Tag: angajatori

  • ATENŢIE! Schimbări importante în piaţa muncii. Cea mai nouă lege adoptată afectează sute de mii de români

    Astfel, dacă proiectul va fi promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis în forma actuală, începând de anul acesta firmele care închiriază forţă de muncă în regim temporar vor putea intermedia angajarea zilierilor, perioada de angajare a acestora se extinde de la 90 la 180 de zile, iar o altă modificare creşte numărul de domenii în care pot fi folosiţi zilieri.
     
    „Aspectul pozitiv al noii legi este că, până acum, nu exista un cadru legal pentru intermedierea angajării zilierilor. Aspectul negativ este că, odată cu amendamentele venite de la Senat, s-au introdus noi categorii de activităţi în care se poate apela la munca zilierilor, acum există 23 de categorii, faţă de 6 câte erau până acum. După părerea mea, oricât aş fi pro flexibilizare, deja este prea mult, pentru că forţa de muncă formată din zilieri va ajunge la un volum foarte mare în mod artificial”, a spus Cristian Seidler, deputat USR. 
     
  • Cum şi de ce a ajuns România să importe forţă de muncă din Asia

    „Pentru mine, România e o mare provocare. E o provocare să mă duc în fiecare seară acasă, într-un apartament gol. Uneori, mă trezesc că stau pe canapea, cu o bere în mână, şi purtăm – eu cu mine – o discuţie imaginară: «Ce faci? Eşti bine?»; «Da, sunt ok. Sunt ok.»” John îmi povesteşte apoi de băiatul lui, care e pe cale să absolve facultatea, şi îmi tot repetă cât de importantă e educaţia pentru el, educaţie pe care, dacă ar fi rămas în Filipine, nu i-ar fi putut-o asigura copilului său.

    9.200 de kilometri îl despart pe John de familia sa; alte mii de străini sunt în aceeaşi situaţie. România nu e întotdeauna prima lor opţiune ca destinaţie, ci una care le aduce un venit decent.

    John, spre exemplu, a aplicat pe un site care facilitează munca în străinătate; de aici, CV-ul lui a ajuns la o agenţie de recrutare din Filipine care l-a invitat să participe la câteva interviuri pe Skype, în 2016. Un an mai târziu, el a ajuns la o companie din Braşov. „Mi-au dat şansa să vin aici şi mi-au trimis o viză valabilă pe trei luni. Totul a fost gratuit, inclusiv biletul de avion. Singurul lucru pe care l-am plătit eu a fost vizita medicală”, povesteşte el.

    România nu e însă prima ţară străină în care lucrează John; el face asta încă din 2000. A lucrat mai întâi în Dubai pentru aproape doi ani, după care s-a întors în Filipine. „Aveam un copil mic şi îmi doream să îi asigur o educaţie mai bună, dar banii câştigaţi în Manila nu erau suficienţi – trebuie să plăteşti chirie, transport, să cumperi mâncare, iar salariul era mic. Aşa că am decis să plec iar”, îşi aminteşte el. Au urmat o experienţă de aproape 10 ani în Kuweit şi una de alţi doi în Canada. „Filipinezii sunt cei mai muncitori oameni din Asia”, spune el. „Nu pierdem niciodată timpul şi vrem întotdeauna să demonstrăm, dar cu toate astea e greu, în multe ţări, să obţii cetăţenie.”

    A ajuns aşadar în 2017 în România, petrecând câteva luni la Braşov, iar apoi a preluat un post de bucătar în Bucureşti. E foarte greu şi foarte costisitor pentru angajatorii români să obţină permise de muncă, spune asiaticul, iar asta l-a făcut să aprecieze interesul noului său angajator. E mulţumit de situaţia sa actuală şi spune că reuşeşte să îi trimită, lunar, bani fiului său; mărturiseşte însă că l-ar ajuta un salariu ceva mai mare.

    Remuneraţia nu e însă întotdeauna negociabilă, după cum explică Oana Peca, manager al companiei de recrutare Prestige Recruitment. „Lucrăm cu agenţii din ţările din care urmează să aducem personal, iar salariile sunt standard: pentru un muncitor în construcţie un anumit salariu, pentru un tinichigiu la fel, iar angajatorul e informat despre valorile respective care sunt deja stabilite în ţările din care provin”, explică ea. Compania a început în 2013 cu recrutarea pensonalului domestic, bone sau menajere, iar de anul trecut a demarat procesul de aducere a personalului pentru mai multe domenii, aşa cum ar fi ateliere mecanice sau auto, restaurante sau muncitori pe zona de construcţii.

    „Pentru muncitorii domestici am început cu Filipine, iar acum lucrăm cu Indonezia, Nepal, Sri Lanka sau Bangladesh. La ei se declară salariul mediu brut, de 4.162 de lei; acela este punctul de început al negocierilor. Trebuie să le asigure şi cazarea şi masa, pentru că venind din altă ţară ei se bazează în totalitate pe angajator. Dincolo de asta, salariul va depinde de funcţia ocupată”, spune managerul firmei de recrutare. Ca termen de comparaţie, salariul minim în Vietnam este de 150 de euro pe lună, de 3,5 ori mai mic decât salariul minim pe care îl primeşte un vietnamez care lucrează în România.

    Criza de personal s-a acutizat la începutul lui 2017, spune Oana Peca, care adaugă faptul că aceasta nu este complet conştientizată de angajatorii români. „Doar corporaţiile, firmele mari au conştientizat fenomenul şi încep să apeleze la firme de recrutare şi la personalul din afara ţării, mai ales la cel asiatic. Într-un fel, criza a început şi de la mentalitatea angajatorilor români, care vor să munceşti cât mai mult pe salarii cât mai mici.”

    „Sunt foarte mulţi angajaţi veniţi din Asia: în 2017, la începutul lunii decembrie, s-a depăşit numărul de autorizaţii de muncă ce trebuia eliberate pentru anul în curs, iar asta a dus la un blocaj. A fost nevoie să se dea mai devreme legea cu numărul de autorizaţii ca să se poată acoperi cererea”, explică Oana Peca.

    Cererile pentru muncitori calificaţi vin mai ales din afara Bucureştiului, spune ea. În Capitală străinii lucrează mai ales cu restaurante, saloane de cosmetică – zona de servicii, în general. Anul trecut, Prestige Recruitment a adus în România în jur de 60 de persoane.

    Recrutarea durează între 3 şi 4 luni: se ţin interviuri în ţara de origine a candidaţilor, se stabilesc detaliile jobului, iar apoi se demarează procesul de obţinere a permiselor de muncă şi a vizelor. „Candidaţii nu pot călători în România fără un scop, dar dacă angajatorul doreşte, îi poate întâlni înainte de aducerea în România”, explică Oana Peca.

    „Interacţionând de-a lungul timpului atât cu angajaţii, cât şi cu angajatorii, cred că problema vine de la cei din urmă. Angajatorul este obişnuit să aibă forţă de muncă la dispoziţie şi să schimbe oamenii când vrea, fără a investi foarte mult în angajaţi; asta e mentalitatea generală în România”, explică managerul firmei Prestige Recruitment. „Acum, când e criză de personal şi nu prea mai ai de unde să alegi, sunt angajatori care ar investi în forţa de muncă, dar nu au de unde să mai găsească. Sigur, dacă ar fi investit înainte de criza de personal, nu cred că s-ar fi ajuns aici. Există, sigur, şi situaţii în care angajaţii sunt neserioşi – nu cred că România e singura ţară care se confruntă cu partea asta.”

  • 75% dintre companiile mari oferă beneficii extrasalarile propriilor angajaţi

    Dacă până acum câţiva ani doar tichetele de masă sau decontarea transportului erau incluse în pachetul de bonificaţii, în prezent, angajatorii oferă un sistem mult mai complex din acest punct de vedere: tichete cadouri, abonamente medicale, abonamente la saloane de SPA – înfrumuseţare, de sport, excursii plătite, camere de relaxare, fructe la birou. La acestea se adaugă inclusiv posibilitatea de a lucra de acasă sau opţiunea de a achiziţiona produse şi servicii la preţuri reduse.

    Conform statisticilor Smartree, valoarea medie a beneficiilor oferite de companii la nivelul anului 2017 a a fost mai mare cu 11% faţă de media anului precedent, cu o creştere de 25% în decembrie 2017 comparativ cu decembrie 2016. Creşterea înregistrată de-a lungul anului a fost determinată de implementarea programelor de bonusare de către companiile care s-au adaptat rapid la cerinţele din piaţă cu scopul fidelizării propriilor angajaţi, dar şi cu obiectivul de a atrage alţi candidaţi.

    În 2017, 79% dintre companiile clienţi Smartree au oferit diverse beneficii angajatilor, în creştere cu 4% faţă de anul precedent, în timp ce 8% dintre aceştia au oferit beneficii în mod diferenţiat, în funcţie de politica fiecărei entităţi din grup. Un procentaj de 13% dintre clienţii Smartree nu au oferit beneficii anul trecut propriilor angajaţi.

    Pentru anul curent reprezentanţii companiei estimează o creştere de 10% în ceea ce priveşte valoarea medie a bonusurilor acordate angajaţilor, pe fondul unei pieţe a muncii tot mai dinamice. De asemenea, în 2018, angajatorii vor căuta metode tot mai neconvenţionale de a-şi fideliza membrii echipelor, cu accent pe opţiuni de natură non-financiară a pachetului de beneficii.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii: de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 600.000 de angajaţi anual şi are aproape 200 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Un vânzător LIDL va câştiga cel puţin 1.800 lei net, cu 55% peste salariul minim pe economie

    Discounterul german Lidl, care a cu­cerit în şase ani comerţul ali­men­tar local, majorează sala­ri­ile celor peste 5.500 de angajaţi de la 1 martie, astfel că un vânzător va câştiga minimum  3.061 de lei brut (1.800 lei net), iar un comisionar va ajunge la 3.301 lei brut. Prin comparaţie, salariul minim brut pe economie este de 1.900 de lei (1.162 de lei net), adică un casier al magazinelor Lidl va câştiga cu peste 50% mai mult.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Confesiunile angajaţilor unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume. „Să vezi pe cineva plângând la muncă a devenit o normalitate”.

    De multe ori, mediile de lucru sunt tensionate, iar angajaţii sunt supuşi la un nivel de stres foarte ridicat. Unii angajatori inventează tot felul de metode prin care încearcă să îşi crească profiturile, fără să ţină cont de efectul pe care acestea le au asupra angajaţilor.
     
    Lanţul american de supermarketuri Whole Foods a început să folosească cartonaşe de pedeapsă pentru a se asigura că angajaţii respectă noul sistem de management al inventarului. Angajaţii spun că această metodă le pune moralul la pământ, iar mediul de lucru a devenit foarte tensionat. Nivelul de stres a crescut exponential şi „să vezi pe cineva plângând la muncă a devenit o normalitate”, declară unul dintre angajaţi, potrivit Business Insider.

    Noul sistem implementat de retailul american, numit „order-to-shelf”(comandă la raft) sau OTS, are un set strict de proceduri pentru vânzarea, afişarea şi stocarea produselor la raft şi în camerele de depozitare. OTS este menit să crească vânzările, eficienţa angajaţilor, şi să reducă pierderile alimentare.

    Peste 25 de angajaţi care au demisionat, unii dintre ei după mai bine de două decenii de lucru în cadrul companiei, au spus că sistemul este absurd şi ineficient, fiind văzut de mulţi ca unul punitiv.

    Administratorii magazinelor efectuează aceste teste, denumite în mod intern “plimbări”, de două ori pe săptămână, conform documentelor companiei. Angajaţii din birourile regionale ale Whole Foods efectuează de asemenea verificări o dată pe lună, iar în cele din urmă magazinele trebuie să treacă printr-o verificare condusă de directori de la sediul general al companiei Whole Foods din Austin.

    Angajaţii sunt de-a dreptul terorizaţi la gândul acestor teste. „Mă trezesc în mijlocul nopţii din coşmaruri despre hărţi şi inventare, temându-mă că atunci când conducerea regională va veni şi va vedea un lucru greşit şi, echipa mea va fi pedepsită “, declară un supraveghetor al unuia dintre supermarketurile Whole Food. Hărţile pe care le menţionează acesta sunt diagramele întocmite de biroul corporativ al companiei Whole Foods, care dictează locul în care trebuie plasate fiecare articol din magazin
    Un altul spune că din ce în ce mai mulţi angajaţi demisionează: lideri de echipă, coordonatori executivi şi chiar un preşedinte regional. Sub presiunea stresului, aceştia se tem că vor eşua în completarea punctajelor stabilite la fiecare control. De exemplu, un lider de echipă trebuie să bifeze 108 puncte pe lista de verficiare a OTS.


    În loc să se concentreze asupra clienţilor, membrii echipei mele au stat să aranjeze  produsele de îngrijire a feţei, astfel încât totul să arate perfect şi neatins în orice moment”, declară un alt supraveghetor al unui magazine din Boston.

    Jim Holbrook, CEO al firmei Daymon Worldwide, care a început recent să lucreze cu Whole Foods, speră însă că lucrurile se vor îndrepta. Acesta îşi bazează aşteptările pe faptul că Amazon, care a achizitionat Whole Foods anul trecut pentru suma de 13,7 miliarde de dolari, va fi capabil să ajute compania să îmbunătăţească sistemul OTS. “Amazon este foarte bun în gestionarea logisticii din spatele scenei”, a spus Holbrook.

  • Confesiunile angajaţilor unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume. „Să vezi pe cineva plângând la muncă a devenit o normalitate”.

    De multe ori, mediile de lucru sunt tensionate, iar angajaţii sunt supuşi la un nivel de stres foarte ridicat. Unii angajatori inventează tot felul de metode prin care încearcă să îşi crească profiturile, fără să ţină cont de efectul pe care acestea le au asupra angajaţilor.
     
    Lanţul american de supermarketuri Whole Foods a început să folosească cartonaşe de pedeapsă pentru a se asigura că angajaţii respectă noul sistem de management al inventarului. Angajaţii spun că această metodă le pune moralul la pământ, iar mediul de lucru a devenit foarte tensionat. Nivelul de stres a crescut exponential şi „să vezi pe cineva plângând la muncă a devenit o normalitate”, declară unul dintre angajaţi, potrivit Business Insider.

    Noul sistem implementat de retailul american, numit „order-to-shelf”(comandă la raft) sau OTS, are un set strict de proceduri pentru vânzarea, afişarea şi stocarea produselor la raft şi în camerele de depozitare. OTS este menit să crească vânzările, eficienţa angajaţilor, şi să reducă pierderile alimentare.

    Peste 25 de angajaţi care au demisionat, unii dintre ei după mai bine de două decenii de lucru în cadrul companiei, au spus că sistemul este absurd şi ineficient, fiind văzut de mulţi ca unul punitiv.

    Administratorii magazinelor efectuează aceste teste, denumite în mod intern “plimbări”, de două ori pe săptămână, conform documentelor companiei. Angajaţii din birourile regionale ale Whole Foods efectuează de asemenea verificări o dată pe lună, iar în cele din urmă magazinele trebuie să treacă printr-o verificare condusă de directori de la sediul general al companiei Whole Foods din Austin.

    Angajaţii sunt de-a dreptul terorizaţi la gândul acestor teste. „Mă trezesc în mijlocul nopţii din coşmaruri despre hărţi şi inventare, temându-mă că atunci când conducerea regională va veni şi va vedea un lucru greşit şi, echipa mea va fi pedepsită “, declară un supraveghetor al unuia dintre supermarketurile Whole Food. Hărţile pe care le menţionează acesta sunt diagramele întocmite de biroul corporativ al companiei Whole Foods, care dictează locul în care trebuie plasate fiecare articol din magazin
    Un altul spune că din ce în ce mai mulţi angajaţi demisionează: lideri de echipă, coordonatori executivi şi chiar un preşedinte regional. Sub presiunea stresului, aceştia se tem că vor eşua în completarea punctajelor stabilite la fiecare control. De exemplu, un lider de echipă trebuie să bifeze 108 puncte pe lista de verficiare a OTS.


    În loc să se concentreze asupra clienţilor, membrii echipei mele au stat să aranjeze  produsele de îngrijire a feţei, astfel încât totul să arate perfect şi neatins în orice moment”, declară un alt supraveghetor al unui magazine din Boston.

    Jim Holbrook, CEO al firmei Daymon Worldwide, care a început recent să lucreze cu Whole Foods, speră însă că lucrurile se vor îndrepta. Acesta îşi bazează aşteptările pe faptul că Amazon, care a achizitionat Whole Foods anul trecut pentru suma de 13,7 miliarde de dolari, va fi capabil să ajute compania să îmbunătăţească sistemul OTS. “Amazon este foarte bun în gestionarea logisticii din spatele scenei”, a spus Holbrook.

  • Jobul din România, la mare căutare, unde poţi câştiga 6.000 de lei în mână, FĂRĂ EXPERIENŢĂ. Nu este în domeniul IT

    Absolvenţii programului de masterat în limba germană de la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE sunt recrutaţi de angajatori pentru salarii care pot să ajungă şi la 6.000 de lei net pe lună, a spus Tănase Stamule, prode­ca­nul FABIZ. Mai mult, veniturile sa­lariale pe care le primesc absolvenţii de licenţă în limba engleză şi franceză sunt cuprinse între 2.500 şi 3.000 de lei net.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce trebuie să se ferească angajatorii: Sunt situaţii în care angajaţii noi vin pe salarii cu 20-30% mai mari faţă de ceilalţi. Riscul este ca cei din urmă să devină toxici

    „Chiar dacă salariile sunt confidenţiale, angajaţii discută adesea despre pachetele pe care le au, putând genera frustrări. De exemplu, pot apărea situaţii (din ce în ce mai frecvent întâlnite) în care angajaţi nou-veniţi, care nici nu cunosc specificul business-ului, să pri­meas­că salarii cu 20-30% mai mari faţă de un angajat care lucrează de mulţi ani în companie“, a explicat Cristina Posto­lache, managing partner în cadrul companiei de activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR. Ea spune că angajaţii vechi din companie cu experienţă şi competenţe apropiate de cele ale noului angajat –  care este mai bine plătit – pot deveni frustraţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • RETROSPECTIVĂ 2017: Anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

    Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

    Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

    „În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RETROSPECTIVĂ 2017: Anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

    Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

    Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

    „În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro