul de text al PS care o califică pe Merkel drept “cancelarul austerităţii” de o “intransigenţă egoistă”, Schulz a răspuns: “Nu eu trebuie să comentez proiectele militanţilor Partidului Socialist aici în Franţa”.
“Este cunoscut faptul că sunt social-democrat, prin urmare nu sunt militantul Angelei Merkel, dar nu poţi să o faci responsabilă de toate inconvenientele” din Europa, a insistat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro