BusinessMagazin

Tag: ancheta

  • SCANDALUL Volkswagen: Autorităţile germane verifică 50 de modele de maşini diesel, inclusiv motoare Dacia

    Autoritatea germană pentru Transport Rutier (KBA) va efectua teste de emisii în cazul a 50 de modele de maşini, de la 23 de producători auto, exsitând suspiciuni că nivelul declarat al noxelor este depăşit, informează site-ul agenţiei Reuters.

    “Verificările au fost declanşate după ce grupul auto Volkswagen a recunoscut manipularea testelor de emisii, dar şi după ce părţi terţe au indicat emisii poluante anormale”, precizează KBA.

    Potrivit Autorităţii germane pentru Transport Rutier, vor fi verificate modele diesel Dacia, Audi, BMW, Ford, Opel, Mercedes, Porsche, Smart, Volkswagen, Alfa Romeo, Chevrolet, Fiat, Hyundai, Honda, Jeep, Land Rover, Mazda, Mitsubishi, Nissan, Peugeot, Renault, Toyota şi Volvo.

  • ANCHETA INCENDIULUI din Colectiv: Ce au declarat acuzaţii şi martorii în faţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Alin Anastasescu, în faţa procurorilor: Am aflat despre folosirea artificiilor ulterior, de pe Facebook

    Cei trei acţionari ai Colectiv au susţinut în faţa procurorilor că la semnarea contractului pentru concertul Goodbye to Gravity nu ştiau că vor fi folosite materiale pirotehnice, Alin Anastasescu spunând că a aflat ulterior, de pe Facebook, şi a cerut lămuriri, aflând că se va ocupa un pirotehnist.

    În referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată că cei trei au declarat, la audieri, că nu ştiau că la concertul de vineri seară vor fi folosite materiale pirotehnice.

    Alin Anastasescu a susţinut, în faţa procurorilor, că până în acea seară nu au mai fost folosite artificii în incinta clubului.

    ”Ştiam de dinainte de eveniment că intrarea la concertul din data de 30.10.2015 va fi liberă. Nu ştiam că vor fi folosite efecte pirotehnice. Am aflat despre folosirea de artificii ulterior, de pe Facebook. Nu s-au mai folosit altă dată artificii în incinta clubului. Cu o săptămână înainte, Gancea Cătălin a refuzat un alt client care voia să folosească artificii. Ştiu că în anul 2014, a fost folosit foc la un eveniment şi au fost deteriorate bunuri din interior, a fost afumat un proiector, iar de atunci s-a stabilit regula să nu se mai folosească”, le-a spus Anastasescu anchetatorilor.

    El a mai spus că de contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a ocupat Costin Mincu.

    În aceeaşi declaraţie, Anastasescu, care spusese că a aflat de pe Facebook despre folosirea de artificii, susţine că a aflat acest lucru de la un angajat, Viorel Staicu.

    ”Am aflat acest lucru de la un angajat, Stanciu Viorel, iar eu i-am spus să nu folosească artificii în interior. Erau mai multe persoane de faţă, menţionate în declaraţia iniţială. La o oră după ce am aflat, am intrat în club am strigat cine este desemnat cu artificiile, iar la mine a venit un specialist pirotehnist, care mi-a spus că artificiile ard cu foc rece şi nu sunt periculoase. Mi-a spus că este autorizat. I-am spus să nu le folosească dacă ard cu flacără deschisă, după care am plecat în biroul alăturat. Nu începuse spectacolul când am discutat cu pirotehnistul. Despre acest pirotehnist, ştiu că era mai mic de înălţime decât mine şi avea cioc. Eu am presupus că i s-a transmis deja. Am văzut o parte din artificii, care erau amplasate pe stâlpii din fier ai scenei. Am văzut că erau amplasate pe stâlpul de lângă uşă. Nu am văzut sistemul de aprindere. Am văzut un con de dimensiuni destul de mici care era aşezat pe schelă”, a spus Alin Anastasescu.

    Acesta a mai susţinut că nu el este cel care se ocupă în firmă de obţinerea de avize şi autorizări, dar ”presupune” că firma deţine toate avizele.

    ”Nu ştiu aceste lucruri, deşi sunt administrator. Din discuţiile pe care le-am avut cu Cătălin, ştiu că aveam autorizaţiile şi avizele în regulă, dar în concret nu ştiu nimic deoarece rolul meu în firmă este de coordonare a actului artistic, de publicitate şi expertiză muzicală. Despre avizul de la pompieri ştiu că exista, precum şi cărţi de la PSI, acest lucru spunându-mi-l ceilalţi doi asociaţi. Pompierii au venit în control în septembrie 2014, care au întocmit un plan PSI. Nu ştiu dacă era cineva de la pompieri sau o firmă autorizată. Eu cred că s-a întâmplat această tragedie deoarece s-au folosit artificii în incintă”, a mai susţinut Anastasescu în faţa procurorului.

     

    În urma incendiului care a avut loc, vineri seară, în Clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 32 de persoane şi au fost rănite aproape 200. Peste 130 de oameni răniţi în incendiu sunt încă internaţi în spitalele din Capitală.

    Procurori: În zece secunde tot tavanul clubului a fost cuprins de flăcări. Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie dacă la concert veneau minim 400 de oameni

    Imaginile de pe camerele de supraveghere din Clubul Colectiv arată că tavanul localului a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde, potriviut procurorilor, care au redat filmul evenimentelor din noaptea tragediei soldate cu 32 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi.

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în local erau patru camere de supraveghere care au surprins imagini diferite, în funcţie de unghiurile în care erau montate.

    Astfel, imaginile de pe camerele video arată că tavanul Clubului Colectiv a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde.

    Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie pentru Colectiv dacă la concert veneau minim 400 de oameni.

    Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.

    Mai mult, procurori au arătat că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.

    “La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»”, au scris procurorii în documentul citat.

    Din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafaţa clubului este de 425 de metri pătraţi, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declaraţia a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.

    Puteţi citi filmul evenimentelor din noaptea tragediei aici.

    Trupa Goodbye to Gravity nu plătea chirie pentru Colectiv dacă la concert veneau minim 400 de oameni

    Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) i-au reţinut, luni, pe cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – şi cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pe o perioadă de 30 de zile, pentru ucidere din culpă., în dosarul privind incendiul din 30 octombrie, în urma căruia au murit 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.

    Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă, Paul Gancea, Alin Anastasescu şi Costin Mincu, administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, respectiv burete antifonant), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a persoanelor menţionate mai sus, rezultat care s-a produs în seara zilei de 30.10.2015”.

    Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea în prezent fiind decedate.

    Mai mult, procurori au arătat, în documentul citat, că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.

    “La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»”, au scris procurorii în documentul citat.

    Mai multe amănunte din rechizitoriul procuroriului puteţi afla aici.

    Liderul trupei Viţa de Vie, în faţa anchetatorilor: S-a creat ambuscadă la ieşirea din Colectiv. Am căzut, iar sub mine erau mai multe persoane

    Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a arătat, în declaraţia dată în faţa anchetatorilor, că după ce a izbucnit incendiul din Colectiv, a alergat spre ieşire, unde era ambuscadă, a căzut şi şi-a dat seama că sub el erau mai multe persoane, iar de sus cădeau bucăţi de burete şi lemn arse.

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au arătat, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în dosarul privind incendiul din Colectiv au fost audiate, în calitate de martor, mai multe persoane care s-au aflat în club în seara zilei de 30 octombrie, dar şi alte persoane care au observat împrejurările în care s-a desfăşurat evenimentul, ori care au putut oferi date sau indicii privitoare la cauzele producerii incendiului.

    Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a fost printre cei audiaţi în calitate de martor, arătând că s-a dus singur la concertul trupei Goodbye to Gravity, unde urma să cânte cu membrii formaţiei o melodie.

    “Ştiam că în noaptea de 30/31.10.2015 urma să aibă loc un concert al formaţiei Goodbye to Gravity în clubul Colectiv, iar eu sunt prieten cu membrii formaţiei, respectiv Pascu Alexandru, Vlad Ţelea, Mihai Alexandru, Enache Cristian şi Andrei Galuţ. La momentul când am ajuns eu în club, totul era deja instalat şi pregătit pentru începerea concertului. De la Andrei Galuţ, ştiam că urmează să fie folosite şi artificii în cadrul concertului, dar mai multe aspecte nu am întrebat. Eu m-am dus singur la acest concert, neînsoţit”, a arătat Adrian Despot în declaraţia sa.

    El a menţionat că a cântat în Colectiv de mai multe ori şi a remarcat că cei doi stâlpi de susţinere ai pasarelei tehnice sunt îmbrăcaţi într-un burete, aproximativ de la înălţimea de 1,90-2 metri, dar nu îşi aminteşte ca şi tavanul să fi fost acoperit cu un burete similar. De asemenea, a arătat că nu a remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, cum ar fi extinctoarele.

    “La momentul începerii concertului, eu eram situat în partea stângă a scenei, privit frontal, în faţa barului. Din câte îmi amintesc, până la începerea incendiului, trupa Goodbye to Gravity a cântat aproximativ cinci melodii. Nu am văzut să fie instalate pe stâlpii de susţinere artificii sau material pirotehnice, şi nici nu am remarcat ca după prima melodie, membrii trupei să fi folosit artificii. La un moment dat, am ajuns în partea stângă a scenei, oarecum în spate situat, în zona de backstage, deoarece urma să cânt şi eu împreună cu membrii trupei o melodie. M-am aşezat pe o canapea, iar vizibilitatea mi-era obturată de un perete fals, din rigips, de aproximativ 2 metri înălţime, care este amplasat între backstage şi sală. Efectiv, este aşezat acolo pentru ca publicul să nu poată vedea backstage-ul. La rândul meu, nici eu nu vedeam publicul, nici pasarela cu stâlpii de susţinere, pentru că nu aveam vizibilitate. Din poziţia în care mă aflam, eu vedeam doar o porţiune din scenă, nu puteam vedea stâlpii de susţinere, pasarele pe care sunt amplasate proiectoarele şi nici persoanele din public”, potrivit declaraţiei lui Adrian Despot.

    Alte declaraţii ale lui Adrian Despot puteţi găsi aici.

    Procurorii au ridicat de la Primăria Sector 4 documente legate de firma care deţine clubul

    Procurorii Parchetului instanţei supreme şi poliţiştii au ridicat de la Primăria Sectorului 4 mai multe avize şi acte legate de firma care deţine Clubul Colectiv, în ancheta privind incendiul în urma căruia 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 pun la dispoziţia anchetatorilor documentele cerute în dosarul în care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face cercetări pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv.

    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost reţinuţi luni, pentru ucidere din culpă, iar marţi procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, a arătat PICCJ, într-un comunicat.

    “Din datele şi probele administrate ulterior a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”, potrivit procurorilor.

    În acest dosar, luni au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

    Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat în Clubul Colectiv.

    În incendiul din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

  • MĂRTURII DIN INFERN – Liderul trupei Viţa de Vie, în faţa anchetatorilor: S-a creat ambuscadă la ieşirea din Colectiv. Am căzut, iar sub mine erau mai multe persoane

    Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au arătat, în referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – reţinuţi pentru ucidere din culpă, că în dosarul privind incendiul din Colectiv au fost audiate, în calitate de martor, mai multe persoane care s-au aflat în club în seara zilei de 30 octombrie, dar şi alte persoane care au observat împrejurările în care s-a desfăşurat evenimentul, ori care au putut oferi date sau indicii privitoare la cauzele producerii incendiului.

    Liderul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, a fost printre cei audiaţi în calitate de martor, arătând că s-a dus singur la concertul trupei Goodbye to Gravity, unde urma să cânte cu membrii formaţiei o melodie.

    “Ştiam că în noaptea de 30/31.10.2015 urma să aibă loc un concert al formaţiei Goodbye to Gravity în clubul Colectiv, iar eu sunt prieten cu membrii formaţiei, respectiv Pascu Alexandru, Vlad Ţelea, Mihai Alexandru, Enache Cristian şi Andrei Galuţ. La momentul când am ajuns eu în club, totul era deja instalat şi pregătit pentru începerea concertului. De la Andrei Galuţ, ştiam că urmează să fie folosite şi artificii în cadrul concertului, dar mai multe aspecte nu am întrebat. Eu m-am dus singur la acest concert, neînsoţit”, a arătat Adrian Despot în declaraţia sa.

    El a menţionat că cântat în Colectiv de mai multe ori şi a remarcat că cei doi stâlpi de susţinere ai pasarelei tehnice sunt îmbrăcaţi într-un burete, aproximativ de la înălţimea de 1,90-2 metri, dar nu îşi aminteşte ca şi tavanul să fi fost acoperit cu un burete similar. De asemenea, a arătat că nu a remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, cum ar fi extinctoarele.

    “La momentul începerii concertului, eu eram situat în partea stângă a scenei, privit frontal, în faţa barului. Din câte îmi amintesc, până la începerea incendiului, trupa Goodbye to Gravity a cântat aproximativ cinci melodii. Nu am văzut să fie instalate pe stâlpii de susţinere artificii sau material pirotehnice, şi nici nu am remarcat ca după prima melodie, membrii trupei să fi folosit artificii. La un moment dat, am ajuns în partea stângă a scenei, oarecum în spate situat, în zona de backstage, deoarece urma să cânt şi eu împreună cu membrii trupei o melodie. M-am aşezat pe o canapea, iar vizibilitatea mi-era obturată de un perete fals, din rigips, de aproximativ 2 metri înălţime, care este amplasat între backstage şi sală. Efectiv, este aşezat acolo pentru ca publicul să nu poată vedea backstage-ul. La rândul meu, nici eu nu vedeam publicul, nici pasarela cu stâlpii de susţinere, pentru că nu aveam vizibilitate. Din poziţia în care mă aflam, eu vedeam doar o porţiune din scenă, nu puteam vedea stâlpii de susţinere, pasarele pe care sunt amplasate proiectoarele şi nici persoanele din public”, potrivit declaraţiei lui Adrian Despot.

    Liderul trupei Viţa de Vie a mai arătat că, în timp ce stăteam pe canapea, l-a auzit pe solistul trupei spunând “a luat foc!”, iar când s-a ridicat să văd ce se întâmplă, deoarece muzica se oprise, a văzut că tot tavanul de deasupra scenei luase foc.

    “Nu am remarcat ca cineva să încerce să stinge incendiul. Mi-am luat hainele din cuier, am alergat către ieşire, iar în momentul în care am ajuns în dreptul ieşirii, mai exact la intrarea în containerul de la accesul în club, iar acolo era foarte multă lume, dar nu se putea ieşi. S-a creat o ambuscadă la intrarea în container, deoarece multe persoane erau deja căzute pe jos, iar din spate erau alte persoane care împingeau. La rândul meu, şi eu am căzut, iar sub mine mi-am dat seama că se aflau mai multe persoane. Peste mine au căzut mai mulţi oameni, şi am rămas prins în acea ambuscadă”, le-a mai spus Adrian Despot procurorilor.

    El a mai povestit că, la un moment dat, s-a simţit un val de aer, a remarcat o flacără foarte mare, iar de sus cădeau bucăţi de burete ars şi lemn ars.

    “La un moment dat, am auzit zgomote din exterior, ca şi cum cineva încerca să spargă peretele şi să creeze o ieşire. Atunci, am simţit că presiunea corpurilor omeneşti de deasupra mea s-a slăbit, şi am dedus că cineva reuşeşte să scoată oamenii din interior. M-am ridicat la rândul meu şi am plecat târâş spre ieşire. M-am uitat în spatele meu, în club, şi nu am mai văzut nicio persoană. Până am ajuns la ieşire, am reuşit să trag o fată afară, care era conştientă. La ieşirea afară, am văzut aproximativ 30 de persoane, unele care suferiseră arsuri, iar alte persoane erau sănătoase. Nu am observat nicio persoană decedată”, a arătat Adrian Despot în declaraţia dată în faţa anchetatorilor.

    Procurorii PICCJ cer, marţi, instanţei Judecătoriei Sectorului 4 arestarea preventivă a celor trei patroni ai Clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, după ce i-au reţinut, luni, pentru ucidere din culpă.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, potrivit Parchetului instanţei supreme.

    În urma incendiului din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti.

     

  • Procurorul general al României: 40 de persoane au fost audiate în cazul Colectiv. Ancheta se desfăşoară şi la companii, şi la instituţii publice

    Întrebat de jurnalişti de ce s-a schimbat încadrarea în acest caz, din omor calificat în ucidere în culpă, Niţu a explicat că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, unde a fost deschis dosarul, fiind sesizaţi cu privire la un incendiu în urma căruia au rezultat persoane decedate şi persoane vătămate grav, au început urmărirea penală pentru omor calificat.

    “Probele ulterioare au stabilit cauza, modul de propagare şi cauza deceselor victimelor, astfel că s-a stabilit ca modalitate de vinovăţie, de săvârşire a faptei, culpa, şi nu intenţia”, a precizat Niţu.

    Întrebat dacă au fost identificaţi cei care au furnizat artificiile folosite în timpul concertului, Niţu a arătat că s-au stabilit identităţile persoanelor şi a companiei furnizoare.

    “Toate persoanele cu privire la care se va stabili o formă de vinovăţie în acest dosar vor răspunde penal. Ancheta se efectuează pe toate palierele,atât la companii private, cât şi la instituţii publice”, a declarat magistratul.

    Întrebat ce pedeapsă riscă persoanele găsite vinovate, Niţu a precizat că, pentru ucidere din culpă în formă agravantă pedeapsa este de 10 ani, iar pentru vătămare corporală din culpă este de patru ani. Dacă se aplică concursul de infracţiuni şi vor fi identificate şi alte infracţiuni, pedepsele cresc.

    Întrebat dacă până la acest moment s-au conturat indicii potrivit cărora s-ar fi comis şi fapte de corupţie în acest caz, procurorul general a precizat că până acum ancheta s-a concentrat pe victime.

    Procuroii i-au adus la audieri, luni, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe patronii clubului Colectiv, unde un incendiu a izbucnit în timpul unui concert, vineri seară, cauzând moartea a 31 de oameni şi rănirea altor aproape 200.

    Luni seară, au fost reţinuţi doi dintre patroni, Paul Gancea şi Alin Anastasescu, fiind în continuare audiat Costin Mincu.

    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care “pedeapsa este foarte mare”.

    Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

  • Cazul fetiţei care a fost declarată moartă acum 21 de ani şi al cărei sicriu este gol: Copilul s-a aflat pe o listă pentru adopţii. Ancheta continuă

    Autorităţile judiciare din Vâlcea fac verificări în privinţa situaţiei legate de Flori Dumitraşcu, fetiţa din localitatea Pesceana declarată moartă în 1994, al cărei sicriu a fost găsit gol săptămâna trecută, când a fost dezgropat de rudele acesteia.

    Mama fetiţei a fost audiată de anchetatori, fiind întrebată despre moartea copilei.

    Potrivit unor surse judiciare, femeia, care are alţi trei copii şi care acum locuieşte în judeţul Timiş, le-a declarat anchetatorilor că în 1994, când avea cinci ani, fetiţa cântărea aproximativ opt-nouă kilograme, având greutatea normală pentru un copil de un an, astfel că a mers cu ea la un spital din Bucureşti.

    La câteva zile de la internare, părinţii fetiţei au fost anunţaţi că fiica lor a fost diagnosticată cu SIDA şi a murit. De la spitalul din Capitală părinţii au primit, pe lângă certificatul de deces al fetiţei, şi un sicriu sigilat, reprezentanţii unităţii medicale spunându-le să nu deschidă coşciugul întrucât boala de care a murit fata i-ar putea pune în pericol.

    După moartea copilei, mama lui Flori a părăsit localitatea, acuzând că este agresată de soţ.

    Sursele judiciare citate susţin că Flori Dumitraşcu, alături de alţi copii proveniţi din familii sărace din Pesceana, s-a aflat la un moment dat pe o listă cu copii adoptabili, copii de care erau interesate familii din străinătate.

    Conform surselor citate, mama copilei le-ar fi confirmat anchetatorilor faptul că s-au purtat discuţii în privinţa adopţiei, dar că adopţia propriu-zisă nu s-a întâmplat din cauză că fetiţa a fost diagnosticată cu SIDA.

    De asemenea, femeia le-a spus anchetatorilor că acum, după dezgroparea sicriului găsit gol, ea nu mai crede că fiica sa a murit.

    Reprezentanţii Poliţiei Judeţene Vâlcea continuă verificările privind acest caz.

    Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Vâlcea, Alina Teodorescu, a declarat că Poliţia a fost sesizată, luni, cu privire la situaţia de la Pesceana, de către rudele lui Flori Dumitraşcu.

    Sesizarea a fost făcută la o zi după ce în locul din care a fost dezgropat sicriul a fost înhumat Ion Dumitraşcu, tatăl fetiţei, iar faptul că autorităţile au fost sesizate după înmormântare, şi nu imediat ce a fost scos sicriul fetiţei, îngreunează ancheta, spun surse judiciare.

    Conform Stirileprotv.ro, doi asistenţi medicali, soţ şi soţie, în prezent pensionari, sunt bănuiţi de localnici că au intermediat adopţii cu familii de străini, un bărbat povestind că în 1991 cei doi i-au convins pe el şi pe soţia sa că băieţelul lor ar avea o pungă de lichid la creier. Cei doi i-ar fi sfătuit pe părinţi, într-un final, să dea copilul unui cuplu de canadieni, care avea posibilitatea să îi asigure o bună îngrijire în ultimele zile de viaţă.

    Potrivit sursei citate, în urmă cu doi ani, băiatul, care este sănătos şi care acum este cetăţean canadian, a venit în sat să îşi cunoască familia naturală,.

    Foştii asistenţi medicali neagă implicarea în acest caz, însă spun că, la începutul anilor ’90, mai mulţi străini care voiau să adopte copii din România cereau informaţii de la dispensar, unde erau înregistraţi toţi sătenii.

    În privinţa lui Flori Dumitraşcu, asistenţii sunt siguri că a fost bolnavă de SIDA şi a murit, iar trupul a fost incinerat, însă sătenii nu cred această variantă.

    În 16 octombrie 2015, tatăl fetiţei, Ion Dumitraşcu, a murit, iar pentru a-l îngropa, rudele au decis să dezgroape sicriul fiicei sale şi să îl îngroape în locul acesteia în cimitirul din Pesceana, urmând ca osemintele copilei să fie reîngropate, conform tradiţiei, în locul de veci al familiei. În momentul în care au deschis sicriul, rudele lui Ion Dumitraşcu au constatat că în sicriu nu există nicio rămăşiţă pământească a copilei, unchiul şi mătuşa fetei povestind că în interiorul coşciugului au descoperit cârpe, lenjerie intimă de damă, o pânză şi o pereche de papuci.

  • Avocat: Oprescu este pregătit să dea o declaraţie în faţa anchetatorilor. Anticipăm extinderea cercetărilor

    Avocatul lui Sorin Oprescu a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că a fost la Arestul Capitalei pentru a discuta cu clientul său pe două teme.

    “Prima temă este legată de contestaţia la cererea noastră de înlocuire (a arestului preventiv, n.r.) şi a doua temă este legată de fondul cauzei, existând anticiparea apărării că procurorii vor solicita, în perioada următoare, o extindere a cercetărilor faţă de domnia sa. Repet, este o anticipare şi nu o informaţie concretă. Anticiparea este dată de faptul că, analizând evoluţia cauzei, am constatat o serie de acte pe care ei (anchetatorii, n.r.) le-au făcut, paralele de acuzaţiile iniţiale. Nu ştim exact infracţiunea, dar actele făcute în cazul celorlalţi au fost pe linia evaziunii fiscale”, a spus Alexandru Chiciu.

    Avocatul a explicat că anticipează o posibilă extindere a cercetărilor în cazul lui Oprescu pe baza faptului că procurorii anticorupţie verifică celelalte persoane din dosar cu privire la fapte de evaziune fiscală. Astfel, potrivit lui Chiciu, raportat la mersul anchetei, este posibil ca şi în cazul lui Sorin Oprescu să se facă o extindere a acuzaţiilor, menţionând că anchetatorii nu i-au anunţat despre vreun demers în acest sens.

    “În toate dosarele mari, s-a mers iniţial cu o acuzaţie şi, după 30, 40, 50 de zile, procurorii au procedat la extinderi ale acuzaţiilor, în preajma momentelor în care au prelungit arestarea. Miercuri, în mod normal, ar trebui să se facă o nouă cerere de prelungire şi atunci, având în vedere practica procurorilor anticorupţie, la rândul meu, intuiesc faptul că vor proceda în acest sens”, a arătat Chiciu.

    Avocatul a mai spus că Sorin Oprescu este pregătit să dea prima declaraţie în faţa anchetatorilor DNA în acest dosar, iar o solicitare în acest sens va fi făcut săptămâna viitoare la DNA.

    “Voi solicita procurorilor, săptămâna viitoare, audierea lui Sorin Oprescu în legătură cu elementele şi acuzaţiile aduse de DNA până în acest moment, audiere ce nu a avut loc până acum la procuror, ci doar în faţa judecătorilor de depturi şi libertăţi. Este stabilizat medical din acest punct de vedere şi suntem pregătiţi pentru această chestiune”, a adăugat Chiciu.

    Avocatul a mai arătat că, din punctul de vedere al apărării lui Sorin Oprescu, “ancheta are un curs unidirecţional”, în sensul în care, deşi s-au solicitat patru martori ce puteau confirma teza apărării, aceştia au fost respinşi, la fel fiind respinsă şi confruntarea cu denunţătorul. În acest context, apărarea vrea să trimită o sesizare la CEDO.

    “Este vorba de cei patru martori care confirmă că este vorba de un împrumut, iar aceştia au fost respinşi de procuror. Procurorul a respins, totodată, şi cererea de confruntare cu denunţătorul. Aceste elemente arată caracterul unidirecţional al anchetei, în sensul exclusiv al strîngerii probelor în acuzare, fapt care contravine deciziei Curţii Europene în cauza “Tărău contra România”. Din acest punct de vedere, săptămâna viitoare, având în vedere intuiţia noastră şi practica din alte dosare, precum şi din cauza elementelor de tratament pe care le-a avut în arest, vom trimite CEDO o sesizare”, a mai arătat Chiciu.

    Avocatul a arătat că pare că practica DNA de aduce la lumină noi acuzaţii chiar înaintea prelungirilor măsurilor preventive se transformă într-o cutumă, dând ca exemple de situaţii de acest gen cazul lui Radu Mazăre şi cel al Elena Udrea. “La Mazăre, înainte de prelungire au scos chestia cu conturile, la Udrea, au scos chestia cu finanţarea partidelor”, a adăugat Chiciu.

    Avocatul a precizat că, din punctul său de vedere, această modalitate în care procedează anchetatorii DNA ar fi ilegală.

    Tribunalul Bucureşti a respins, în 21 octombrie, cereera lui Sorin Oprescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv, luată în 6 septembrie, cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro. Decizia a fost contestată de Sorin Oprescu şi se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

    Avocatul Viorel Mocanu spunea că a trimis, în 15 octombrie, o sesizare conducerii Ministerului Afacerilor Interne, în care a acuzat conducerea Arestului Central şi pe şefa cabinetului medical al unităţii că nu respectă măsurile stabilite de medici pentru Sorin Oprescu.

    Avocaţii lui Sorin Oprescu au reclamat şi la Ministerul Sănătăţii comportamentul personalului medico-sanitar de la Arestul Capitalei, arătând, într-o sesizare înregistrată în 9 octombrie, că nu se respectă drepturile edilului şi nu i se acordă tratament şi hrană adecvate bolilor de care suferă. Viorel Mocanu preciza că sesizarea făcută la Ministerul Sănătăţii a fost transmisă la Colegiul Medicilor, care urmează să o soluţioneze.

    Într-un document transmis în 14 octombrie de Ministerul Sănătăţi avocatului Viorel Mocanu se arată că petiţia din 9 octombrie a fost redirecţionată Ministerului Afacerilor Interne, cu solicitarea informării petentului asupra rezultatelor măsurilor. Petiţia a fost redirecţionată întrucât legea prevede că asigurarea sănătăţii publice în unităţile MAI, în speţă Arestul Central al Poliţiei Capitalei, se face prin reţeaua sanitară a acestei instituţii.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    Sorin Oprescu a fost dus, în 14 octombrie, înapoi în Arestul Poliţiei Capitalei, după ce i-au fost făcute investigaţii medicale la Centrul Oncologic Fundeni, cerute de avocaţii edilului, care arătau că i-ar fi fost depistat un nodul la un plămân, existând suspiciuni că ar avea cancer.

    Primarul suspendat al Capitalei fusese transferta în 8 octombrie, sub pază, din Arestul Capitalei, mai întâi la Institutul Oncologic Bucureşti, apoi la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “N. Paulescu”, unde a stat cinci zile, din 9 până în 14 octombrie.

    Apărătorii lui Sorin Oprescu arătau, în cererea de transfer într-un spital, că, în urma investigaţiilor medicale la care primarul suspendat al Capitalei a fost supus la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, s-ar fi stabilit că ar suferi de 12 afecţiuni, unele grave, fiindu-i depistat şi un nodul la un plămân, care ridică suspiciuni privind un posibil cancer. Potrivit raportului medicilor, lui Sorin Oprescu i-ar fi fost depistat “un nodul pulmonar segment 10 posterior, lob inferior drept”, fiind recomandată efectuarea unor investigaţii suplimentare.

    Sorin Oprescu a fost transferat şi în 26 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a stat internat într-o rezervă la Secţia de Cardiologie, sub pază, până în 29 septembrie. Medicii de la SUUB i-au făcut mai multe investigaţii, printre care şi o coronarografie.

  • ACCIDENT rutier în Franţa: Anchetatorii încep identificarea celor 43 de victime

    Anchetatorii urmează, de asemenea, să procedeze la examinarea “crono-tahografului” camionului, un fel de “cutie neagră” care înregistrează parametri ai vehiculului ca viteza şi timpul parcursului.

    Găsit la bordul camionului, el se află totuşi într-o “stare foarte, foarte degradată”, a declarat pentru AFP colonelul Ghislain Réty, comandantul Jandarmeriei din Gironde. “Este prea devreme să spunem dacă va fi exploatat”, a precizat el.

    În noaptea de vineri spre sâmbătă, membri ai Unităţi specializate în identificare (IRCGN) au procedat la instalarea “materialului pe care-l folosesc sub corturi, constând în mese pentru autopsie”, a adăugat Réty.

    “Vor începe să lucreze din zori, corp cu corp, foarte metodic”, acordând o atenţie specială probelor “dentare” şi “ADN”, a precizat colonelul.

    Jandarmii de la IRCGN – laboratorul de ultimă generaţie al jandarmeriei -, lucrează “ca în cadrul accidentelor de avion”. Unii membri ai echipei ştiinţifice au lucrat în urmau prăbuşirii unui avion Germanwings în Alpii francezi, pe 24 martie, şi a accidentului în care a fost implicat un avion Air Algérie în Mali, în iulie 2014, cazuri în care avioanele s-au dezintegrat total.

    “Miza este, de asemenea, să se stabilească numărul de persoane care se aflau la bordul autocarului”, a declarat jandarmul, amintind că anchetatorii nu dispun în continuare de “lista oficială”. “Singura listă se afla în autobuz şi a ars”, a precizat el. O îndoială continuă să existe cu privire la numărul de pasageri – 41 sau 42 – care a pierit în autocar.

    În total, identificarea oficială a victimelor ar putea să ia până la “trei săptămâni”, a subliniat vineri un reprezentant IRCGN.

    În paralel, “experţi în automobile” vor proceda la examinarea “resturilor vehiculelor” şi vor “studia diversele urme de frânare”, pentru a stabili circumstanţele accidentului, a anunţat colonelul Réty.

    Concomitent, “experţi în pirotehnie” vor analiza circumstanţele incendiului care a cuprins cele două vehicule – un autocar şi un camion de transport de lemn care circula gol – ce a surprins prin rapiditatea cu care a izbucnit după coliziune.

    Accidentul rutier – cel mai sângeros din ultimii 33 de ani din Franţa – s-a soldat cu 43 de morţi şi patru răniţi grav, vineri, la Puisseguin, în apropiere de Libourne (Gironde), majoritatea persoane în vârstă, dar şi un copil, care au murit arse.

  • Procurorii moldoveni iniţiază sechestrul asupra bunurilor lui Filat, cinci maşini fiind ridicate

    Cinci automobile Toyota Land Cruiser, Mercedes S-Klasse, Volkswagen Touareg, Porsche Cayenne şi Mercedes Viano, aparţinând politicianului Vlad Filat, au fost ridicate în cadrul dosarului instrumentat de procurori şi aduse luni în curtea CNA, informează Unimedia.info.

    “Maşinile nu sunt sub sechestru. Ele au fost ridicate şi aduse la CNA în cadrul dosarului penal pentru a fi folosite în calitate de probe, având statut de corpuri delicte. Pentru a fi puse sub sechestru trebuie să fie demonstrat că acestea constituie probe în cadrul dosarului”, a precizat ofiţerul de presă al CNA, Angela Starinschi.

    Aceste automobile figurează în mărturiile controversatului om de afaceri Ilan Shor, în prezent primar al oraşului Orhei, depuse săptămâna trecută la Procuratura Generală, notează site-ul Moldova.org.

    “La solicitarea lui V. Filat, în perioada anilor 2012-2014, prin intermediul companiilor pe care le controlam, erau procurate automobile de model Mercedes Viano, de care el se foloseşte şi în acest moment şi care este înregistrat pe numele companiei Dufremall, două maşini Volkswagen Touareg, Porsche Macan, Toyota Land Cruiser şi altele care au fost înregistrate pe persoane afiliate lui, indicate de acesta, dar pe care nu le cunosc”, scrie în autodenunţul lui Shor.

    De altfel, procurorii moldoveni au anunţat luni că a fost iniţiată procedura de punere sub sechestru a bunurilor care aparţin fostului lider al PLDM Vlad Filat, relatează site-ul Prime.md.

    Procurorii anticorupţie au afirmat de asemenea că au găsit, în timpul percheziţiilor la domiciliul fostului premier Vlad Filat, acte care ar confirma parţial acuzaţiile descrise în denunţul lui Shor.

    “Am depistat la domiciliul lui Vladimir Filat acte care atestă o legătură incontestabilă asupra obiectului pe care îl documentăm, prin care se confirmă în mare parte acel autodenunţ şi prin care se face o legătură cauzală cu fraudele de la Banca de Economii şi celelalte două bănci”, a declarat procurorul Adriana Beţişor.

    Printre actele ridicate s-ar găsi şi documente secrete de la mai multe instituţii de stat.

    “Depistate acte brief secret de la diferite instituţii publice. Şi alte note informative ce ţin de protestele din centrul capitalei, din care rezultă filarea mai multor persoane, inclusiv a unor politicieni”, a spus procurorul Adriana Beţişor.

    Între timp, oamenii legii i-au audiat pe primarul oraşului Orhei Ilan Shor, fostul premier Iurie Leancă şi şeful Serviciului Vamal Tudor Baliţchi.

    Ofiţerii, însă, au refuzat, deocamdată, să spună ce au declarat aceştia. Adriana Beţişor a explicat de ce nu a fost reţinut şi Ilan Shor, pentru dare de mită.

    “Potrivit prevederilor legale, această persoană, ca orice altă persoană, care face un autodenunţ asupra unei infracţiuni de corupere, legislaţia Republicii Moldova îl eliberează de răspundere penală. Asta nu înseamnă că în restul cauzelor penale, unde dânsul este bănuit şi are măsură preventivă aplicată, nu va fi tras la răspundere penală”, a adăugat procurorul.

    Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice.

    El a fost arestat preventiv pentru 30 de zile duminică şi riscă până la 15 ani de închisoare pentru corupţie şi fraude în sistemul bancar.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a cerut suspendarea imunităţii fostului premier argumentând că Vlad Filat trebuie anchetat pentru presupusa implicare directă în fraudele de la Banca de Economii (BEM).

    În alt dosar, liderul PLDM este acuzat că, în perioada în care a îndeplinit funcţia de premier, ar fi primit 60 de milioane de dolari de la directorul companiei Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit bunuri de la Ilan Shor pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numi consul onorific în Rusia şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere.

    De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionari guvernamentali să ia decizii necesare asigurării emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.

     

  • ACCIDENTUL din Apuseni – CIAS: Controlorii de trafic trebuie să ceară informaţii în plus când o aeronavă schimbă regulile de zbor

    “ROMATSA ar trebui să completeze programul de pregătire recurentă al controlorilor de trafic, în partea de ”best judgment”, cu acest scenariu ambiguu şi de asemenea să recomande acestora solicitarea de informaţii suplimentare în momentul în care o aeronavă schimbă regulile de zbor fără a raporta în mod explicit acest lucru, subliniind faptul că este de preferat pentru controlorul de trafic să informeze echipajul că aeronava nu va mai beneficia de serviciile de supraveghere radar atunci când situaţia o impune”, se menţionează în recomandările din Raportul elaborat de Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

    Acest raport prezintă date, analize, concluzii şi recomandări privind siguranţa aviaţiei civile, ale CIAS. Oficialii instituţiei subliniază însă că obiectivul acestei investigaţii este prevenirea producerii accidentelor şi incidentelor, prin determinarea reală a cauzelor şi împrejurărilor care au dus la producerea acestui eveniment şi stabilirea recomandărilor necesare pentru siguranţa aviaţiei civile şi “nu are ca scop de a găsi vinovaţi, responsabilităţi individuale sau colective”.

    De asemenea, Comisia de investigaţie a emis şi zece recomandări, pentru Agenţia Europeană pentru Siguranţă Aviatică (The European Aviation Safety Agency – EASA), ROMATSA, Ministerul Transporturilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă.

    “EASA ar trebui să ia în considerare stabilirea unor cerinţe pentru furnizorii serviciilor de trafic aerian privind modul de gestionare a unor situaţii neintenţionate, cum ar fi posibile cazuri de nerespectare a rutelor prevăzute în planul de zbor, a nivelelor minime de zbor, a cerinţelor minimale de navigaţie ş.a.m.d. determinate de probleme precum condiţiile meteo, tehnice, performanţele aeronavei şi/sau alţi factori prin care controlorii de trafic aerian vor solicita respectivelor echipaje confirmarea privind regulile de zbor urmate”, arată raportul.

    De asemenea, CIAS recomandă EASA să ia în considerare necesitatea completării unor regulamente UE cu un articol care să prevadă referiri clare pentru clasa MEP (multi engine piston) care să conţină şi restricţii privind zborul pe o aeronavă din clasa MEP în funcţie de întreruperea de la zbor, iar “aceste restricţii să fie general valabile indiferent dacă se au în vedere tipuri, variante sau aeronave, şi/sau a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1178/2011 al comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind licenţierea piloţilor în clasa MEP, în partea referitoare la valabilitatea licenţei, prin introducerea unor cerinţe suplimentare privind valabilitatea acesteia pentru situaţia în care un pilot acumulează o întrerupere la zbor mai mare de trei luni pe una dintre aeronavele din clasă, astfel încât, pe viitor să fie evitată situaţia în care după acumularea unei întreruperi mari de la zbor pe o aeronavă din clasă să se poată executa direct un zbor comercial fără reluarea antrenamentului în prealabil pe acea aeronavă.

    În plus, CIAS recomandă Ministerului Transporturilor să iniţieze discuţii cu celelalte ministere care contribuie la misiunile de căutare şi salvare pentru constituirea comitetului de coordonare interministerial al misiunilor de căutare şi salvare cu scopul îndeplinirii tuturor sarcinilor prevăzute pentru un asemenea organ de conducere în manualul ghid IAMSAR (International Aeronautical and Maritime Search and Rescue).

    Totodată, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), în cooperare cu ROMATSA, ar trebui să elaboreze o procedură care să stabilească când şi în ce mod operatorii aerieni şi persoanele fizice deţinătoare de aeronave vor fi informate despre posibilitatea intrării în vigoare a unor noi frecvenţe radio şi zonele deservite de acestea.

    “Informarea va fi emisă într-o perioadă rezonabilă astfel încât să se ofere operatorilor timpul necesar pentru eventualele modificări ale staţiilor radio de la bordul aeronavelor”, arată raportul CIAS.

    De asemenea, având în vedere rolul său în supravegherea implementării sistemului de management al siguranţei (SMS) de către toţi operatorii aerieni, Autoritatea Aeronautică Civilă Română ar trebui să studieze oportunitatea completării Manualului Operaţional al operatorilor aerieni care deţin aeronave făcând parte din clasa MEP cu cerinţe suplimentare pentru situaţia în care un pilot acumulează o întrerupere la zbor mai mare de trei luni pe una dintre aeronavele din clasa MEP.

    Potrivit investigatorilor CIAS, AACR ar trebui să impună tuturor operatorilor care deţin în operare aeronave Britten – Norman (BN-2) să definească în Manualul Operaţional postul principal de pilotaj al aeronavei (locul care trebuie să fie de regulă ocupat de pilotul comandant).

    “AACR ar trebui să includă în procedura internă PI-OP-AOC 5.4. Proceduri de acceptare/retragere a acceptabilităţii a deţinătorilor de posturi manageriale obligatorii, obligativitatea evaluării persoanei nominalizate pe postul managerial obligatoriu, de către comisia de evaluare AACR, iar în cadrul acestei evaluări să se verifice ca punct distinct cunoaşterea cerinţelor de raportare obligatorie a evenimentelor de aviaţie civilă”, arată recomandările.

    Autoritatea Aeronautică Civilă Română ar trebui să includă în programul de audit al tuturor agenţilor economici verificarea modului în care este implementat RACR-REAC, în special, procedura de raportare obligatorie a accidentelor şi incidentelor grave de aviaţie civilă.

    La rândul său, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, în calitatea sa de operator aerian, ar trebui să completeze Manualul Operaţional cu atribuţiile fiecărui membru al echipajului, astfel încât să fie acoperite toate etapele misiunii de zbor, de la pregătirea misiunii (briefing) până la finalizarea acesteia şi efectuarea analizei zborului (debriefing).

    Luni, la aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munţii Apuseni, reprezentanţii Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au anunţat concluziile anchetei tehnice făcute în acest caz. Raportul are 158 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie – stat de fabricaţie a aeronavei – şi SUA, unde au fost fabricate motoarele.

    Principala concluzie a specialiştilor care au întocmit acest raport este că motoarele aeronavei s-au oprit din cauza givrajului sever.

    ”Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare (…) Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor”, a declarat Eugen Suciu, membru al comisiei de investigatie în cadul CIAS.

    El a mai spus că, ulterior, Adrian Iovan a comunicat controlorilor de trafic că va coborî sub altitudinea de 2.400 de metri, ceea ce înseamnă că acesta ieşea din raza radarului, moment în care echipajul avea întreaga responsabilitate.

    Eugen Suciu a mai spus că Adrian Iovan, care era comandantul aeronavei, avea puterea de decizie, iar acesta a luat mai multe hotărâri eronate.

    ”Pe noi nu ne interesează dacă cineva a greşit, pentru că noi nu căutăm vinovaţi. Pentru noi, foarte important este ca recomandările de siguranţă să îşi atingă scopul şi pe viitor să prevenim un asemenea accident. Dar inclusiv în manualul operaţional al operatorului este specificat foarte clar cine are puterea de decizie, inclusiv asupra unei asemenea hotărâri, şi anume comandantul de echipaj şi acest lucru este normal. Deci nu are nicio legătură cine este comandant de echipaj cu cine pilotează. Comandantul de echipaj era domnul Iovan”, a spus Suciu.

    Potrivit membrilor comisiei de anchetă, Adrian Iovan nu avea experienţă de a pilota un astfel de aparat de zbor, mai puţin performant, şi a luat mai multe decizii eronate.

    ”Prima dintre ele a fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor, datorată întreruperii mari de la zbor şi lipsei de experienţă a echipajului pe acest tip de aeronavă”, a spus Suciu.

    El a precizat că Iovan avea peste 14.000 de ore de zbor pe aeronave performante, zboruri făcute în condiţii fără vizibilitate şi percepea altfel pericolul.

    ”Aici este problema şi noi am ajuns la concluzia că evaluarea eronată a factorilor de risc este datorată lipsei de experienţă, dar şi de antrenament pe această aeronavă. Nu ne referim la stiluri de pilotaj sau la modul în care sunt acţionate comenzile de zbor, ci strict la evaluarea factorilor de risc în cadrul acestui zbor – faptul că după 11 luni s-au urcat într-o aeronavă pe care nu au mai văzut-o de 11 luni, au plecat într-o misiune comercială cu pasageri la bord, dar, repet, şi reţineţi, perfect legal”, a mai spus Suciu.

    Conform acestuia, o altă decizie eronată a comandantului a fost de a continua zborul ”în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor”.

    În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

    Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

  • Percheziţii la filiale din Franţa ale grupului auto Volkswagen, în ancheta privind emisiile diesel

    Percheziţiile au avut loc în sediile Volkswagen din Villers-Cotterêts (regiunea Aisne) şi din Roissy (regiunea Val d’Oise), procurorii confiscând documente în format tipărit şi digital.

    Percheziţii similare au avut loc în urmă cu câteva zile în filiale Volkswagen din Italia.

    Justiţia franceză a iniţiat, la începutul lunii octombrie, propria anchetă pentru “înşelătorie în formă agravată” în cazul softului de emisii folosit de Volkswagen.

    Grupul auto german Volkswagen a anunţat la sfârşitul lunii septembrie că circa 11 milioane de vehicule, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW ca a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german ar fi instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen, Audi, Skoda şi Seat. Dispozitivul este programat să activeze un sistem de filtrare completa a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situaţiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susţine Agenţia americana pentru Protecţia Mediului.