BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

Afaceri de la zero. Florin Chirodea produce 100.000 litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania şi vrea să deschidă câte un winehouse în marile oraşe ale ţării

În prezent, există şapte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeură, afine, căpşune, cireşe, piersici, coacăze negre şi aronia. Investiţia în unitatea de producţie şi plantaţie a ajuns la 100.000 euro.

Florin Chirodea, un antreprenor din judeţul Bihor, produce circa 100.000 de litri de vin pe an din diverse fructe sub brandul Blood from Transylvania. Antreprenorul îşi doreşte ca anul acesta să îşi deschidă propriul magazin de desfacere, iar ulterior să ajungă cu câte un winehouse în fiecare oraş mare din România.

Povestea Blood from Transylvania a început în urmă cu aproape şase ani când Florin Chirodea deţinea o plantaţie de coacăze negre şi a realizat faptul că segmentul de vin din fructe lipseşte pe piaţa din România.

„Era doar un vis, ideea de procesare era doar un vis, înainte să încep plantaţia m-am gândit ce pot să fac, am luat pe rând toate posibilităţile, gemuri, dulceţuri, siropuri, am zis că piaţa este suprasaturată şi am am hotărât să fac vin şi aşa am început. Mi-am dat seama că segmentul de vin din fructe lipseşte pe piaţa din România din punct de vedere al procesării“, spune Florin Chirodea.

Antreprenorul spune că diferenţa între un vin din fructe şi unul clasic, din struguri, nu este foarte mare. Vinul din fructe are nevoie de mai mult zahăr pentru a putea ajuta la fermentare, dar procesul de fermentare este acelaşi cu cel al strugurilor, dar există, totuşi, diferenţe ale proprietăţilor fizice, nutrienţi şi vitamine.

Florin Chirodea, pe lângă partea de producţie, deţine trei hectare de coacăze negre, iar împreună cu familia sa mai are încă trei hectare de afine, astfel că restul fructelor le cumpără de la producători locali.

„Am investit în jur de 100.000 euro în plantaţie, cât şi în spaţiul de procesare, nu am accesat fonduri europene şi nu cred că voi accesa. Când am decis să pornesc acest plant de procesare nu am găsit programul potrivit pentru mine, producând alcool e mai greu să accesezi fonduri europene şi am decis să fac din fonduri proprii“, precizează Florin Chirodea.

Produsele sub brandul Blood from Transylvania se află în 20 de magazine din ţară.

Produsele au fost lansate în luna august a anului trecut, perioada de autorizare a durat circa doi ani. În prezent, cel mai important canal de vânzare este propriul site, dar cu toate acestea produsele sub brandul Blood from Transylvania se află în 20 de magazine din ţară.

„Reuşim să facem 100.000 de litri de vin pe an, dar având în vedere care este situaţia de acum nu avem o producţie foarte mare pentru că piaţa de desfacere nu este atât de mare, nu poţi să foloseşti toate resursele ca să intri în piaţă, restaurantele abia au fost deschise, sperăm să fie mai bine“, explică antreprenorul.

În prezent, există şapte sortimente de vin sub brandul Blood from Transylvania, iar fructele din care sunt produse vinurile sunt zmeură, afine, căpşune, cireşe, piersici, coacăze negre şi aronia. Pentru anul acesta antreprenorul intenţionează să mai lanseze încă şapte produse şi anume vinuri spumante din diverse fructe.

Antreprenorul spune că atunci când a luat decizia de a produce vin din fructe s-a uitat şi la ţări unde acest produs este destul de popular, în special în ţările nordice, acolo unde nu există un sol potrivit pentru culturile de viţă de vie.

„Această piaţă este doar în creştere, va dura ceva timp, sunt conştient că această afacere se va dezvolta în timp, trebuie să am răbdare, dar afacerea este în creştere. În America acest domeniu are o creştere de 10% în fiecare an“, precizează Florin Chirodea.

Antreprenorul îşi doreşte ca anul acesta să îşi deschidă primul magazin de desfacere în Oradea, unde vor fi prezente doar vinuri din fructe. Ulterior, Florin Chirodea îşi doreşte să ajungă cu câte un wine house în fiecare oraş mare. Pe lângă acest lucru, antreprenorul are în plan să aducă şi vinuri din fructe exotice precum banane.

„Vreau să deschid un lanţ propriu de magazine magazine în marile oraşe, să mă axez pe conceptul de vin din fructe. Va fi un concept doar cu vinuri din fructe, poate voi aduce vinuri din fructe exotice, precum vin din banane, vinuri din fructe care la noi nu există“, mai spune Florin Chirodea.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.

⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

February 23, 2021
Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

„Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

„Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

February 10, 2021
Tot mai multe afaceri sunt construite de tinerii din România într-un domeniu vechi, dar cu idei şi influenţe moderne

Puţine lucruri pot da aceeaşi încredere de sine pe care o dă o pereche confortabilă de pantofi. Cu tocuri cui sau cu talpă dreaptă şi comodă, încălţămintea perfectă e un accesoriu pentru reuşită. Antreprenorii români au intrat şi pe această nişă cu afaceri de la zero în ultimii ani şi au dat naştere unor branduri autohtone, numai bune de pus în picioare. Luisa Fiore, 5th Element sau Joyas sunt numai câteva exemple de businessuri întemeiate în România, care au fost prezentate de-a lungul timpului în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

1. Luisa Fiore

Luiza Roată, IT-ist de meserie, a plecat din compania în care lucra în urmă cu aproape patru ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti. „Ideea a apărut dintr-o necesitate, după ce în urmă cu câţiva ani nu găseam pantofi pentru nunta mea. Aşa că am lăsat cariera de corporatistă şi am început să produc de la zero încălţăminte elegantă de damă”, povestea Luiza Roată la emisiunea ZF Afaceri de la zero.

A învăţat cum se face încălţămintea uitându-se pe YouTube şi în general de pe internet. A primit o finanţare de 44.000 de euro prin programul Start-Up Nation, apoi a început să caute un spaţiu pentru producţie, utilajele necesare, a început să facă angajări şi să creeze modele. Astăzi, încălţămintea Luisa Fiore se găseşte pe platforma eMag, putând fi de asemenea comandată direct de pe site-ul brandului.

Realizarea unei perechi de pantofi durează 24 de ore din momentul în care se primeşte comanda. Procesul de producţie constă în crearea unui tipar, după care bucăţelele de piele se subţiază, se cos, se asamblează faţa de piele, se trage pe calapod şi se lipeşte talpa, după cum explică Luiza Roată. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în principal din Italia, dar o mică parte vine şi de la tăbăcării din România, cu precădere din Braşov. Media este de 300-400 de pantofi produşi pe lună, existând şi posibilitatea de a crea încălţăminte la comandă, personalizată după cerinţele clientelor.

2. The 5th Element

În adolescenţă, Wilhelmina Tambac combina texturi şi culori. De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită. L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii. În atelierul tinerei, clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei, Daniel Ştefan, se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia.

3. PaPrezzo

Pasiunea pentru încălţăminte a fost cea care i-a făcut pe fraţii Andrei şi Mircea Rusu să investească 12.000 de euro în brandul de pantofi PaPrezzo, a căror producţie are loc într-un atelier din Cluj-Napoca. „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, povestea Andrei Rusu. Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional. Materia primă vine de la furnizori din ţară şi reprezintă una dintre provocările din business, fiind greu de procurat. Publicul-ţintă? Bărbaţii care participă la evenimente precum nunţi, conferinţe, dar şi cei care vor să se încalţe casual la birou.

4. Bianca Georgescu

Numele Biancăi Georgescu s-a transformat într-un brand în urmă cu cinci ani, după ce a decis să-şi ducă lucrarea de licenţă la rang de business. A absolvit Facultatea de Artă din Bucureşti, secţia Design, şi-a făcut ucenicia în mai multe ateliere de încălţăminte din Bucureşti, apoi şi-a înfiinţat propriul atelier de design şi producţie de încălţăminte. În 2015, de ziua ei de naştere, sora Biancăi i-a oferit cadou un site cu numele ei. Şi aşa s-a născut brandul. În primul an de master a hotărât să plece într-un schimb de experienţă în Italia, cu Erasmus, unde a făcut practică în cadrul unei fabrici de încălţăminte destinată spectacolelor de teatru. Acolo a învăţat mult, a adunat noi informaţii, a ajuns să creeze produse cu tehnici noi. Tot acolo, tânăra a învăţat şi cât este de important să alegi corect materia primă, furnizorii. În prezent, ea foloseşte în atelier materie primă adusă din Italia, în mare parte, însă colaborează şi cu un furnizor din Braşov. Clienţii pot cumpăra încălţăminte sub brandul Bianca Georgescu atât de pe site-ul companiei, cât şi de pe site-urile de profil colaboratoare, dar pot veni să-şi aleagă modelul, materialele şi măsura în atelierul firmei. Produsele pot fi create atât după un anumit model dintr-o colecţie, cât şi după preferinţele clientului.

5. Joyas

Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia. Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare. Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

Pionieri într-o piaţă cu tradiţie

Pe o piaţă în care România este recunoscută internaţional ca un producător important de încălţăminte premium, micii antreprenori au pariat, de cele mai multe ori, pe produse cu preţuri peste medie, de multe ori unicat. Cum materia primă este, de cele mai multe ori, pielea, businessurile s-au orientat şi către produse adiacente, cum sunt genţile.

Potrivit celor mai recente date, România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de
22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. În 2019, când mai multe fabrici locale s-au închis şi relocat în ţări considerate mai ieftine, industria a pierdut 700 de milioane de lei din cifra de afaceri.

Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „Made in Romania” pe haine şi pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler sau Burberry. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi. Începând din anii ’90, România a devenit treptat unul dintre principalii croitori şi cizmari ai Europei. Poziţia geografică favorabilă, expertiza istorică şi mai ales salariile mici au pus piaţa locală pe harta marilor branduri internaţionale când vine vorba de producţie.

Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

February 4, 2021
Povestea tinerei care a transformat un obicei vechi de sute de ani, la care mulţi au renunţat, într-o afacere modernă şi profitabilă

Ţesutul la război este, fără nicio urmă de îndoială, o îndeletnicire mai degrabă de ieri decât de azi, mai degrabă a bunicilor şi străbunicilor decât a generaţiilor mai noi. Simona Gonciulea este însă, excepţia. Dintotdeauna a admirat munca femeilor de la ţară care ţeseau preşuri, covoare, broderii, ii şi chiar costume populare şi aveau, totodată, timp şi pentru casă şi familie. Aşa că, atunci când viaţa i-a dat o pauză, a intrat şi ea în această provocare. Şi aşa a apărut Sigo.

În primul concediu de creştere a copilului am încercat lucrul de mână şi am continuat în al doilea concediu. Am simţit atunci nevoia de a face ceva creativ, motivant în acelaşi timp, stând mai mult acasă cu copiii. Aşadar, începutul a fost unul concentrat pe o nevoie a mea mai mult decât pe nevoia unor potenţiali clienţi. În această perioadă de început am avut parte de susţinerea soţului, lucru care a contat foarte mult”, povesteşte Simona Gonciulea. Nefiind constrânsă în vreun fel, a avut suficient timp să-şi testeze ideile şi să acumuleze cât mai multe cunoştinţe. Aşa se face că cei patru ani în care a fost în concediu de creştere a copiilor au ajutat-o să-şi schiţeze ideea unui business. „Transformarea unui meşteşug în business este destul de dificilă din multe perspective, pentru că depinde de mulţi factori.”

Unul din ei este productivitatea, aşa că, atunci când a simţit că nu mai poate face faţă singură, s-a gândit să încheie colaborări. Iar după ce a văzut că amatorii de articole handmade nu sunt deloc puţini, a proiectat câteva produse şi a început să le producă în ritm constant, indiferent că era vorba de genţi, rucsacuri sau încălţăminte. Apoi a înfiinţat o firmă şi a început treaba. „Brandul Sigo este reprezentat de mine. Sunt absolventă a Academiei de Studii Economice şi am activat în domeniul economic puţin peste şase ani, până la naşterea primului copil.”

Odată cu primul copil, s-a născut şi ideea de afacere. Investiţiile de câteva mii de euro nu au fost foarte mari, însă mai valoros a fost timpul dedicat acumulării de cunoştinţe, finalizării şi comercializării produselor. A cumpărat întâi un război de ţesut, în următorul an a mai luat unul, iar acum are patru astfel de războaie la îndemână. „În aceşti ani m-am concentrat pe validarea produselor, astfel că partea financiară nu a fost o ţintă pentru mine. În cadrul firmei regăsiţi un singur angajat, adică eu. Totuşi, în realizarea produselor am implicat mai multe persoane, având colaborări atât la nivelul Bucureştiului, cât şi în ţară. Apreciez că acest model poate fi extins. Am desluşit singură întregul proces, de la aţă la produs finit, şi acum văd câteva oportunităţi de dezvoltare.”

Preţurile articolelor care ies din războaiele Simonei Gonciulea sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei. Îi sunt clienţi oameni din categorii diferite, dar cu un lucru în comun: ataşamentul de tradiţie şi de lucrul de mână, dorinţa de a ieşi din tiparul marilor branduri. Cei mai frecvenţi cumpărători sunt femeile cu vârste între 25 şi 50 de ani, care aleg în special online-ul când vine vorba de plasarea comenzilor. De altfel, majoritatea vânzărilor au loc în online şi, deşi înainte de pandemie era o ţintă identificarea unor forme de colaborare cu magazine fizice, Simona Gonciulea spune acum că va reevalua ideea atunci când situaţia va permite. Totuşi, anul trecut a fost prezentă cu brandul Sigo într-un magazin fizic şi a fost foarte bine. Tot anul trecut a pariat şi pe alte idei.

„În 2020, pe fondul schimbărilor influenţate de pandemie, am adus în atenţia admiratorilor preşul tradiţional ţesut la război. Practic, dacă multe produse se realizau din material ţesut (care, ca formă primară, este un preş), acum m-am rezumat doar la preş. Am prins valul de emoţie creat de lockdown în jurul afacerilor româneşti şi m-am axat pe fabricarea de preşuri din materiale reciclabile.” De altfel, preşurile se asociază numai bine cu aspectul modern al locuinţelor, spune antreprenoarea, astfel că una din ţintele din 2021 este găsirea căii potrivite pentru a le introduce în designul interior al locuinţelor. „În acelaşi timp, voi continua producerea celorlalte tipuri de articole – genţi, rucsacuri, borsete, încălţăminte. Mai sunt şi alte variante, însă sunt în fază incipientă acum”, spune Simona Gonciulea.

Preţurile articolelor care ies din războaiele Simonei Gonciulea sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Chefs of Romania – platformă care aduce bucătarul acasă (Bucureşti)

Fondator: Alex Rada

Investiţie iniţială: 10.000 de euro

Prezenţă: naţională

Wooden Lamp – atelier de lustre din lemn (Miroslava, jud. Iaşi)

Fondatori: Mara şi Alexandru Bălţătescu

Investiţie iniţială: 35.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020 (august-noiembrie): 60.000 de lei (12.200 de euro)

Prezenţă: naţională şi internaţională

Home Kineto – cabinet de kinetoterapie (Popeşti-Leordeni)

Fondator: Cosmin Ciocîrlan

Investiţii: 20.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

Prezenţă: Popeşti-Leordeni, online

Corinne Chocolat – atelier de ciocolată fără zahăr (Bucureşti)

Fondatoare: Corina Ifrim Drăgulinescu

Investiţie iniţială: 40.000-45.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 170.000 de lei (aproape 35.000 de euro)

Prezenţă: online

Miere cu drag – brand de miere (jud. Olt)

Fondatori: Anca şi Lucian Ciutacu

Investiţii: peste 15.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

Prezenţă: naţională

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

February 3, 2021
Cum să transformi o idee venită în vacanţă într-o afacere profitabilă. Două tinere au reuşit şi acum vând în toată lumea

Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial.

Fără cunoştinţe în domeniu, cu studii economice şi de limbi străine, devotamentul şi pasiunea pentru această ramură a producţiei de încălţăminte ne-au transformat, la un an de la realizarea primului tipar, în antreprenori în confecţionarea încălţămintei din piele, odată cu cunoaşterea tuturor proceselor şi a etapelor de producţie”, spun cele două fondatoare Joyas.

Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei –
521.000 de lei mai exact. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia.

„Alegerea de a nu lucra cu stocuri a venit pe parcurs, din mărturisirile clientelor cu diverse probleme, care nu îşi găsesc în magazine produse care să le fie pe plac şi cu care să aibă confort sporit. Cererea, în mare măsură, vine din partea clientelor din România şi majoritatea expediţiilor se fac pe teritoriul ţării, însă observăm o uşoară creştere şi în extern, în fiecare an”, spun antreprenoarele.

Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare.

Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

„Cifra de afaceri pe 2019 a fost satisfăcătoare. Pentru susţinerea unui brand şi creşterea sa, în primii ani, promovarea şi expunerea la nivel naţional sunt esenţiale, astfel că toate veniturile firmei au fost direcţionate în acest sens. În momentul de faţă, atelierul Joyas are în subordine 15 angajaţi.”

După un an 2020 al provocărilor şi al schimbărilor, echipa Joyas priveşte cu optimism către 2021 şi şi-a propus să creeze noi modele pentru clientele din România şi din afara ţării.

Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei – 521.000 de lei mai exact.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Magic Mint – atelier de pictură pe textile şi accesorii (Bucureşti)

Fondatoare: Alexandra Dumitru

Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de lei (2.700 de euro)

Prezenţă: online

Colorazon – magazin online cu jocuri educative de tip board game pentru copii (Bucureşti)

Fondatoare: Andra Păduraru

Investiţie iniţială: 1.000 de euro

Prezenţă: online

Chef Sosin – atelier de producţie de sosuri, muştaruri, dulceţuri (Jilava)

Fondator: Sebastian Sosin

Investiţie iniţială: 20.000 de euro

Prezenţă: băcănii, online

Nood Food – laborator cu produse fără zahăr şi fără carne (Bucureşti)

Fondatori: Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa

Investiţie iniţială: 20.000 de euro

Cifră de afaceri în 2019: 48.000 de euro

Prezenţă: zona Domenii din Bucureşti, livrări în Bucureşti şi împrejurimi

La Troia – pizzerie (Călăraşi)

Fondator: Cătălin Mihaiu

Investiţie iniţială: 45.000 de euro

Vânzări: 100.000 de lei pe lună, în medie (peste 20.000 de euro)

Prezenţă: Călăraşi şi împrejurimi

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

January 30, 2021
Din generaţie în generaţie

Peste nouă ani de experienţă, peste 80.000 de obiecte lucrate manual şi peste 36.000 de comenzi la activ. Acesta ar fi, în cifre, bilanţul Ioanei Bugean pentru afacerea pe care a fondat-o, Le Cose Animate. Acum mai bine de nouă ani, atelierul ei de cadouri handmade personalizate şi decoraţiuni era nu mai mult de o sufragerie şi o bucătărie pline de cutii şi cutiuţe. Astăzi, povestea are mult mai multe pagini deja scrise.

Ioana Bugean a început aventura ei în business de la zero, împreună cu mama ei, Ester. În scurt timp, li s-a alăturat sora Ioanei, Dana, aşa că businessul a prins contur în familie.

„Produsele noastre sunt confecţionate manual din lemn şi lacuri ecologice sau materiale textile brodate şi încercăm să folosim cât mai mult materie primă românească. Am plecat de la cutii din lemn pentru amintiri, iar astăzi, la noi găseşti cadouri personalizate pentru nou-născuţi şi copii, pentru bunici şi mătuşi, decoraţiuni de nuntă, trusouri de botez sau daruri cu suflet pentru orice ocazie”, spune Ioana Bugean.

Lemnul se îmbină cu broderia, la fel cum studiile în comunicare ale Ioanei s-au împletit cu cele în economie ale mamei şi surorii ei şi aşa s-a dezvoltat Le Cose Animate. Businessul este „în priză” tot anul, indiferent că se lucrează pentru sărbătorile de iarnă, pentru mărţişor sau pur şi simplu pentru nunţi sau botezuri.

Toate micile – sau marile – creaţii ale celor trei antreprenoare se vând online, pe site-ul lor, iar preţul unei decoraţiuni personalizate pleacă de la 29 de lei. În funcţie de destinatarul cadoului şi de buget, cumpărătorul îşi poate „construi” singur darul. Odată cu timpul, s-a diversificat oferta, dar şi businessul a crescut la rândul lui.

„În 2019, cifra de afaceri a fost de aproximativ 170.000 de euro. Anul 2020 a fost unul greu pentru noi, aşa cum a fost pentru toată lumea, dar în acelaşi timp a fost şi un prilej extraordinar să ne reinventăm şi să ne adaptăm unei noi realităţi sociale şi de business. Am căutat să găsim oportunităţi şi produse noi pentru clienţii Le Cose în fiecare an, încercând să le oferim o experienţă de shopping cât mai personalizată”, spune Ioana Bugean.

Toate micile – sau marile – creaţii ale celor trei antreprenoare se vând online, pe site-ul lor, iar preţul unei decoraţiuni personalizate pleacă de la 29 de lei.

Pentru sărbătorile care tocmai au trecut, ea, împreună cu mama şi sora ei, au gândit mai multe produse de dăruit celor dragi, părinţilor, bunicilor, nepoţilor sau prietenilor. Cadourile au fost toate personalizate la cererea clienţilor şi expediate direct destinatarului, pentru a păstra sentimentul de apropiere chiar şi într-un Crăciun în care întâlnirile fizice nu au fost întotdeauna posibile. Odată această provocare depăşită, cum arată anul 2021 pentru Le Cose Animate?

„Pentru că suntem o afacere de familie, ştim foarte bine cât de important este să ne ajutăm şi să ne susţinem reciproc, de aceea, pentru 2021, ne propunem să ne dezvoltăm şi mai mult decât până acum în jurul sintagmei «Buy Local», căutând parteneri locali pentru toate produsele noastre de bază”, spune Ioana Bugean.

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare
pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Firul cuvintelor – proiect de caligrafie (Bucureşti)

Fondatoare: Mădălina Tătaru

Prezenţă: online, naţională

Foldo – producţie de mobilier şi decoraţiuni din carton (Bucureşti)

Fondator: Nicolae Baciu

Investiţie iniţială: 50.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de euro

Prezenţă: naţională

Forest Food – prelucrare de ciuperci şi fructe de pădure (Căpuşu-Mare, jud. Cluj)

Fondatori: Dănuţ şi Bogdan Costea

Cifră de afaceri în 2019: 8,6 mil. lei (1,8 mil. euro)

Prezenţă: naţională şi internaţională

KaminHorn – producţie de accesorii pentru coşuri de fum (jud. Bacău)

Fondator: Răzvan Anăstăsoaie

Investiţie iniţială: 16.000 de euro

Cifră de afaceri în 2020: 1,4 mil. euro

Prezenţă: online şi în magazine de bricolaj

Hug Me Blanket – atelier de producţie de pături (Alexandria)

Fondatoare: Anamaria Pirea

Investiţie iniţială: 170.000 de lei (36.000 de euro)

Cifră de afaceri în 2020: 90.000 de lei (19.000 de euro)

Prezenţă: online

Grana – fabrică de pâine artizanală (Feleacu, jud. Cluj)

Fondatoare: Monica Ichimescu

Investiţie iniţială: 15.000 de euro

Prezenţă: Feleacu, jud. Cluj

Thaice Cream – îngheţată artizanală

Fondator: Valentin Ghiţă

Investiţie iniţială: 600 de lei

Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro

Prezenţă: AFI Cotroceni şi o rulotă mobilă

Zamir – brand de şosete

(Cluj-Napoca)

Fondatori: Ionel Timiş şi Bene Laszlo

Investiţie iniţială: 600 de lei

Cifră de afaceri în 2019: 330.000 de lei (70.000 de euro)

Prezenţă: online, Iulius Mall din Cluj-Napoca

Wine & Dine – magazin de vinuri (Oradea)

Fondatori: Adina şi Dani Todea

Investiţie iniţială:
4.000-5.000 de euro

Prezenţă: online, Oradea

EastRide – servicii de curierat pe bicicletă (Cluj-Napoca)

Fondatori: Botond Bakos, Arpad Joo şi Balazs Halmen

Investiţie iniţială: 3.000 de euro

Cifră de afaceri în 2019: 3,1 mil. lei (654.000 euro)

Prezenţă: Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Târgu-Mureş

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

January 20, 2021
Afaceri de la zero. Filofteia şi Ioana Matei, mamă şi fiică, realizează lunar peste 1.000 de produse cosmetice naturale sub brandul Jovis, iar ambiţia lor este să ajungă în toată Europa

Un hobby transformat în business printr-o colaborare de peste un deceniu între Filofteia şi Ioana Matei, mamă şi fiică. Aşa începe povestea Jovis, un brand de cosmetice naturale fabricat într-un atelier din Constanţa în urma unei investiţii totale de 30.000 de euro.

„Eram studentă în anul întâi la Ecologie şi Protecţia Mediului şi eram interesată de tot ce înseamnă produse eco, bio, în special de produse cosmetice şi de îngrijire a tenului“, povesteşte Ioana Matei, ecolog în prezent şi creator al brandului Jovis. Interesul Ioanei Matei s-a transformat rapid în primele încercări de a produce acasă, în bucătărie, primele măşti, balsamuri de buze, unguente, cu ingrediente naturale cumpărate din magazine de tip plafar. „Era hobbyul meu şi pentru că aveam nevoie de un loc al meu în care să vorbesc în voie pe tema asta, mi-am făcut un blog – Jovis Homemade Beauty – folosind numele Jovis care era pe atunci (în 2009 – n. red.) nickname-ul meu din mediul online“.

Blogul a adus în jurul Ioanei Matei o comunitate de oameni interesaţi de produse fabricate din ingrediente naturale, iar în paralel tânăra studentă a realizat şi prima sa vânzare. „Am făcut zece bucăţi de balsam de buze şi le-am vândut pe toate colegelor de la facultate, cu 5 lei bucata. Au fost primii mei 50 de lei câştigaţi“.

În 2010, Ioana Matei a descoperit universul săpunului natural, a creat împreună cu mama sa prima reţetă şi de atunci nu s-au mai oprit. „Noi facem săpun prin metoda la rece deoarece ingredientele nu sunt fierte sau încălzite, astfel că îşi păstrează proprietăţile. Am început să facem totul manual, în bucătărie“, îşi aminteşte Ioana Matei, care adaugă că pentru a ajunge la spaţiul de producţie de astăzi investiţiile au venit treptat şi s-au ridicat la 30.000 de euro.

Primele vânzări au venit în urma participării brandului Jovis la târguri din Constanţa, iar astăzi 80% din volume vin din magazinul online propriu, iar restul din parteneriate cu distribuitori din toată ţara.

„Colaborăm cu magazine mici, care sunt tot aşa pe profilul nostru, cu magazine de produse cosmetic naturale. Produsele Jovis mai sunt prezente în magazinele zero waste sau zero plastic, un segment care s-a dezvoltat în ultimii doi ani, în magazinele de produse româneşti şi în băcănii“, mai spune Ioana Matei care adaugă că a discutat şi cu lanţuri de farmacii, dar discuţiile nu s-au concretizat pentru că discountul solicitat de marile lanţuri ar pune presiune pe preţul de vânzare.

„Eu mi-am dorit de la început să creez produse accesibile şi am preferat să producem cosmetice accesibile unui public mai larg“.

Un săpun Jovis costă între 13 şi 19 lei, iar portofoliul dezvoltat cuprinde 22 de produse, plus o gamă de şampoane solide. Din portofoliul magazinului online Jovis fac parte şi uleiuri şi unturi de corp, dar şi o gamă de accesori pentru îngrijire.

„Noi producem lunar cam 1.000-1.200 de produse, dar investiţia a fost treptată, produsă în mai multe etape şi s-a ridicat la 30.000 de euro, cea mai mare parte pentru amenajarea spaţiului de producţie şi pentru certificarea produselor“.

Filofteia şi Ioana Matei sunt în continuare implicate activ în business, însă pentru a dezvolta Jovis au apelat la colaboratori pe diverse domenii, pe partea de ambalaje, de website, de design. „A devenit din ce în ce mai evidentă nevoia unui asistent în zona de producţie. Ne propunem ca în acest an să ne mărim echipa, să producem mai mult, mai eficient. Noi am primit foartre multe cereri pentru livrări în afara ţării, clienţi care locuiesc în alte ţări. Mi-ar plăcea să adaptăm site-ul pentru a livra românilor din afară, dar şi persoanelor din alte ţări. Vom lucra să traducem ambalajele pentru a putea livra în afară pentru că vin cereri de distribuţie din străinătate şi prin alte magazine“.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.

⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

January 19, 2021
Afaceri de la zero. Roxana Ispas creează costume de baie handmade sub brandul Ronna Swimwear şi a vândut de 2 mil. euro în 2020, în toată lumea

Finanţarea iniţială a venit dintr-un alt business al antreprenoarei şi s-a ridicat la aproximativ 20.000 euro.

Roxana Ispas creează într-o fabrică din Buzău, dar şi în Milano, costume de baie handmade, pe măsura clienţilor, pe care le vinde sub brandul Ronna Swimwear în toată lumea, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro. Ea a lucrat mai mulţi ani în domeniul juridic, în cadrul unei case de avocatură, iar apoi a schimbat macazul şi a deschis iniţial un business în domeniul consultanţei specializate pe facilitarea obţinerii de autorizaţii sau avize de funcţionare de către persoanele juridice.

„Ideea de Ronna Swimwear a apărut din nevoia pieţei româneşti de a avea costume de baie din materiale bune. M-am gândit să fac ceva inedit. Prima dată am pornit un business în producţia de lenjerie intimă cu o asociată şi am văzut că acest segment de costume de baie a mers mai bine, asta fiind prin 2015. Apoi, am pornit singură în 2018, numai cu costume de baie“, povesteşte Roxana Ispas.

Finanţarea iniţială a venit din businessul său în domeniul consultanţei şi s-a ridicat la aproximativ 20.000 euro. Iar în prezent, spune ea, tot ce face din vânzările costumelor de baie investeşte în producţie.

Antreprenoarea susţine că la început nu avea mari aşteptări de la noul business, însă a muncit mult, iar acesta a luat amploare încă din primul an. „Primele cliente au fost chiar persoane cunoscute. După aceea am primit foarte multe comenzi din afara României, din Londra, Franţa, Anglia, Germania, SUA.“

Primele produse, îşi aminteşte Roxana Ispas, au fost costumele de baie cu volane. Apoi a făcut produse nude şi seturi cu diverse imprimeuri. „Recomandările clientelor m-au ajutat foarte mult la început“, explică ea.

Antreprenoarea spune că merge pe liniile clasice de produse şi se inspiră în funcţie de ce vede. Ea adaugă că are comenzi din toată lumea şi în mai multe ţări a deschis showroomuri, deoarece clientele din Franţa, Germania şi Dubai caută produsele Ronna Swimwear mai mult în locaţii fizice, faţă de clientele din România, care comandă mai mult online.

Primele produse, îşi aminteşte Roxana Ispas, au fost costumele de baie cu volane. Apoi a făcut produse nude şi seturi cu diverse imprimeuri.

„Clienţii mei acum pleacă în vacanţe în Dubai, Maldive, Seychelles, dar am primit o comandă de la o franţuzoaică pentru o nuntă în vară“, subliniază ea, adăugând că iarna costumele de baie se vând mai bine decât vara. În această perioadă, spune Roxana Ispas, se caută mult seturile cu multe accesorii. „Îmi doresc să fac produse accesibile.“

În 2020, ea a făcut câteva colecţii exclusiviste de costume de baie pentru Madrid şi Monte Carlo şi menţionează că a rămas fără produse pe stoc. În acelaşi an, ea a creat mai multe colecţii de costume de baie şi a făcut o nouă linie de business, de rochii de lux, sub o marcă nouă – Ronna The Brand.

„Producem la Buzău şi la Milano. Cred că o să începem o colaborare pentru producţie şi în ţările Arabe. (…) Am pornit foarte bine 2021, avem chiar un finanţator din Dubai, care ne dă 7 mil. euro să facem rochii cu cristale Swarovski, dar şi costume de baie. Ne bucură că putem să producem la costuri bune lucruri accesibile clienţilor. Colaboratorii mei din Dubai au găsit finanţator. Acum se găsesc bani pe piaţă şi mai ales în afară“, afirmă Roxana Ispas.

În 2020, cifra de afaceri a companiei a fost 2 milioane de euro, iar anul acesta 1 milion de euro merge în producţie, a mai spus fondatoarea Ronna Swimwear.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.

⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

January 14, 2021
Prosecco la orice oră

„Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Iniţial, îşi promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toţi colaboratorii o ştiau drept „fata cu prosecco”, aşa i-a rămas numele. Ce face ea? După cum şi brandul o sugerează, livrează prosecco mereu şi oriunde, ca să dea gust momentelor în care puţin alcool este tot ceea ce lipseşte.

Businessul s-a născut din bani împrumutaţi de la prieteni şi din dorinţa de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou şi să aibă aceleaşi sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivaţie şi îşi dorea să facă ceva care să-i pună imaginaţia la încercare.

„Aşa că mi-am dat demisia, m-am angajat la un business mic care nu a evoluat aşa cum plănuisem, din cauza investitorilor, am încercat un alt business asemănător în parteneriat cu o persoană, însă ne-am dat seama că nu aveam aceeaşi viziune, am renunţat şi am pornit la drum singură, fără niciun ban în buzunar”, îşi aminteşte Alina Chiticaru.

Investiţia iniţială a fost de circa 5.000 de euro, bani împrumutaţi de la prieteni. A fost greu la început să găsească clienţi care să aducă venituri fixe lunare, precum magazine de vinuri şi restaurante, dar într-un final a reuşit.

O altă problemă a fost găsirea furnizorilor de vin din Italia, care cereau mereu plata în avans şi comenzi minime, dar a avut noroc cu un colaborator din România care îi este şi prieten acum şi împreună aduceau comenzile, astfel încât cheltuielile să fie convenabile. Aşa că a continuat să livreze vinuri şi diverse combinaţii de cadouri, iar acum se gândeşte ce poate face pentru a continua să se dezvolte.

„Până la sfârşitul anului sper să îmi upgradez site-ul pe care l-am făcut singură, deci are destul de multe lipsuri, şi să vând cât mai multe cadouri personalizate pe care oamenii să le ofere celor dragi, aducându-le bucurii binemeritate după atât de mult stres.”

Livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine ştie ce ocazie şi aşa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar şi într-un ambalaj drăguţ, pentru a face experienţa completă. Aşa se face că, la Fata cu prosecco, se pot găsi sticle de vin de la 15 la 200 de lei.

„Pandemia a venit fix după prezenţa mea la două târguri, iar asta cred că m-a salvat, fiindcă restaurantele şi magazinele au fost închise, deci încasările mele de la ele au fost blocate, aşa că toţi clienţii întâlniţi la târguri şi toţi prietenii mei s-au aprovizionat şi încă o fac de la mine. Deci, cumva, nu pot să mă plâng. Bineînţeles că nu e perfect, dar este ok”, spune Alina Chiticaru despre perioada zbuciumată pe care a adus-o anul 2020.

La Fata cu prosecco, se pot găsi sticle de vin de la 15 la 200 de lei.

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Bambooda – brand de hârtie igienică din bambus (Bucureşti)

Fondator: Dan Cornea

Investiţie iniţială: 25.000 de euro

Prezenţă: naţională

Colina Farms – fermă de legume organice (Băbuţiu, jud. Cluj)

Fondator: Liviu Baltă

Cifră de afaceri estimată pentru 2020: peste 1 mil. lei (211.000 de euro)

Prezenţă: jud. Cluj

Atelier Panda – self-service auto (Bucureşti)

Fondator: Dan Pantilin

Investiţie iniţială: 5.000 de euro

Prezenţă: zona Pantelimon din Bucureşti

Şcoala de drift Sorin Ene (Bucureşti)

Fondator: Sorin Ene

Prezenţă: Bucureşti

DeLaAndrei – business cu plante aromatice (Poiana Mare, jud. Dolj)

Fondator: Andrei Segărceanu

Investiţie iniţială: 50.000 de lei
(10.000 de euro)

Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de lei (21.000 de euro)

Prezenţă: naţională

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

December 24, 2020
Povestea unor tineri care vând biscuiţi de zeci de mii de euro în România. Cum au reuşit ei să îşi pornească un business şi cât i-a costat afacerea mult dorită

Cu 20.000 de euro, cu poftă de dulciuri şi chef să le pregătească, Ani şi Răzvan Popa au fondat o „biscuiterie”. Evident, denumirea este o invenţie, dar una la fel de savuroasă precum reţetele pe care tot ei le inventează.

Ani Popa lucrează în domeniul alimentar de peste zece ani şi este, de fapt, „creierul” dulciurilor pe care le vinde LaBiscuiterie. Răzvan este de meserie inginer IT, iar în afacerea de familie se ocupă de tot ce înseamnă marketing şi management.

„Am fondat acest business plecând de la dorinţa de a ne pune amprenta în domeniul alimentar, oferind produse artizanale din ingrediente naturale. La bază stau pasiunea, determinarea şi principiile sănătoase. Am reuşit să construim cu un capital mic, reinvestind constant profitul în dezvoltarea afacerii”, spune Răzvan Popa.

Au plecat la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, apoi au mai continuat cu aproximativ 30.000 de euro, totul din surse proprii. Au făcut eforturi să nu se împrumute de la început, gândindu-se că va veni un moment în care vor fi nevoiţi s-o facă, pentru a se dezvolta. Şi-au amenajat un laborator de cofetărie-patiserie în Deva şi vând atât într-un spaţiu fizic adiacent laboratorului, cât şi online.

Ce vând? Tot soiul de biscuiţi, cornuleţe, crackers, ciocolată de casă, sărăţele, turtă dulce şi lista poate continua. Folosesc siropuri şi făinuri integrale, pe care le înnobilează cu infinite arome. Aşa au apărut biscuiţii cu cardamom, cu cafea, turmeric, cu sfeclă roşie, piper roşu, lavandă sau anason.

„Clienţii direcţi sunt, în cea mai mare parte, persoane fizice, către care vindem direct prin intermediul site-ului nostru şi al magazinului fizic aflat în incinta laboratorului de producţie. O altă categorie de clienţi sunt persoanele juridice care revând o mare parte din produsele noastre, iar aceşti clienţi reprezintă afaceri precum magazine naturiste, băcănii sau unităţi din zona HoReCa.”

Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pungă de crackers şi se apropie de 100 de lei pentru cozonaci, după cum se observă pe site-ul LaBiscuiterie. De altfel, comenzile plasate online au „salvat” afacerea de când a început pandemia, în condiţiile în care businessurile din retail sau HoReCa au funcţionat cu întreruperi în ultimele luni, din cauza pandemiei.

Anul trecut, LaBiscuiterie a însemnat o cifră de afaceri de 80.000 de euro şi un profit de 13.000 de euro, cu un total de patru oameni în echipă.

„Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

Sunt în plan şi dezvoltarea reţelei de parteneri B2B (business to business), dar şi identificarea unei soluţii de finanţare nerambursabilă, pentru a permite creşterea capacităţii de producţie şi crearea unor noi produse speciale pentru persoanele care suferă de diabet, mai ales că Ani şi Răzvan Popa au deja experienţa deserturilor fără zahăr, fără margarină sau fără gluten.

Răzvan Popa, cofondator LaBiscuiterie: „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Isidess – salon (Galaţi)

Fondator: Sandu Voicu

Investiţia iniţială: 30.000 de euro

Cifră de afaceri în 2019: 130.000 de euro

Prezenţă: Galaţi

AnaDance – şcoală de dans (Bucureşti)

Fondatoare: Ana Maria Musledin

Investiţie iniţială: 30.000 de euro

Cifră de afaceri: 200.000 de euro

Prezenţă: Bucureşti

Arpedia Filtrare – comerţ cu sisteme de filtrare şi purificare a apei (Iaşi)

Fondatoare: Camelia Dinu

Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 350.000 de lei (74.000 de euro)

Prezenţă: regiunea Moldovei

MM Boutique – centru de înfrumuseţare (Bucureşti)

Fondatoare: Mihaela Moise

Investiţie iniţială: 70.000 de euro

Cifră de afaceri în 2019:
peste 80.000 de euro

Prezenţă: strada Matei Basarab din Bucureşti

The Cheesecake House – cofetărie (Târgu-Mureş)

Fondatori: Vlad Niculici, Sabina Niculici, Anca Hintea

Investiţie iniţială: 15.000 de euro

Cifră de afaceri în 2019: 650.000 de lei (137.000 de euro)

Prezenţă: Târgu-Mureş

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

December 22, 2020