BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Harta cheltuielilor din IT în România în 2021. Ce estimează compania de analiză IDC

    Piaţa IT din România va ajunge în 2021 la  aproape 4 miliarde de dolari, toate segmentele urmând să fie pe creştere, conform estimărilor companiei americane de consultanţă şi analiză International Data Corporation (IDC). Dintre toate segmentele, partea hardware va avea cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor cu produse, soluţii şi servicii IT, aceasta fiind estimată să depăşească 1,1 miliarde de dolari la sfârşitul lui 2021.

    Pe partea de software şi servicii IT, cheltuielile companiilor private care activează pe plan local şi ale sectorului public vor însuma aproape 1,6 miliarde de dolari la finalul acestui an, în timp ce – segmentul „3rd platform” care înglobează tehnologii noi precum cloud computing, mobility, big data, analytics şi innovation accelerators – IoT, robotics, blockchain, 3D printing, AR/VR (augmented reality/virtual reality), artificial intelligence şi security – va ajunge la 8,4 mil. dolari.

    Cu tot cu zona de telecomunicaţii, valoarea totală a cheltuielilor de pe plan local pe produse, soluţii şi servicii de tehnologie se va ridica la aproximativ 5,3 mld. dolari la finalul lui 2021, potrivit previziunilor IDC, în creştere cu 5,9% comparativ cu anul trecut.

    Datele confirmă accelerarea proceselor de transformare digitală din România care a fost dictată de declanşarea pandemiei de coronavirus în primăvara anului trecut. Companiile locale au investit într-o serie de soluţii IT, fiind forţate să îşi digitalizeze diferite procese şi activităţi în condiţiile în care pandemia a schimbat modul de lucru şi interacţiunea între angajaţi, precum şi cu clienţii. Tehnologia în sine a fost practic responsabilă pentru ca o bună parte din economie să funcţioneze în continuare, soluţiile IT devenind astfel indispensabile aproape în orice industrie.

    Fie că vorbim de cele mai afectate domenii în pandemie – comerţul, HoReCa şi turismul, sau de domenii esenţiale precum sănătatea, educaţia sau agricultura. Aproape toate industriile s-au reinventat cu ajutorul tehnologiei, în unele cazuri aceasta fiind singura soluţie de a ţine businessurile funcţionale, iar în alte cazuri fiind o modalitate de eficientizare şi automatizare a diferitelor procese pentru reducerea de costuri.

    Operatorii telecom şi companiile şi furnizorii de software au reprezentat „infrastructura critică” în 2020 pentru majoritatea businessurilor şi continuă să fie în continuare soluţii de maximă necesitate împreună cu utilităţile.

  • Ieşiţi la o îngheţată? Iată câteva locuri noi deschise de antreprenori

    Producătorii români de îngheţată artizanală au încredere în potenţialul pieţei, ceea ce se vede atât în creşterea numărului de gelaterii, cât şi în interesul manifestat de români pentru acest produs. Oamenii sunt mult mai preocupaţi acum de calitatea produselor pe care le consumă, iar tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale şi când vine vorba despre gelato, despre care au aflat deja ce compoziţie are.

     

    În ultimii ani, gelateriile au luat cu asalt atât zonele centrale, cât şi diverse cartiere ale marilor oraşe din ţară. Românii devin pe zi ce trece din ce în ce mai atraşi de îngheţata cu iz italienesc, pe care astăzi o pot cumpăra aproape de la orice colţ de stradă. În perioada 2009-2019, un deceniu care a marcat dezvoltarea acestei pieţe, în România au apărut peste 140 de gelaterii, fie în locaţii stradale mai mici sau mai mari, fie în zone mai ferite de aglomeraţia urbană, pe care oamenii le preferă în zilele caniculare. Mai mult, unii antreprenori îndrăzneţi, care au mizat pe calitatea îngheţatei artizanale, au dat naştere businessurilor lor chiar şi în timpul pandemiei de Covid-19 şi au reuşit să supravieţuiască perioadelor critice din ultimul an. Astăzi, numărul gelateriilor, potrivit datelor regăsite pe platforma confidas.ro, a depăşit 280 la nivel naţional.

    Producătorii artizanali au încredere în potenţialul pieţei gelateriilor, lucru demonstrat atât de creşterea vizibilă a acesteia, cât şi de interesul manifestat de români pentru acest produs. „Piaţa gelateriilor va fi mult mai mare decât este acum! Sesizăm o creştere a interesului şi a educaţiei consumatorilor vizavi de categoria aceasta de produse. Vedem o diferenţă şi faţă de momentul în care noi am început, în 2019, ceea ce pentru consumatori este un lucru foarte bun şi e clar că nivelul de calitate al îngheţatei este mult mai bun. Există un potenţial destul de mare în România pentru a se mări piaţa gelateriilor. Faţă de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, aşa că avem loc de creştere. Sperăm nu doar să ţinem pasul cu piaţa, ci să creştem mai repede decât aceasta şi decât creşte consumul”, a spus Ciprian Sălceanu, unul dintre cei trei fondatori ai gelateriei Friddi din Bucureşti.

    Gelateria din Piaţa Romană pe care acesta a fondat-o în urmă cu doi ani, împreună cu partenerii săi, Alexandru Becuţ şi Simona Retevoescu este un business care a apărut din dorinţa celor trei antreprenori de a creşte consumul de îngheţată de calitate în România, întrucât acesta este unul destul de redus, situat la o treime din media europeană. Astfel, în România se consumă doar 2,6 litri de îngheţată per capita anual doar din producţia locală (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet), iar consumul total, ce cuprinde atât importuri cât şi producţia locală, ajunge la 4 litri per capita, arată datele ZF. O diferenţă principală între îngheţata artizanală şi cea din comerţ este că prima, aşa numitul gelato, este o îngheţată mai densă decât aceasta din urmă, explică Ciprian Sălceanu, şi este făcută după o reţetă diferită faţă de îngheţata industrială. Astfel, într-un volum de 1 litru, cantitatea de gelato este de circa 700-800 de grame, faţă de 400 de grame, în cazul îngheţatei obişnuite.

    Ciprian Sălceanu, cofondator Gelateria Friddi: „Există un potenţial destul de mare în România pentru a se mări piaţa gelateriilor. Faţă de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, aşa că avem loc de creştere. Sperăm nu doar să ţinem pasul cu piaţa, ci să creştem mai repede decât aceasta şi decât creşte consumul.”

    Adrian Mengheş, fondator Butoiul cu îngheţată: „Intenţionăm să facem o locaţie fixă.A Am ajuns la un nivel în care spaţiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spaţiu mai mare, de o locaţie pentru gelateria propriu-zisă.”

    Ionuţ Adiaconiţei, fondator Gioia&Gelato: „În Bucureşti sunt mult mai mulţi clienţi care îşi doresc o îngheţată de calitate faţă de zona Neamţului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeaşi putere de cumpărare. Văd această piaţă în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii şi apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locaţie am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcţionare şi pe timp de iarnă.”

    Interesul românilor pentru îngheţata artizanală se reflectă şi în vânzările în creştere ale gelateriilor. Fondatorul Friddi susţine că atât în primele cinci luni ale acestui an, cât şi în acest început de sezon, lucrurile arată mult mai bine decât anul trecut, chiar dacă prima lună de vară a fost destul de pretenţioasă din perspectiva vremii. „Avem vânzări de aproximativ 300.000 de euro în primele 5 luni din 2021”, a adăugat el.

    Acesta are trei scenarii pentru anul curent în ceea ce priveşte cifra de faceri: unul pesimist, în care businessul va avea vânzări de 800.000 de euro la final de an, unul optimist, cu o cifră de afaceri de 1,2 mil. euro şi unul realist, cu afaceri de circa 1 mil. euro.

    Ciprian Sălceanu consideră că Bucureştiul este o piaţă în creştere, care are nevoie de noi puncte de vânzare a îngheţatei de bună calitate. Deşi piaţa gelateriilor este dominată de jucători mai mari, precum Velocita sau Cremeria Emilia, micii antreprenori pasionaţi de arta îngheţatei artizanale nu stau deoparte şi îndrăznesc să intre pe această piaţă în creştere.

    Ionuţ Adiaconiţei, un antreprenor din Târgu-Neamţ, care a avut afaceri în diverse domenii de-a lungul timpului şi care a mai controlat o gelaterie în Iaşi în urmă cu trei ani, a decis să vină în Bucureşti şi să deschidă gelateria Gioia&Gelato anul trecut, chiar în timpul pandemiei. Aceasta este situată pe Regina Elisabeta, un bulevard pe care mai tot timpul circulă oameni, fie că sunt turişti, angajaţi care lucrează în zonă sau tineri care ies la o plimbare pe străzile din centrul oraşului sau prin parcul Cişmigiu, aflat la doi paşi de Gioia&Gelato.

    „În Bucureşti sunt mult mai mulţi clienţi care îşi doresc o îngheţată de calitate faţă de zona Neamţului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeaşi putere de cumpărare. Văd această piaţă în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii şi apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locaţie am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcţionare şi pe timp de iarnă”, a spus Ionuţ Adiaconiţei.

    Povestea Gioia&Gelato a început timid, afirmă el, cu vânzări destul de mici, de circa 200 de lei pe zi, însă treptat, acestea au crescut şi astăzi se ridică la 3.000 de lei în cursul săptămânii şi 5.000 de lei în weekend. Cel mai bun rezultat din acest sezon, din perspectiva vânzărilor, spune acesta, a fost înregistrat în Noaptea Muzeelor, când gelateria a avut vânzări de peste 1.500 de lei în doar câteva ore.

    Adrian Mengheş, un inginer care a descoperit reţeta îngheţatei la butoi în urmă cu mai bine de 10 ani, a adaptat-o după gusturile românilor şi astăzi produce îngheţată artizanală în Bucureşti împreună cu familia lui, sub eticheta Butoiul cu îngheţată, însă nu are o gelaterie propriu-zisă, în care oamenii pot veni să savureze produsul. Businessul său funcţionează, în mare parte, prin intermediul livrărilor şi printr-un punct de vânzare aflat într-un parc de aventură din apropierea Bucureştiului, dar şi el, ca mulţi alţi antreprenori din acest domeniu, urmează trendul şi îşi propune să deschidă o gelaterie în perioada următoare. „Intenţionăm să facem o locaţie fixă. Am ajuns la un nivel în care spaţiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spaţiu mai mare, de o locaţie pentru gelateria propriu-zisă”, a adăugat el.

    În medie, preţurile pentru gelato în România sunt între 5 şi 9 lei per cupă, iar sortimentele sunt mult mai variate decât în cazul îngheţatei din comerţ. Cele mai multe gelaterii au peste 10-20 arome de îngheţată, iar vedetele pieţei sunt fisticul, ciocolata neagră, whisky, cărbunele de cocos, lavanda sau vanilia de Bourbon, după cum spun cunoscătorii acestui domeniu. Sentimentul producătorilor de îngheţată artizanală este că oamenii au început să fie mult mai atenţi la ceea ce consumă, la ce are în compoziţie o îngheţată, astfel că tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale, respectiv către gelato, în detrimentul îngheţatei industriale, chiar dacă preţul este mai ridicat.

  • Consiliul Concurenţei analizează racordarea clienţilor casnici la gaze şi electricitate

    Astfel, conform noilor reglementări, introduse în 2020, operatorul de distribuţie de energie electrică sau de gaze naturale are obligaţia de a racorda la reţea toţi solicitanţii clienţi finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obţinerii autorizaţiei de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani.

    În acest context, ANRE a modificat procedura privind planurile de investiţii ale operatorilor de distribuţie, pentru a asigura capacitatea de a satisface solicitări rezonabile de racordare pe termen lung, fără afectarea investiţiilor care vizează siguranţa în funcţionare a sistemelor de distribuţie.

    Prin adoptarea acestor modificări legislative se urmăreşte impulsionarea procesului de racordare a consumatorilor casnici la reţelele de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale. În aceste condiţii, creşterea constantă a numărului locurilor de consum va determina expansiunea pieţelor de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale către consumatorii casnici, putând conduce atât la creşterea portofoliului furnizorilor existenţi, cât şi la apariţia de noi furnizori pe piaţă.

    În acelaşi timp, însă, eventualele sincope în procesul de racordare a clienţilor casnici pot afecta procesul de liberalizare, prin limitarea creşterii dimensiunii pieţei, putând conduce în final la restrângerea concurenţei pe piaţa de furnizare a energiei electrice sau a gazelor naturale către clienţii casnici.

    „Obiectivul nostru este ca procedura de racordare la reţelele de energie electrică şi gaze naturale să se deruleze eficient, transparent, nediscriminatoriu şi cu respectarea regulilor de concurenţă, ceea ce pentru clienţii casnici înseamnă un proces de racordare la reţele cât mai facil şi la preţuri acceptabile” a declarat Bogdan Chiriţoiu preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Sectorul energetic naţional este unul cu impact puternic şi vizibil atât asupra clientului final casnic, care consumă energie electrică sau gaze naturale pentru satisfacerea necesităţilor zilnice, cât şi asupra întregii economii a României. De altfel, sectorul energetic naţional şi, în particular, domeniile energiei electrice şi gazelor naturale au reprezentat preocupări constante ale Consiliului Concurenţei în ultimii ani, autoritatea de concurenţă folosind în această zonă întreaga paletă de instrumente de care dispune.

    În ultimii ani, autoritatea de concurenţă a aplicat mai multe sancţiuni companiilor care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor conexe distribuţiei de gaze sau de energie pentru încălcarea normelor de concurenţă.

    Astfel, compania Distrigaz Sud Reţele SRL (DGSR) a fost amendată cu 17.650.326 lei (aprox. 3,7 milioane euro), pentru abuz de poziţie dominantă manifestat prin practicarea unor tarife excesive, nejustificate economic, pentru avizarea tehnică a proiectelor de execuţie, recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale (IUGN).

    Distribuitorul de gaze naturale Premier Energy SRL, în calitate de succesor legal al companiei Gaz Sud SA a fost sancţionat cu 6,3 milioane lei (aprox. 1,3 milioane euro) pentru că a abuzat de abuz de poziţia sa dominantă prin impunerea unor tarife discriminatorii pentru servicii de avizare tehnică a proiectelor, de recepţie a lucrărilor şi de punere în funcţiune a IUGN, diferenţiate în funcţie de realizatorul lucrărilor de proiectare şi de execuţie a instalaţiilor.

    Distribuitorul de gaze naturale Wirom Gas SA şi nouă executanţi de lucrări în domeniu au fost amendaţi cu 920.069 lei pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale prin care au stabilit un preţ fix pentru realizarea IUGN.

    În urma implementării angajamentelor asumate de E-Distribuţie Muntenia SA (EDM) în contextul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă, durata medie de obţinere a avizelor tehnice de racordare (ATR) emise de companie a scăzut cu 20%, în condiţiile în care numărul cererilor de racordare a crescut cu 30%. De asemenea, intervenţia Consiliului Concurenţei a condus la creşterea transparenţei procesului de racordare şi a gradului general de informare a utilizatorilor în legătură cu procesul de racordare, în ultimul an, numărul de clienţi care utilizează serviciul online de racordare crescând cu peste 90%.

  • În ce oraşe din România se vor scumpi cel mai mult energia electrică şi gazele. Analiza unui fost ministru

    Începând cu 1 iulie, energia electrică şi gazele naturale se vor scumpi diferenţiat, în funcţie de furnizor. Astfel, preţul gazelor naturale va creşte chiar şi cu 25% în unele zone ale ţării, iar cel ale energiei electrice, cu 5-7%. Fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu a declarat la Digi 24 că un bucureştean care consumă 125 de kW pe lună ar putea plăti de la 1 iulie o factură mai mare cu 15 lei la energie electrică. Pentru acelaşi, un clujean poate ajunge să achite chiar şi cu 90 de lei mai mult.

    De unde această diferenţă? De la faptul că respectivul consumator nu a încheiat noi contracte cu furnizorul şi a rămâs la serviciul universal.

    Preţurile la gaze şi energie electică explodează de la 1 iulie
    Aşadar, de la 1 iulie, preţurile la gaze şi energie electică explodează, mai ales pentru cei care nu şi-au schimbat contractele şi nu au trecut în piaţa concurenţială.

    Vorbim despre o medie a valorii facturii. În unele localităţi, mă aştept să fie o creştere mai mare, în altele, o creştere mai mică. Cred că cea mai mare creştere o vom vedea la Cluj, Braşov, Ploieşti, Craiova, iar cea mai mică creştere cred că va fi la Bucureşti. În simularea pe care am făcut-o, am luat un abonament normal, cineva care consumă în jur de 125 kW pe lună. La Bucureşti, creşterea valorii este undeva în jur de 15 lei la factură, la Cluj, este undeva de 90 de lei la factură” – Răzvan Nicolescu, fost ministru al Enegiei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Riscul de Alzheimer, depistat printr-o analiză de sânge. Soluţia suedeză

    O analiză de sânge poate depista Alzheimerul cu până la 4 ani înainte de apariţia simptomelor. Cercetătorii de la Universitatea Lund, din Suedia, au dezvoltat un algoritm care combină datele dintr-un simplu test de sânge şi teste scurte de memorie. 

    Noua metodă de diagnosticare a avut o acurateţe de 90%.

    Până la 30% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticaţi, spune profesprul Oskar Hannson. Depistarea precoce le-ar da pacienţilor şansa de a încetini evoluţia bolii.

    „De 100 de ani nu s-au făcut progrese semnificative, de la identificarea bolii. Dacă am avea programe de screening care să permită un raport foarte bun cost-eficienţă şi cu o specificitate mare, adică să poate să identifice pacienţii care au boala Alzheimer, recoltând sânge, spre exemplu, prin intervenţii minore, atunci eu aş instaura tratamentul destul de devreme încât eficienţa acestuia să fie semnificativă”, spune medicul psihiatru Mihai Găină.

    La fiecare trei secunde, cineva în lume dezvoltă demenţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    În 2019 erau peste 50 de milioane cu diferite forme de demenţă, iar numărul lor creşte încontinuu, până în 2050 numărul lor ar putea depăşi 150 de milioane. Nu a fost descoperită metoda prin care poţi preveni boala, dar este important să-ţi foloseşti creierul, să citeşti şi dă duci o viaţă echilibrată.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Judeţele cu cel mai curat aer din România. Poluarea este şi de trei ori mai mică decât în restul ţării, în lunile de iarnă

    Tulcea şi Constanţa înregistrează cea mai bună calitate a aerului. Concentraţiile de PM în cele două regiuni menţionate sunt cu 30% mai mici decât în restul ţării. În lunile de iarnă, poluarea aerului în Constanţa şi Tulcea este de obicei de trei ori mai mică decât în restul ţării.

    O analiză a companiei Airly privind calitatea aerului din România arată că Tulcea şi Constanţa înregistrează cea mai bună calitate a aerului.

    Compania care se ocupă de monitorizarea calităţii aerului a analizat regiunile din România cu privire la poluarea aerului şi concluziile arată că regiunile de coastă, respectiv Constanţa şi Tulcea, sunt locuri în care calitatea aerului este cea mai bună.

    În medie, concentraţiile de PM (particulele în suspensie – n.r.) în cele două judeţe sunt cu 30% mai mici decât în restul ţării.

    „Interesant este faptul că, în lunile de iarnă, poluarea aerului în Constanţa şi Tulcea este de obicei de trei ori mai mică decât în restul ţării. Datele analizate privind calitatea aerului sunt valoroase pentru persoanele care se confruntă cu boli ale sistemului cardiovascular şi respirator, inclusiv pentru cei care suferă de astm – mersul la mare poate reduce afecţiunile şi factorii de risc pentru sănătate”, se arată în analiză.

    „Conform datelor analizate prin senzorii noştri, litoralul românesc este una dintre cele mai sigure regiuni din ţară atunci când vine vorba de aer curat. E important să analizăm şi calitatea aerului atunci când planificăm o vacanţă sau o ieşire în aer liber, în natură”, spune Marcin Gnat, PR & Communication Manager Airly.

    Pentru realizarea studiului, Airly a analizat date de la cei 173 de senzori de calitate a aerului care monitorizează poluanţii timp de 24 de ore pe zi. Cinci dintre aceste dispozitive sunt amplasate pe malul Mării Negre din România.

  • Riscul de Alzheimer, depistat printr-o analiză de sânge. Soluţia suedeză

    Noua metodă de diagnosticare a avut o acurateţe de 90%.

    Până la 30% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticaţi, spune profesprul Oskar Hannson. Depistarea precoce le-ar da pacienţilor şansa de a încetini evoluţia bolii.

    „De 100 de ani nu s-au făcut progrese semnificative, de la identificarea bolii. Dacă am avea programe de screening care să permită un raport foarte bun cost-eficienţă şi cu o specificitate mare, adică să poate să identifice pacienţii care au boala Alzheimer, recoltând sânge, spre exemplu, prin intervenţii minore, atunci eu aş instaura tratamentul destul de devreme încât eficienţa acestuia să fie semnificativă”, spune medicul psihiatru Mihai Găină.

    La fiecare trei secunde, cineva în lume dezvoltă demenţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    În 2019 erau peste 50 de milioane cu diferite forme de demenţă, iar numărul lor creşte încontinuu, până în 2050 numărul lor ar putea depăşi 150 de milioane. Nu a fost descoperită metoda prin care poţi preveni boala, dar este important să-ţi foloseşti creierul, să citeşti şi dă duci o viaţă echilibrată.

    „E vorba de o igienă a somnului, de o îndepărtare de aceste obiecte care emit lumina albastră şi care împiedică secreţia de melatonină şi felul în care se desfăşoară, să avem măcar patru cicluri de somn de o oră jumătate în fiecare noapte, dacă se poate între 22:00 şi 02:00”, recomandă medicul.

    România, ţara în care populaţia îmbătrâneşte, iar natalitatea scade, riscă să devină un loc al oamenilor fără memorie. În prezent, avem aproximativ 350.00 de bolnavi diagnosticaţi cu Alzheimer, mult peste media europeană.

    „Este, pe de-o parte, lupta lumii ştiinţifice, dar există şi o luptă individuală. Fiecare dintre noi putem face ceva în acest sens. Iar cei care ar trebui să fie alarmaţi sunt tocmai cei care au în familie boala Alzheimer”, mai spune Mihai Găină.

  • În ciuda crizei, România rămâne o ţintă pe harta investitorilor străini. Andrei Brînzea, Cushman & Wakefield Echinox: Sunt companii germane care analizează foarte serios producţia în ţară

    România rămâne o ţară atractivă pentru investitorii din afară, în ciuda crizei economice care a zguduit Europa. Potrivit brokerilor imobiliari, companiile germane iau în serios crearea unor capacităţi de producţie în ţară, iar business-urile germane deja prezente în România continuă să-şi consolideze poziţia şi prezenţa pe piaţa locală.

    „Companiile germane nu renunţă la Polonia, nu se mută definitiv de acolo. Însă sunt companii care analizează foarte foarte serios producţia în România. Avem companii deja prezente, cum este Bosch, care de ani de zile şi-a consolidat foarte mult prezenţa în ţară”, a declarat Andrei Brînzea, partener al Cushman & Wakefield Echinox pe zona de Land&Industrial Agency.

    Preţul terenurilor din România, pe zona de industrial rămân ridicate, dar acest fapt nu descurajează investitorii. Politica fiscală şi randamentul la vânzare pe care îl are un teren, sunt două aspecte ce fac din România o ţară atractivă pentru companiile venite din afară.

    „N-am întâlnit până acum investitori străini care să vină în România şi să spună că preţurile sunt mici, mai toţi spun că preţurile sunt mari. Însă ai o politică fiscală stabilă şi ai oportunităţi de yield mult mai bune ca în Polonia. Yieldul de vânzare în momentul de faţă pentru un teren industrial este de 7,75„ a mai spus Andrei Brînzea.

     

  • ANALIZĂ. Critici dure pentru OMS şi liderii lumii, care ar fi putut evita catastrofa provocată de Covid

    Un răspuns internaţional rapid ar fi putut opri focarul Covid-19 din 2019 din China, potrivit unui raport realizat de experţii Grupului Independent pentru Pregătirea şi Răspunsul la Pandemie.

    Raportul critică autorităţile chineze şi OMS pentru că au fost prea lente în a recunoaşte că virusul se răspândea între oamenii din Wuhan. Cele mai dure critici s-au îndreptat către naţiunile bogate din Europa şi America de Nord.
    Un răspuns internaţional rapid ar fi putut opri focarul Covid-19 din 2019 din China să devină o catastrofă globală în 2020, potrivit unui raport dur despre răspunsul liderilor mondiali şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la pandemie, notează Financial Times.

    O revizuire a experţilor Grupului Independent pentru Pregătirea şi Răspunsul la Pandemie, comandată de OMS, dă lecţii pentru prevenirea viitoarelor pandemii şi face zeci de recomandări pentru reformă, inclusiv pentru OMS.

    Analiza nu examinează originile Sars-Cov-2, virusul care provoacă Covid-19. Dar critică autorităţile chineze şi OMS pentru că au fost prea lente în a recunoaşte că virusul se răspândea între oamenii din Wuhan şi apoi pentru a avertiza lumea despre transmiterea de la om la om.

    „Pe viitor, ar trebui utilizată de la început o abordare precaută, astfel încât să se presupună că o boală respiratorie s-ar putea răspândi de la om la om dacă nu s-a dovedit contrariul”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A murit unul dintre cei mai cunoscuţi economişti din România

    Profesorul Cezar Mereuţă, cel mai cunoscut cercetător care şi-a dedicat cariera analizei economiei reale (micro), analizând evoluţia companiilor şi a sectoarelor economice, a încetat ieri din viaţă. El avea 85 de ani.

    Profesorul Mereuţă a fost inventatorul aşa-numitei analize nodale, care a arătat că nu există competiţie perfectă, întrucât 10% din jucătorii de pe o piaţă generează 80% din rezultate. ”Clasele concentrării economice şi factorul 80%” este cea mai importantă lucrare a sa, care condensează o muncă de cercetare de 18 ani şi care arată cât de mult contează liderul pe o piaţă şi ce importanţă are, indiferent dacă sunt pieţe cu mulţi sau cu puţini jucători.

    Mereuţă a fost cel care a adus pentru prima dată în discuţie rolul capitalului privat românesc în economie, dependenţa exporturilor româneşti de firme străine, valoarea adăugată brută adusă de sectoarele economice la PIB sau rolul topurilor şi al companiilor lider în economie. De asemenea, el a atras atenţia asupra creşterii importanţei exporturilor de servicii şi făcea, periodic, recomandări Guvernului pentru a sprijini antreprenorii români.

    Din 2012 încoace, profesorul Mereuţă a fost unul dintre cei mai activi colaboratori ai Ziarului Financiar, rezultatele cercetărilor sale fiind reflectate în paginile ziarului. ”Oligopolul este cuvântul secolului XXI. Competiţia perfectă nu există pentru că, în medie, 10% din jucătorii de pe o piaţă vând 80% din total”, ” Mitul marilor companii cu pierderi din România se destramă: Jumătate din profitul firmelor din România este realizat de companiile cu peste 500 de salariaţi”  sau ”Concluziile a 25 de ani de cercetare. Obiectivul strategic al României: să devină ţară-nod prin depăşirea valorii cotei medii din PIB-ul mondial” sunt câteva dintre cele mai importante interviuri pe care le-a acordat ziarului. Ultima sa lucrare, publicată pe 12 aprilie 2021, valida, încă o dată, analiza nodală, printr-o cercetare care a folosit indicatorii pandemiei: ”Rezultatele neaşteptate ale unei cercetări care analizează două lumi paralele, economia şi pandemia: 10% din statele lumii generează 80% din PIB-ul mondial, dar şi 80% din totalul contaminărilor cu Covid-19”.

    De profesie inginer energetician, Cezar Mereuţă a lucrat timp de 33 de ani la Rocar (fosta Întreprindere Autobuzul) unde a început ca inginer stagiar, iar ultima funcţie deţinută în companie a fost de director general. Timp de aproape 7 ani a lucrat în cadrul CEMATT (Centrul de Management şi Transfer Tehnologic) şi, timp de un deceniu, a condus şi Centrul Român de Modelare Economică din Bucureşti. În paralel, a urmat şi o carieră academică, de cadru didactic la Institutul Politehnic, apoi la SNSPA şi ulterior la Universitatea din Piteşti.

    El a fost cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice.