BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Cum a plecat Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, puţin mai român de la Cluj

    Vestea că e comisarul european pentru Agricultură la festivalul “Zilele Recoltei” s-a dus repede printre agricultori. Şi a început agitaţia. Unii şi-au ascuns repede cartofii mai mici de pe mese, alţii au tăiat caşul de oaie şi carnea, poate, poate au norocul să le deguste marfa. Alţii au pregătit paharele de pălincă, vin sau vişinată.

    Comisarul nu a dezamăgit pe nimeni. Grea muncă dar, pe unde a trecut, a gustat din produsele româneşti.

    “Vă invităm să gustaţi din băutura noastră tradiţională şi din pâinea cu sare”

    Aşa a fost primit comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, la Zilele Recoltei de la Cluj-Napoca. Aflat în vizită în România, oficialul european a avut timp să treacă şi pe la târgul de bunătăţi româneşti. Alături i-au stat europarlamentarul liberal Daniel Buda, organizatorul Zilelor Clujului, Ramona Moldovan, de la Asociaţia ”Produs de Cluj” şi cu ceva întârziere ministrul Petre Daea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Epidemiile grave care ameninţă gospodăriile în România, pe lângă Pesta porcină şi Tuta Absolută, şi cum se pot preveni. Sinteza comunicărilor oficiale realizată de Mediafax

    Pesta porcină africană pare să fie de departe boala momentului, nu doar în România, ci şi în Uniunea Europeană. Vom vedea însă, că lista pericolelor pentru animale, dar şi plante este mai lungă, pesta porcină fiind doar cea mai vizibilă.

    Una dintre bolile verii la plante a fost Tuta Absolută, sau Molia minieră a tomatelor, cum îi spun legumicultorii – o molie nocturnă care atacă în principal tomatele, dar se poate răspândi şi la cartofi, vinete, ardei, sau fasole, arată un ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la tomate cultivate în spaţii protejate (sere, solarii, tuneluri), publicat de Ministerul Agriculturii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile din IT vor să aducă programatori din Vietnam, care să fie detaşaţi în România pe perioade definite de timp

    Până acum, vietnamezii, nepalezii şi filipinezii au fost recrutaţi de angajatorii români pentru poziţii de muncitori în industria ospitalităţii, producţie sau în agricultură.
     
    „În ultimele luni am început să evaluăm tot mai serios selecţia şi recrutarea unor specialişti în domeniul IT din Asia, Vietnam, care să fie detaşaţi în România pe perioa­de definite de timp“, a spus pentru ZF Răzvan Rada, general manager în cadrul Head Hunting IT.
     
    În prezent, în sectorul IT&C lucrează 178.700 de salariaţi, dintre care 84.000 în sectorul serviciilor informa­ti­ce. Anual, de pe băncile facultăţilor cu profil IT ies circa 6.000 – 7.000 de absolvenţi, însă nevoia de pe piaţa muncii este dublă, spun angajatorii. Astfel, recrutarea de forţă de muncă în domeniul IT din ţări precum Vietnam a devenit o necesitate şi pentru industria IT, care deşi oferă pachete salariale avantajoase şi peste media naţională nu reuşeşte să atragă români specialişti în domeniul IT înapoi în ţară. 
     

  • APIA: Rentierii agricoli pot depune documentele pentru viza pe 2017 până în 31 august

    Potrivit Agenţiei de Plăţi, rentierii agricoli trebuie să se prezinte la ghişee cu următoarele documente, în original:
    – carnetul de rentier agricol;
    – actul de identitate al solicitantului;
    – decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II / decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
    – procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
    – contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil. Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
    – extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional);
    – declaraţia pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea imprisionantă a bunicuţei de 91 de ani care şi-a trasnformat satul într-o operă de artă

    Agnes Kasparkova a învăţat această formă de artă de la o altă femeie pe nume Manakova, iar când aceasta a decedat, ea a decis să-i continue munca, potrivit metro.co.uk.

    Agnes a lucrat în agricultură, dar s-a retras în urmă cu 31 de ani. Acum, femeia creează picturi florale inspirate de arta moraviana, originară din sudul Cehiei.

    Nu îşi plănuieşte design-ul, preferând să picteze din imaginaţie. Arta făcută de bătrână se remarcă prin vopseaua albastră ultramarină, care arată incredibil în contrast cu pereţii albi ai caselor. Alege de fiecare dată o vopsea de bună calitate, garatând astfel că lucrarea va ţine peste ani.

    Oamenii spun că femeia reuşeşte să aducă în satul său un gram de individualitate, căldură şi dragoste. Agnes nu primeşte bani pentru munca ei şi nici măcar nu se consideră artistă, deşi petrece multe ore pe zi muncind la operele sale apreciate de toată lumea.

    Întrebată de ce a ales să picteze, Agnes răspunde simplu şi cuceritor: „Fac doar ceea ce îmi place. Încerc să decorez puţin lumea“.

    Bătrânica a devenit un mic star pe internet, imaginile cu picturile ei fiind vizualiate şi apreciate de oameni din întreaga lume, scrie libertatea.ro

     

  • Grupul Carmistin şi-a dublat profitul datorită investiţiilor

    Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari crescători de animale din România, iar potrivit datelor interne, pe linia de business pui a înregistrat o creştere EBITDA de la 9,02 mil. lei, la jumătatea anului trecut, până la 11,20 mil. lei în primele şase luni ale anului curent, în condiţiile în care subvenţia aferentă condiţiilor de bunăstare s-a redus de la aproximativ 1,20 lei/cap în 2017, până la 0,86 lei/cap în 2018.

    De asemenea, pe linia de business porc, în condiţiile reducerii drastice a subvenţiei aferente condiţiilor de bunăstare cu peste 50%, de la 28,50 euro/cap anul trecut, până la 13,809 euro/cap anul acesta, profitul operaţional al grupului Carmistin s-a majorat de la 9,45 mil. lei, până la 16,62 mil. lei, în perioada de referinţă.

    Cea mai profitabilă linie de business a grupului, cu o creştere de peste 200% este linia de agricultură, mai exact cultura cerealelor şi fabricarea furajelor. La fel ca în cazul celorlalte linii de business, majorările profitului se datoarează investiţiilor, deschiderea noilor capacităţi de producţie din Râmnicu Vâlcea şi succesul de piaţă al furajelor destinate consumatorilor individuali.
    Per total, Carmistin a înregistrat în prima jumătate a anului 2018 un rezultat operaţional pe toate liniile de business de peste 48 mil. lei, faţă de 24,724 mil. lei EBITDA la finalul primelor şase luni ale anului 2017.

  • Premieră agricolă: Îngrăşăminte şi erbicide din saci sau bidoane, înlocuite cu tablete efervescente

    În prima fază, produsul este destinat pieţelor din România, Spania şi Croaţia. Pentru realizarea tabletei efervescente, producătorii români au colaborat cu cercetători din Marea Britanie, Croaţia, Ungaria şi Lituania.

    „Noul produs utilizează tehnologia BioChain, care permite prezenţa a 4-6 substanţe active într-o tabletă, se dizolvă complet în maximum 60 de secunde, fără depuneri sau reziduuri şi nu prezintă risc de fermentare şi degradare la căldură, cum se întâmplă în cazul majorităţii inputurilor ecologice. Un alt avantaj major al tabletei efervescente constă în eficientizarea transportului în câmp şi reducerea semnificativă a spaţiului de depozitare – un flacon de 1,2 kilograme devine o tabletă efervescentă de 250 de grame. În plus, termenul de valabilitate al produselor poate creşte de la 3-6 luni la 5-7 ani”, se arată în comunicat.

    „Gama noastră completă de produse conţine tratament de sămânţă, tratamente fitosanitare, îngrăşământ de sol şi îngrăşăminte foliare şi poate acoperi toate nevoile unei culturi ecologice. Fiecare agricultor care va folosi aceste produse va beneficia de consiliere de la momentul însămânţării şi până la recoltat”, a precizat Vlad Popescu, director general Norofert Organics.

  • Comisarul Phil Hogan: Rezerva de criză a UE nu poate fi activată pentru pesta porcină din România

    „Deşi înţeleg situaţia dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate direct de boală, este imperios ca, întâi de toate, România să ia toate măsurile necesare pentru a ţine epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislaţia privind sănătatea animalelor, în special în Directiva Consiliului 2002/60/EC. În plus, răspunsul României la situaţia epidemiologică în legătură cu Pesta Porcină Africană ar trebui să fie aliniat principiilor Strategiei UE pentru Pesta Porcină Africană. Măsurile implementate de România pentru monitorizarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susţinute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanţarea de urgenţă, în baza dispoziţiilor Regulamentului 652/2014”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare transmisă pe 14 august europarlamentarului român Laurenţiu Rebega.

    Phil Hogan a adăugat, potrivit sursei citate, că România are posibilitatea de a apela, mai întâi, la propriile ajutoare de stat.

    „În timp ce este de o importanţă deosebită ca cerinţele de monitorizare şi biosecuritate să fie respectate şi răspândirea bolii limitată, autorităţile române trebuie, de asemenea, să reflecteze la posibilităţile de finanţare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată pentru îmbunătăţirea biosecurităţii în exploataţiile de porcine din România. În acelaşi timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autorităţile ţării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane”, se mai arată în scrisoarea oficialului european.

    Potrivit lui Hogan, regulamentele europene oferă posibilitatea unor măsuri „de natură excepţională şi temporară”, iar schema de ajutor de criză pentru fermierii români reprezintă o „măsură de ultim resort” care nu se poate activa în momentul de faţă.

  • Studiu: România a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice

    „Primele iniţiative în sensul recrutării de forţă de muncă din afara ţării au început să apară în România în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse şi includ migraţia anumitor categorii sociale către ţări mai dezvoltate din vest, scăderea natalităţii, cerinţele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii şi incapacitatea sistemului de învăţământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi”, notează autorii studiului.

    Potrivit Smartree, industriile în care companiile au recurs la angajarea de lucrători străini sunt HoReCa (hoteluri-restaurante-catering), producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii, iar cei mai mulţi angajaţi străini provin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda – ţări în care nivelul de trai este sub cel al României.

    „Companiile din România au început să-şi pună problema importului de angajaţi din ţări non-UE, care să asigure resursa umană în sectoarele în care există deficit de personal şi activitatea riscă să fie întreruptă din această cauză. În schimb, costurile ridicate asociate procedurii de angajare internaţională, concomitent cu durata relativ mare de închidere a proiectelor, reprezintă cele mai importante dezavantaje. Printre dezavantaje se mai numără diferenţele culturale şi de limbă vorbită, integrarea angajaţilor străini într-o nouă cultură, un ciclu lung de angajare, începând cu realizarea documentaţiei şi demararea procedurilor pentru a obţine avizele necesare din partea instituţiilor statului, procesul de recrutare internaţională şi volatilitatea forţei de muncă adusă”, mai arată studiul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Sunt salarii mici în România? Noi vrem să angajăm un inginer agronom, cu 5.000 euro net pe lună, cu Toyota Hilux maşină de serviciu, laptop, mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea

    După mai bine de 10 ani de lucru în IT, un cuplu, prieteni de familie, el, ea şi copilul au decis să părăsească Bucureştiul pentru a se muta într-un oraş, în declin, la 150 de km de Bucureşti, ca să se implice de la faţa locului în afacerea familiei, agrobusiness cu câteva milioane de euro pe an şi mii de hectare de lucrat, semănat, recoltat, depozitat, urmărit producţia şi tractoarele, etc. Au trecut de la programare la grâu, porumb, floarea soarelui, etc.

    – Sunt salarii mici în România? Nu este de lucru? Noi căutăm un inginer agronom, îi dăm 5.000 de euro net pe lună, cu Toyota Hilux (pick-up) maşină de serviciu, laptop, telefon mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi nu găsim.(Salariul mediu pe economie este de 2.300 de lei net, adică aproape 500 de euro. În IT, salariul mediu este de 5.700 de lei net, adică aproape 1.300 de euro)

    – Nu găsim nici tehnicieni agricoli, nici tractorişti, nici silozari, nici magazionieri, nici zilieri, este un dezastru. Avem nevoie de un agronom pedologic, să ştie când să însămânţeze, să se uite după cultură, după umiditate, să ştie când trebuie să recoltăm, şi nu găsim.

    – Am cumpărat tractoare de ultimă generaţie, de sute de mii de euro, zici că este o navă spaţială în cabină, nici nu simţi căldura de afară, poţi să stai în costum fără probleme, dar nu avem tractorişti. Le plătim şi 4.000 de lei net pe lună în campanie, ne rugăm să nu strice tractorul.

    – Avem nevoie de un tehnician agricol, îi dăm 2.000 de euro net pe lună, îi dăm casă, dar vrem să ştie să scrie un jurnal de recoltare, să urmărească producţia, să nu fure şi să nu fie beţiv.

    – Cei de la Bucureşti au desfiinţat şcolile profesionale, iar acum plătim cu toţii, pentru că nu avem de unde să luăm oameni specializaţi (în 2009, în mandatul Ecaterinei Andronescu de la PSD s-au desfiinţat şcolile profesionale-n.r.).

    – Cei de la Agronomie, fie pleacă din ţară, fie se duc într-un alt sector, fie se duc reprezentanţi de vânzări la companiile de inputuri. Nimeni nu vrea să lucreze în producţie, să vină pe câmp. Şi le dăm bani.

    – Unde sunt Camerele Agricole şi pe cine reprezintă?

    – Agricultura nu mai este ca pe vremuri, acum se face cu tableta în mână, iar şcoala nu ţine pasul cu realitatea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro