BusinessMagazin

Tag: amenzi

  • Ţara în care este ilegal să îi plăteşti pe bărbaţi mai mult decât pe femei

    Sub noile legi, companiile şi noile agenţii guvernamentale care angajează cel puţin 25 de oameni vor trebui să obţină certificare guvernamentală pentru politicile lor de salarizare egală. Cei care nu vor dovedi egalitatea salariilor vor plăti amenzi.

    ”Legislaţia este un mecanism prin care companiile şi organizaţiile trebuie să evalueze fiecare loc de muncă din companie şi să obţină o certificare după ce confirmă faptul că plătesc femeile şi bărbaţii în mod egal”, spune Dagny Osk Aradottir Pind, membru al consiliului director al Asociaţiei pentru Drepturile Femeilor din Islanda. ”Este un mecanism prin care ne asigurăm că femeile şi bărbaţii sunt plătiţi în mod egal”, a spus ea pentru Al Jazeera.

    În Islanda locuiesc aproximativ 323.000 de oameni; compania are o economie puternică; printre industriile de bază se numără turismul şi industria piscicolă. În ultimii nouă ani, a fost declarată de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) drept ţara cel mai orientată spre egalitatea de gen. Alături de aceasta, în top, se numără şi Norvegia, Finlanda, Rwanda şi Suedia.
     

  • E LEGE. Fiscul te amendează dacă pleci din ţară mai mult timp şi nu anunţi

    Românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile riscă, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil prin completarea şi depunerea unui chestionar de rezidenţă fiscală.

    Obligaţia de notificare a intenţiei de a pleca din România pentru mai bine de jumătate de an nu este nouă în legislaţia autohtonă, însă recent a fost reglementată, prin ordonanţă a Guvernului, o amendă pentru cei ce o omit.

    Concret, amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv este, din prima zi a anului curent, între 50 şi 100 de lei.

    Conform unor lămuriri oferite lunile trecute de funcţionarii Fiscului, obligaţia vizează orice persoană fizică ce stă în România şi pleacă mai mult timp din ţară, indiferent de motiv (muncă, studii etc.).

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Ce surpriză pregăteşte Guvernul Tudose şoferilor

    De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.

    Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net

  • Ce surpriză pregăteşte Guvernul Tudose şoferilor

    De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.

    Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net

  • Întâmplare paranormală în sistemul de amenzi. E un bezmetic la mijloc

    Te pregăteai să-ţi iei nişte air max-uri şi acum dai banii la Stat.Nu e prima oară, ştim că ţi s-a mai întâmplat. Şi conform legilor lui Murphy, atunci când ţi-e lumea mai dragă, te loveşte o d’asta. Dar să întregim şirul întâmplărilor.
     
    Pleci din Bucureşti în Vest şi uiţi să plăteşti rovigneta pe 7 zile, acel minimum de 13 lei. A doua zi îţi dai seama că ai făcut prostia şi că nu va dura mult până te vei trezi cu amenda. 
     
    Numai un noroc “blestemat” te poate salva de una dintre camerele pentru rovignete, 600 de km. Nu ai cum să scapi din asta. E ca şi cum ar trebui să mergi pe sârmă 600 de km. Cazi şi-ţi rupi gâtul.Surpriza vine însă o dată cu amenda. Pentru că amenda nu vine imediat şi vine după luni de zile, uiţi complet de ea. 
     

  • Primarul Sectorului 1: În 6 luni, nu vom mai ridica gunoaiele dacă oamenii nu le aruncă selectiv

    „Am început o campanie de conştientizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a gunoaielor din sectorul 1 al Capitalei, pentru că aşa cum este situaţia acum, nu mai putem accepta. Astfel, le dăm cetăţenilor o perioadă de şase luni de graţie, în care să înveţe să coleceze selectiv, altfel, nu mai ridicăm gunoaiele de pe străzi. Nu vreau să dăm amenzi, pentru că nu ştiu dacă va fi eficientă această metodă”, a declarat, luni, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Roxana Guiman Drilea şi Anca Zegrean, Biriş Goran: Cine nu e gata…plăteşte

    ROXANA GUIMAN DRILEA

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, COORDONATOR AL PRACTICII DE IP, UT&C SI DATA PROTECTION

     

    REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECŢIA DATELOR PRESUPUNE:

    ∫ Sferă de aplicare mai largă
    ∫ Eliminarea mecanismului actual de notificare a autorităţii naţionale (ANSPDCP) şi introducerea principiului responsabilităţii – operatorul trebuie să poată demonstra că respectă cerinţele RGPD
    ∫ Drepturi mai largi pentru persoana vizată şi reguli mai restrictive pentru consimţământ
    ∫ Introducerea responsabilului cu protecţia datelor
    ∫ Obligaţia notificării incidentelor de securitate
    ∫ Sancţiuni severe (până la 4% din cifra de afaceri globală sau 20 mil. euro)

    RGPD STABILEŞTE ŞASE PRINCIPII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ DEMONSTREZE CĂ LE RESPECTE:

    ∫ Prelucrarea legală, echitabilă şi transparentă a datelor
    ∫ Colectarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime
    ∫ Prelucrarea este adecvată, relevantă şi limitată la scop
    ∫ Datele sunt exacte şi permanent actualizate
    ∫ Păstrarea datelor într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele
    ∫ Prelucrarea datelor într-un mod care asigură securitatea adecvată

    ANCA ZEGREAN 

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, HEAD OF LABOR PACTICE

    Datele cu caracter personal sunt folosite şi împărtăşite cu mare lejeritate de multe entităţi; însă din luna mai a anului viitor legea va obliga companiile să îndeplinească reguli clare. 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Amenzile ce vor putea fi aplicate sunt de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.

    Luat în serios sau nu până acum de către operatorii economici din România, Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD) este aplicabil în toate statele membre începând cu data de 25 mai 2018, înlocuind actuala Directivă 95/46/EC, transpusă la noi prin Legea 677/2001.

    Noua reglementare a apărut din necesitatea de a continua efortul de unificare a pieţei economice europene, a ţine pasul cu noile tehnologii şi a ajuta la conştientizarea valorii şi impactului real al informaţiei la ora actuală. Ştim cu toţii din presă de existenţa numeroaselor ”indiscreţii“ pe care, în timp, şi le-au permis entităţi economice şi administrative cu privire la datele personale pe care le colectează. Ştim cu toţii cât valorează o bază de date pentru o companie producătoare de bunuri generale de consum (FMCG), precum şi faptul că prelucrarea şi transferul de date personale sunt, în cel mai bun caz, neclare pentru majoritatea celor care sunt direct implicaţi în respectivul proces: indivizi ale căror date sunt prelucrate, companii-beneficiar, prestatori de servicii ce efectuează prelucrarea de date personale şi autorităţi.

    Un sondaj de opinie efectuat recent la nivel european pe tema protecţiei datelor cu caracter personal a relevat faptul că, dintre cei intervievaţi (reprezentanţi ai unor companii din varii industrii), numai 20% se consideră deja conformaţi cu Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în vreme ce 59% spun că abia acum lucrează la acest aspect şi 21% recunosc că nu sunt pregătiţi deloc.

    Dacă ne raportăm la situaţia României, lucrurile sunt chiar ceva mai deconcertante. Având în vedere legislaţia încă în vigoare şi mecanismele de implementare aferente, demersurile companiilor în vederea protejării datelor cu caracter personal au fost în majoritatea cazurilor caragialeşti, adică minunate dar lipsind cu desăvârşire… Şi asta pentru cel mai simplu motiv cu putinţă: costul de conformare depăşea cu mult valoarea amenzilor în caz de neconformitate.

    Comparativ cu alte state europene, sancţiunile adoptate de către autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP) au fost considerabil mai ”firave“. Pentru exemplificare, în contextul în care, la nivel istoric, cea mai mare amendă din România a fost în jurul a 50.000 de lei, în alte state membre UE amenzile ajung constant la nivelul sutelor de mii de euro. De exemplu în anul 2016, în Marea Britanie valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea obligaţiilor privind protecţia datelor a atins 3,2 milioane de lire sterline, autoritatea naţională (ICO) având puterea de a acorda amenzi de până la 500.000 lire sterline. în Italia, unde pragul maxim al amenzii este în prezent de 2,4 mil. euro pentru fiecare încălcare a legislaţiei referitoare la folosirea datelor cu caracter personal, au fost de curând aplicate unor societăţi activând în industria transferurilor de bani de sancţiuni totale de peste 11 milioane de euro (între 850.000 euro şi 5,9 milioane de euro pentru fiecare dintre societăţile implicate în ancheta respectivă).

    în lipsa datelor naţionale concrete în ceea ce priveşte conformitatea din punctul de vedere al reglementărilor Regulamentului General privind Protecţia Datelor şi extrapolând experienţa cu clienţii din portofoliu, estimăm un neîmbucurător Pareto la nivelul României: 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt la cerinţele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

    Mai sunt doar şase luni până la data de 25 mai 2018, şase luni decisive pentru operatorii economici care nu doresc să intre cu stângul în era nouă a protecţiei datelor. Nu de alta, dar sancţiunile sunt deja la nivelul procentelor din cifra de afaceri… până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
    De asemenea, estimăm că, deşi aproape toţi operatorii economici sunt afectaţi de noile reglementări, cei mai expuşi rămân cei ce activează în zonele de media, telecom, marketing, retail, banking, servicii cloud, servicii medicale şi farma, activităţi online sau orice alte domenii ce implică interacţiune directă pe scară largă cu persoanele fizice.

    Cu titlul de exemplu, între aspectele care se vor schimba odată cu data de 25 mai 2018 se numără clarificarea şi extinderea definiţiei datelor personale (”date cu caracter personal“ înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă – ”persoana vizată“; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale), fiind menţionate expres şi datele de localizare şi datele genetice. De asemenea, sunt introduse noi drepturi ale persoanelor vizate, cum ar fi dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat) şi dreptul la portabilitatea datelor.
     

  • Opt firme care formau un cartel pe piaţa bateriilor auto au fost amendate de Consiliul Concurenţei

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pentru stabilirea preţului de revânzare a produselor şi împărţirea pieţelor de desfacere în perioada 2010-2015. Înţelegerile respective erau stabilite „între producătorul Caranda Baterii SRL şi distribuitorii săi Ani Auto Sport SRL, Uto-Ovarom SRL, Barady Services SRL, Beda Impex SRL, Marcat Invest SRL, Mecantu SRL, Stanciu-Service SNC)”, precizează Consiliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 19.500 de perechi de încălţăminte confiscate din Dragonul Roşu

    „În data de 27 octombrie 2017, în cadrul acţiunilor de monitorizare/control desfăşurate în zona intitulată generic Dragonul Roşu (Bucureşti/Ilfov), inspectorii antifraudă au dispus confiscarea a 19.477 de perechi de diverse sortimente de încălţăminte sport, la o valoare estimată la preţul pieţei de 1.295.221 de lei, mărfuri deţinute de către un singur contribuabil, pentru care provenienţa nu a putut fi dovedită cu documente în condiţiile legii”, precizează DGAF.

    Totodată, „pentru contribuabilul respectiv au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare totală de 24.000 de lei”.

    Ca urmare verificărilor efectuate în aceeaşi locaţie la alţi şapte contribuabili, inspectorii Antifraudă au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.644 de lei, respectiv nouă amenzi contravenţionale în valoare totală de 86.000 de lei şi confiscări de sume şi bunuri în cuantum de 23.644 de lei, a mai comunicat DGAF.

  • Cu cât cresc amenzile de circulaţie după majorarea salariului minim cu 31%

    Potrivit legislaţiei rutiere, un punct de amendă – care este diferit de punctul de penalizare – pentru încălcarea regulilor de circulaţie reprezintă 10% din valoarea salariului minim. Din februarie 2017, cand guvernul a decis ultima majorare a salariului minim brut, la 1450 de lei, valoarea punctului de amendă a crescut la 145 de lei.

    De la 1 ianuarie 2018, după noul salariu minim brut, punctul de amendă va fi 190 de lei.

    Codul rutier grupează sancţiunile, aproape 170 la număr, în patru clase pentru persoanele fizice. Pentru clasa I se aplică 2-3 puncte de amendă, pentru clasa a II a se aplică 5-6 puncte de amendă, pentru clasa a III se aplică 6-8 puncte de amendă, iar pentru clasa a IV a  se aplică 9-20 de puncte de amendă, scrie realitatea.net