Potrivit Constituţiei României, ”prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”.
Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit amendamentului adoptat la propunerea PSD şi ALDE, „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin 1) (şefii de parchete, n.r.) ) aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Vor fi minim 156,7 kilometri daţi în folosinţă. Ca exemple, avem Ogra – Târgu Mureş, apoi trei sectoare din Târgu Mureş – Câmpia Turzii, Sebeş-Turda, vom finaliza şi Bucureşti-Ploieşti, Lugoj-Deva şi o parte din tronsonul de la Gilău”, a spus Felix Stroe, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanţe pentru adoptarea bugetului Ministerului Transporturilor (MT) pe 2018.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Ordonanţa 23 instituie un experiment fiscal unic în Europa. Vorbim despre un experiment pentru că alte ţări care mai aplică aşa aplică fie opţional fie numai pentru companiile de stat. (…) Birocraţia infernală pe care o va reprezenta acest TVA split este un lucru la care noi vom supune economia României şi este un lucru negativ. Noi considerăm că deja birocraţia este înfiorătoare pentru mediul privat din România, IMM-urile trebuie să se conformeze la un număr de reglementări fiscale foarte mare şi în continuă schimbare. (…) Vă rugăm să nu votaţi această lege, să punem un capăt la ceea ce s-a numit <ţopăială fiscală>”, a spus deputatul USR Claudiu Năsui.
Şi deputaţii PMP au anunţat că vor vota împotriva acestui proiect.
”Această măsură nu are decât două cauze principale. Una o reprezintă incapacitatea acestui guvern de a gestiona TVA şi transferă povara administrativă în curtea companiilor. A doua o reprezintă eşecul politicilor fiscal-bugetare în România şi nevoia disperată după resurse, fără a ţine cont de consecinţe. În acest context PNL nu poate vota decât într-un fel: împotrivă”, a spus şi deputatul PNL Bogdan Huţucă.
Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.
Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.
Un român în capul mesei bogaţilor
Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.
Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.
„Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”
A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.
Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.
Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?
Textul amendamentului admis iniţial şi ulterior respins este următorul: „Efectuarea în continuare a urmăririi penale fată de un judecător sau procuror pentru infracţiuni săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviintarea Secţiei pentru judecători sau procurori”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se prevede în amendamentul adoptat luni de Comisie, la propunerea Guvernului.
Textul actual al legii în vigoare prevede că „membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României”.
“Guvernul PSD – ALDE şi Parlamentul joacă alba-neagra cu bugetul României. Până ieri, cu două săptămâni înainte de finalul anului, nu ştiam data la care va fi adoptat Bugetul României pentru 2018”, atrage atenţia Mureşan. “În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul şi procedura de adoptare a bugetului şi trebuia să-şi stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte. În Parlamentul European, noi am anunţat calendarul adoptării bugetare încă din februarie, iar, din luna martie, am adoptat priorităţile Parlamentului pentru bugetul european de anul viitor, pe baza cărora Comisia Europeană a prezentat un proiect în luna mai. Tot din luna martie se ştia deja că vom adopta bugetul fix în data de 30 noiembrie. Între timp au fost 9 luni de dezbateri şi negocieri în deplină transparenţă. Guvernul României a început munca pe buget la finalul anului, tocmai când noi, la Bruxelles, încheiam cele 9 luni de dezbateri şi adoptam bugetul european. Iar Parlamentul României începe munca abia acum, pe baza unui calendar anunţat ieri care nu permite o dezbatere reală şi transparentă asupra celei mai importante legi pentru funcţionarea statului. Parlamentul României are timp doar trei zile, dintre care două de weekend, până luni dimineaţa la ora 9.00, să depună amendamente la proiect. Apoi, vor fi doar patru zile în care bugetul este dezbătut în comisiile de specialitate.”
Oficialul european aminteşte că în Parlamentul European, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în luna mai, iar termenul-limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârşitul lunii iunie. Ca negociator-şef al Parlamentului, Siegfried Mureşan a vizitat 17 comisii ale Parlamentului European în lunile mai şi iunie pentru a discuta despre Bugetul Uniunii Europene, iar, în septembrie, Parlamantul a votat asupra celor 2.394 de amendamente depuse la proiect.
“Este clar că PSD şi ALDE au împins acest buget cât mai târziu spre sărbătorile de iarnă pentru a-l trece prin Parlament pe repede-înainte fără nicio dezbatere reală. PSD şi ALDE fac acest lucru pentru că ştiu că nu se vor putea ţine de promisiunile din programul de guvernare şi pentru că vor avea din nou un buget fără perspective de creştere sustenabilă a economiei şi care nu reflectă priorităţile reale ale românilor”, remarcă europarlamentarul român. “Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui mai mulţi bani decât prevede. Consecinţa va fi că, în anii următori, românii vor trebui să acopere găurile negre prin taxe şi impozite crescute. Nu aşa se adoptă un buget de stat. Sunt banii noştri, ai tuturor, nu banii din averile lor proprii, avem dreptul să ştim ce vor să facă din aceşti bani, pe ce vor să-i cheltuiască şi avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de acord, inclusiv prin amendamente susţinute în mod profesionist în Parlament! Cer Parlamentului României să realizeze o dezbatere reală a bugetului şi să aloce resursele bugetare în domeniile care generează creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi stimulează mediul privat. Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, nu Guvernul să controleze Parlamentul.”
Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.
Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.
Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.
Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.
ATENŢIE LA BUGETE!
Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.
Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.
Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.
Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.
Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).