BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Realegerea lui Trump, într-o singură imagine pe Wall Street: acţiunile Tesla, plus 15%, JP Morgan, plus 12%, Nvidia, plus 4%. Cele ale Oracle au urcat cu 5,5%, Amazon cu 4%, Google 4%. Bursa americană, la maxim istoric

    O imagine face cât o mie de cuvinte. Mai jos aveţi o “hartă a căldurii” din 6 noiembrie 2024 de pe Wall Street, unde majoritatea companiilor din sectorul tehnologic, financiar şi al consumului ciclic au înregistrat creşteri semnificative, simbolizate prin blocurile verzi.

    Acţiunile Tesla, plus 15% în contextul în care Elon Musk este un apropiat al lui Trump, JP Morgan, plus 12% pe fondul perspectivelor de dereglementare, Nvidia, plus 4%. Acţiunile Oracle au urcat cu 5,5%, Amazon cu 4%, Google 4%. S&P500 a urcat cu 2,5% la un maxim istoric de 5.929 de puncte iar Dow Jones cu 3,6% la 43.730 de puncte.

    Realegerea lui Trump a jucat un rol important în aceste aprecieri, având în vedere politicile sale de stimulare economică şi de reducere a reglementărilor, aspecte care de obicei susţin pieţele bursiere.

    Financial Times notează că revenirea lui Donald Trump şi a unui Senat controlat de republicani au făcut ca bancherii americani, titanii capitalului privat şi alţi directori din domeniul serviciilor financiare să aştepte cu sufletul la gură perspectivele de dereglementare.

    Companiile anticipează că o schimbare de personal la vârful agenţiilor-cheie şi în Congres va conduce la o abordare mai permisivă a tuturor aspectelor din sectorul serviciilor financiare, de la cerinţele de capital ale băncilor la preluări şi norme de protecţie a consumatorilor.

    Trump nu a anunţat cine va prelua funcţiile financiare de vârf în administraţia sa. Însă, în mod tradiţional, preşedinţii agenţiilor americane de reglementare sunt schimbaţi odată cu preluarea preşedinţiei, iar grupurile din domeniul serviciilor financiare au mari speranţe că Trump va nominaliza candidaţi care să fie mai favorabili industriei, aşa cum a făcut după ce a câştigat primul său mandat în 2016.

    Gary Gensler, preşedintele Comisiei pentru valori mobiliare şi burse (Securities and Exchange Commission), a fost bestia neagră a unei mari părţi a sectorului după ce a condus un blitz de reglementare care a declanşat o ripostă feroce şi acuzaţii – pe care le-a respins întotdeauna – că şi-a depăşit atribuţiile.

    Deşi o parte din programul său a fost deja anulat ca urmare a proceselor, administratorii de fonduri cred acum că republicanii vor modifica probabil multe dintre regulile impuse de SEC şi de alte organisme de supraveghere, precum şi că vor renunţa la unele propuneri controversate care sunt în curs de examinare sau sunt contestate în instanţă.

     

     

     

     

     

     ​

     

  • Încă o lovitură pentru industria auto europeană: Acţiunile BMW, Mercedes, Porsche şi Volkswagen scad pe bursă după anunţul victoriei lui Donald Trump. Viitorul preşedinte american promite că va impune tarife comerciale dure

    Acţiunile producătorilor auto europeni au scăzut pe fondul temerilor că Donald Trump ar putea impune tarife comerciale în cel de-al doilea mandat al său, scrie The Guardian.

    Astfel, acţiunile BMW au scăzut cu 7%, cele ale Mercedes-Benz cu 6%, iar Porsche şi Volkswagen au scăzut fiecare cu 5%.

    Trump a promis în campania electorală că va impune tarife dure autovehiculelor străine pentru a proteja locurile de muncă din SUA. Viitorul preşedinte a mai spus că va impune o taxă de import de 10% pentru toate bunurile care nu sunt fabricate local.

    „Vreau ca producătorii germani să-şi deschidă fabrici aici”, a explicat Trump.

    Aceste veşti vin la un moment cât se poate de prost pentru o industrie care se confruntă deja cu dificultăţi financiare şi face planuri de reorganizare.

  • Reacţie pozitivă pe pieţele de acţiuni după ştirile care îl dau câştigător pe Trump. Broker de la Bursa de Valori Bucureşti: S-ar putea să vedem o transpunere şi la noi, dar în ultima perioadă am părut decorelaţi. În prim plan va fi modul în care Trump va media conflictul din Ucraina

    “Vedem o reacţie pozitivă pe pieţele internaţionale şi s-ar putea să vedem o transpunere şi către piaţa locală, însă în ultima perioadă am părut decorelaţi de ce s-a întâmplat pe marile pieţe. Cred că în prim plan pentru noi va fi modul în care va media Trump conflictul din Ucraina, după ce acesta promitea că are soluţii pe masă”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. 

    Contractele futures pe acţiuni americane se apreciază cu 1,6% pe S&P500 şi cu 1,7% pe Dow Jones în pre-market, adică înaintea deschiderii şedinţei americane de tranzacţionare, ceea ce semalează o deschidere în creştere puternică pe fondul ultimelor estimări care îl dau pe Trump câştigător. 

    Wall Street se va deschide la ora 16:30 (ora României), iar Bursa de Valori Bucureşti la ora 10:00. La noi nu sunt disponibile contractele futures. 

    În timpul primului său mandat, Trump a promovat reduceri semnificative de taxe, atât pentru corporaţii, cât şi pentru persoanele fizice, ceea ce a stimulat creşterea economică şi profiturile companiilor listate pe burse. Aceste măsuri au fost văzute favorabile pentru acţiuni, în special pentru sectoarele care beneficiază de scutiri fiscale, cum ar fi tehnologia, industria şi sectorul financiar.

    Donald Trump a susţinut în mai multe rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă ar fi reales preşedinte. El îşi atribuie această abilitate relaţiilor pe care le are atât cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât şi cu preşedintele rus Vladimir Putin. Trump a sugerat că, folosindu-şi influenţa, ar putea să-i preseze pe cei doi lideri să ajungă la un acord.

    Cu toate acestea, Trump nu a oferit detalii concrete despre paşii specifici prin care ar putea realiza această pace atât de rapid, iar experţii au pus la îndoială fezabilitatea afirmaţiei sale. Mulţi consideră că promisiunea sa este în linie cu o abordare mai izolaţionistă a politicii externe americane, vizând reducerea implicării internaţionale şi reorientarea resurselor către probleme interne, în loc să susţină conflicte prelungite

    ​

     

     

  • Regele a murit, trăiască regele: Nvidia a detronat Apple şi a devenit cea mai valoroasă companie din lume. Gigantul condus de americanul Jensen Huang atinge o evaluare bursieră estimată la 3.430 mld. de dolari, acţiunile au crescut cu 205% de la începutul anului

    Gigantul tehnologic Nvidia a depăşit Apple şi a devenit cea mai valoroasă companie din lume, după ce acţiunile s-au apreciat pe bursă cu 2,8% şi au împins market cap-ul companiei la 3.430 de miliarde de dolari. Acţiunile Nvidia s-au apreciat cu 205% de la începutul anului şi până în prezent.

    Nvidia se tranzacţionează acum pentru 139,93 dolari per acţiune.

    Nu este prima dată când Nvidia cucereşte primul loc în ceea ce priveşte evaluarea bursieră. În iunie, după un alt raliu pe bursă, Nvidia a ajuns la 3.300 miliarde dolari, depăşind Apple şi Microsoft.

    Nvidia continuă să facă spectacol pe bursă, alimentată mai ales de cererea pentru cipurile sale cu AI, principalul factor care a continuat să stimuleze preţul acţiunilor.

  • Surpriză: Fraţii Pavăl de la Dedeman fac o nouă investiţie la Bursa de Valori Bucureşti

    Paval Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, prin care aceştia controelază Dedeman – cea mai mare afacere antreprenorială românească – şi alte investiţii, precum Transelectrica, Vrancart, Alro Slatina, Purcari, a realizat o nouă investiţie în acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, arată datele agregate de ZF de la bvb.ro.

    Astfel Paval Holding a raportat că a ajuns la o deţinere de aproape 6% din Helios Astileu (simbol bursier HEAL), producător de var, cărămidă roşie şi ţiglă, companie cu o capitalizare de aproximativ 19 mil. lei. Această deţinere echivalează cu o investiţie de aproximativ 1,1 mil. lei.

    La ora redactării acestei ştiri acţiunile HEAL se apreciază cu 30% fără ca nimeni să vândă. Tranzacţiile de azi de până acum sunt de 144.000 de lei. Compania a notificat bvb.ro că unul dintre acţionarii care a scăzut sub pragul de 5%, şi prin urmare cel mai probabil a fost vânzător în tranzacţia de achiziţia din partea fraţilor Pavăl, a fost Longshield Investment (fosta SIF Muntenia), care şi-a lichidiat deţinerea. La S1/2024 Helios a avut afaceri de 14 mil. lei şi profit de 1,2 mil. lei. 

    Acţionarul principal al companiei, aşa cum reiese din datele bvb.ro, este DNTL PROJECT din Cluj Napoca. Datele termene.ro arată că firma este controlată de Lăpuşan Mihai Răzvan (55%), Nechita Adrian Nicoleta (25%) şi Tuluc Flaviu Cosmin (20%).

    Istoria Helios. 

    Firma SC HELIOS SA Aştileu provine din fabrica “HEPHAISTOS”, înfiinţată în anul 1885, care producea var, cărămidă roşie şi ţiglă, potrivit site-ului companiei. 

    În anul 1948, fabrica trece în proprietatea statului, an în care începe fabricarea de cărămizi refractare, folosind argilă din zonă, extrasă cu mijloace proprii. Arderea cărămizilor se realiza cu două cuptoare Hoffman, utilizând drept combustibil cărbune inferior.

    În anul 1958 se construiesc gazogenele pentru producerea gazului de gazogen folosit la arderea cărămizilor refractare în locul cărbunelui, adaptându-se în mod corespunzător şi cuptoarele Hoffman.

    În anul 1963 se execută lucrări de modernizare a liniilor de măcinare – preparare amestec.

    În perioada 1969-1970 se realizează o secţie de şamotizare dotată cu două cuptoare rotative, se dezvoltă şi se modernizează secţia de cărămizi prin realizarea de măcinare amestec, dotarea cu patru prese mecanice, o presă hidraulică şi construirea unui cuptor tunel.

    În anul 1973 se diversifică structura de fabricaţie prin asimilarea în fabricaţie a plăcilor termoizolatoare pentru lingotiere, pe cuptorul Hoffman II.

    În anul 1980 întreprinderea asimilează în fabricaţie plăcile silicioase permeabile pentru căptuşirea distribuitoarelor de la turnarea continuă a oţelurilor, iar în perioada 1980-1982 s-a realizat şi dat în funcţiune o nouă secţie de fabricaţie a plăcilor termoizolatoare.

    În anul 1983 se înlocuieşte cuptorul Hoffman nr.1 cu un cuptor tunel pentru arderea cărămizilor refractare şi se dă în exploatare secţia de fabricaţie a nisipului peliculizat şi a plăcilor silicioase permeabile.

    În perioada 1987-1988 se dă în funcţiune cuptorul tunel nr.3 şi secţia aferentă pentru fabricarea materialelor antiacide.

    După 1989, datorită condiţiilor socio-economice din ţară, societatea încearcă reprofilarea şi menţinerea la acelaşi nivel de fabricaţie ca în perioada anterioară.

    În perioada 1992-1993 se trece de la arderea cu gaz de gazogen la arderea cu combustibil lichid, păcură, ceea ce duce la desfiinţarea secţiei Gazogen.

    În anul 1993 se asimilează în fabricaţie cărămizile pline de construcţii prin procedeul semi-uscat şi blocurile ceramice, care, datorită cererii de piaţă, au o pondere importantă între produsele realizate.

    Din 1998, unitatea este privatizată; noua conducere pune în aplicare strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, bazate pe diversificarea producţiei, costuri de fabricaţie reduse, intrarea pe pieţele străine – conform principiilor aplicabile economiei de piaţă.

     

  • Cel mai mare investitor de la Bursa de Valori Bucureşti, care are 50 mld. lei pe mână din banii salariaţilor români, a cumpărat acţiuni Hidroelectrica de 72 milioane de lei şi TeraPlast de 13 mil. lei în septembrie şi a vândut Fondul Proprietatea de 45 mil. lei

    NN Pensii, cel mai mare fond de pensii privat Pilon II din România, cu active de aproximativ 50 mld. lei investite în numele a 2,1 milioane de români, a intrat la cumpărare la câteva companii de la Bursa de Valori Bucureşti în luna septembrie, a două lună de scădere pentru indicele BET, şi a continuat vânzările la Fondul Proprietatea.

    Astfel NN Pensii a cumpărat acţiuni Hidroelectrica de aproximativ 72 milioane de lei în luna septembrie şi TeraPlast de circa 13 mil. lei. Fondul a suplimentat uşor deţinerea şi la operatorul pieţei de capital acolo unde în ultimele luni vânduse uşor din acţiuni.

    La finalul lunii septembrie cele mai mari trei deţineri ale fondului erau la Banca Transilvania (2,25 mld. lei), OMV Petrom (2,25 mld. lei), Romgaz (1,9 mld. lei), arată datele din raportul lunar. Toate cele 20 de investiţii ale NN Pensii în acţiuni sunt în companii listate la Bursa de Valori. Acestea au o valoare cumulată de 11,4 mld. lei.

    Pe de altă parte Fondul Proprietatea a continuat vânzările de acţiuni la Fondul Proprietatea, acolo unde şi-a diminuat investiţia de la 62 mil. lei la 18 mil. lei prin vânzarea a 114 milioane de acţiuni. Potrivit datelor bvb.ro, luând în calcul un preţ mediu de 0,383 lei pentru acţiunile FP, tranzacţiile de vânzare s-au ridicat la 44 mil. lei.

    “NN a fost responsabil pentru aproape jumătate din toate tranzacţiile cu Hidroelectrica, cumpărând 43% din tot ce s-a tranzacţionat cu acest emitent. A participat şi la majorarea de capital social de la Teraplast. Cât priveşte acţiunile gratuite primite din majorarea de capital social de la BVB, a decis să vândă jumătate din cantitatea primită, continuând astfel vânzările din ultimele luni de la acest emitent. Şi dacă tot vorbim de vânzări, vedem o nouă vânzare semnificativă de acţiuni FP, reducându-şi deţinerile cu 70%. Cel mai probabil până la finalul anului va lichida întreaga deţinere de la FP”, spune George Moţ, administrator al platformei desprepensiiprivate.ro.


     

     

  • Surpriză: Iulian Stanciu, preşedinte eMAG, a intrat în afacerea Foraj Sonde Videle prin achiziţia unui pachet de acţiuni de 33%, adică 47 mil. lei, de la omul de afaceri Sever Raicu

    Iulian Stanciu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România, preşedinte al grupului eMAG, a intrat în acţionariatul companiei de foraj petrolier Foraj Sonde Videle (FOJE), prin achiziţia unui pachet de 33% de la omul de afaceri Sever Raicu, arată datele ZF.

    Achiziţia, prin intermediul companiei Inspire Asset Management SRL, la care potrivit datelor termene.ro Iulian Stanciu are o deţinere de 100%, a fost realizată la Bursa de Valori Bucureşti acolo unde Foraj Sonde Videle are o capitalizare de 161 mil. lei.

    Inspire Asset Management a cumpărat 3,72 milioane de acţiuni FOJE la preţul de 12,5 lei pe unitate, adică o tranzacţie de 47 milioane de lei încheiată pe 25 octombrie 2024, potrivit datelor bvb.ro. În urma acestei tranzacţii Sever Raicu şi-a diminuat deţinerea de la 58,6% la 25,7% iar Inspire Asset Management a ajuns la 33%.

    Potrivit datelor teremene.ro Inspire Asset Management a fost înfiinţată pe 31 mai 2024 cu un capital social de 20 milioane de lei şi are ca obiectiv activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. Fabiola Colombei este administrator. Potrivit documentului publicat la bvb.ro, Iulian Portasa este CEO al companiei.

    Iulian Stanciu este unul dintre cei mai mari investitori din fondul de private equity Morphosis Fund II, lansat recent în mod oficial de compania de investiţii Morphosis Capital.

    Anul acesta, antreprenorul a ieşit din businessul Berăria H, în acţionariatul căruia a intrat acum un deceniu. El a preluat 25% din business încă dinainte ca această berărie să se deschidă în 2014.

    Foraj Sonde afişează în prezent o evaluare de 161 de milioane de lei pe piaţa AeRO a Bursei locale, după ce acţiunile companiei s-au apreciat cu 10% în ultimele 12 luni, pe o lichiditate de 84 de milioane de lei.

    Din acţionariatul Foraj Sonde Videle fac parte Sever-Florian Raicu şi First All Energy Europe (16,1%). Compania a încheiat S1/2024 cu un profit de 6,3 milioane de lei, în coborâre de la 8 milioane în aceeaşi perioadă de anul trecut. Veniturile s-au diminuat cu 37% la 48,7 milioane de lei.

    Evoluţia din prima jumătate a anului a venit în contextul în care„ activitatea pe noile contracte semnate a început cu întârziere şi va fi reflectata în cifrele aferente semestrului 2”, conform reprezentanţilor companiei.

    Printre contractele anunţate anul acesta se numără un acord de 44,9 milioane de lei cu principalul producător şi furnizor de gaze naturale Romgaz (SNG) – Filiala de înmagazinare gaze naturale Depogaz Ploieşti SRL în calitate de antreprenor general. Durata contractului este de 37 de săptămâni.

    Anterior, Foraj Sonde a anunţat semnarea unui contract cu OMV Petrom (SNP), singurul producător local de petrol şi gaze, în valoare de 77,9 milioane de dolari şi pe o durată de şase ani. Acesta constă în „servicii de foraj terestru cu o sarcină statică în cârlig de cel puţin 15 tone metrice pentru platformele de foraj”.

  • Semne de criză? Unul dintre cei mai importanţi miliardari americani din tech şi-a lichidat acţiunile şi acum stă pe un munte de peste două miliarde de dolari cash

    Michael Dell, fondatorul şi CEO-ul companiei de tehnologiei Dell Technologies, a vândut recent 10 milioane de acţiuni ale companiei sale omonime, în valoare de 1,2 mld. dolari, aceasta fiind a doua vânzare majoră din septembrie, scrie Bloomberg.

    Dell a vândut anterior alte 10 milioane de acţiuni, în valoare de 1,17 mld. de dolari, într-o serie de tranzacţii efectuate între 19 şi 23 septembrie, conform unei declaraţii depuse la Securities and Exchange Commission.

    Compania a beneficiat de valul de interes al investitorilor pentru companiile de inteligenţă artificială, care s-a văzut în special în creşterea vânzărilor serverelor sale de mare putere. Acţiunile au crescut cu 55% în acest an, iar Dell Technologies a reuşit să intre după un deceniu în S&P 500.

    Michael Dell este în prezent a 13-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de peste 111 mld. de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. El deţine aproximativ jumătate din Dell Technologies, inclusiv acţiuni deţinute de trustul soţiei sale, iar restul averii sale provine din acţiunile Broadcom Inc.

    Averea netă a CEO-ului a crescut cu peste 33 de miliarde de dolari în acest an, odată cu creşterea preţului acţiunilor. Un reprezentant al biroului de investiţii al familiei sale a refuzat să comenteze vânzările.

    Producătorul de computere a redus numărul de angajaţi din echipa sa de vânzări în luna august şi a declarat la începutul acestei luni că va continua să reducă numărul de locuri de muncă pe fondul îngrijorării acţionarilor privind marjele de profit. De asemenea, compania a ordonat oamenilor săi de la departamentul de vânzări să revină la birou cinci zile pe săptămână.

     

     

  • Prăbuşirea elitei financiare a Chinei: Cum represiunile guvernamentale şi criza economică au rescris dramatic clasamentul miliardarilor chinezi

    Numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu mai mult de o treime în ultimii trei ani, conform unei liste întocmite de grupul de cercetare Hurun. Scăderea se datorează represiunilor guvernamentale, încetinirii anumitor sectoare economice şi scăderii pieţelor de capital, scrie Financial Times.

    După un vârf de 1.185 de miliardari atins în 2021, Hurun a raportat o reducere la 753 de miliardari, adică o scădere de 36%, cu mult peste devalorizarea de 10% a monedei renminbi faţă de dolar în aceeaşi perioadă. În ultimul an, numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu 16%, în contextul în care renminbi-ul a pierdut doar 2,5% faţă de dolar.

    Lista a cunoscut schimbări rapide, potrivit Hurun, antreprenori consacraţi, precum dezvoltatorii imobiliari, fiind înlocuiţi de nou-veniţi, printre care se numără Zhang Yiming, fondatorul ByteDance. La 41 de ani, Zhang, creatorul TikTok şi al versiunii sale chinezeşti, Douyin, a devenit cel mai bogat om din China, cu o avere de 49 de miliarde de dolari, în ciuda presiunilor din partea guvernului SUA asupra companiei sale.

    Zhang a detronat liderul anterior, Zhong Shanshan, supranumit „regele apei îmbuteliate.” În vârstă de 70 de ani, Zhong s-a aflat în fruntea listei timp de trei ani, însă afacerea sa principală, Nongfu Spring, a suferit o scădere de 40% a valorii acţiunilor, după o serie de acuzaţii pe reţelele sociale privind afinităţile sale faţă de politica japoneză.

    Lista include şi antreprenori din Hong Kong, Macao şi Taiwan. Rupert Hoogewerf, preşedintele Hurun Report, a menţionat că „lista s-a micşorat pentru al treilea an consecutiv, ceea ce este fără precedent, din cauza dificultăţilor economice şi a scăderii pieţei de capital din China.”

    Estimările averilor din listă au fost realizate la sfârşitul lunii august şi nu iau în considerare creşterea acţiunilor din septembrie, când China a anunţat un pachet de stimulente economice.

    Scăderea numărului de miliardari se suprapune cu prăbuşirea pieţei imobiliare chineze, care a afectat puternic vechii dezvoltatori imobiliari. În schimb, miliardarii din comerţul electronic au fost afectaţi de reglementările guvernamentale, dar au rezistat mai bine.

    Pony Ma, fondatorul Tencent şi dezvoltatorul aplicaţiei WeChat, a ajuns pe locul trei, iar Colin Huang, fondatorul Pinduoduo şi Temu, pe locul patru. Chris Xu Yangtian, fondatorul Shein, s-a clasat pe locul 76, cu o avere de 7 miliarde de dolari.

    „Noua generaţie de antreprenori din China este mult mai orientată internaţional decât predecesorii săi”, afirmă raportul Hurun. Jack Ma de la Alibaba, liderul listei din 2020, care a dispărut din atenţia publicului după anularea ofertei publice a companiei Alipay de către guvern, ocupă acum locul 10 în topul miliardarilor chinezi.

  • Arabia Saudită îşi redefineşte strategia globală: Fondul Suveran îşi reduce dramatic investiţiile externe pentru a stimula proiectele strategice din ţară

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite îşi propune să reducă cu aproximativ o treime ponderea investiţiilor internaţionale, renunţând astfel la cheltuielile masive din afara ţării din ultimul deceniu şi orientându-se mai intens asupra economiei interne, raportează Financial Times.

    Fondul Public de Investiţii (PIF), care deţine active de aproximativ 930 de miliarde de dolari, a anunţat că intenţionează să scadă proporţia fondurilor investite în străinătate de la 30% la 18-20%.

    În cadrul conferinţei Future Investment Initiative, desfăşurată marţi la Riad, guvernatorul PIF, Yasir al-Rumayyan, a menţionat că, iniţial, cea mai mare parte a investiţiilor fondului se concentra pe proiecte din Arabia Saudită.

    „Ulterior, proporţia investiţiilor internaţionale a crescut de la 2% la 30%”, a adăugat el. „Acum, ne propunem să o reducem la un interval de 18-20%.”

    Pe măsură ce PIF se confruntă cu presiunea de a genera profituri şi de a-şi onora o gamă extinsă de angajamente interne, fondul a impus noi condiţii administratorilor de fonduri, solicitându-le să prioritizeze investiţiile în Arabia Saudită pentru a obţine noi mandate.

    Deja, PIF şi-a vândut participaţia la BlackRock şi a renunţat la acţiunile deţinute în compania de croaziere Carnival şi în grupul de divertisment Live Nation.

    Potrivit documentelor depuse la US Securities and Exchange Commission, valoarea de piaţă a acţiunilor americane deţinute de PIF a scăzut de la aproximativ 35 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2023 la 20,5 miliarde de dolari la 31 martie, stabilizându-se în al doilea trimestru la 20,6 miliarde de dolari.

    PIF joacă un rol central în planul amplu al prinţului moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, de a diversifica economia regatului şi de a reduce dependenţa acesteia de veniturile din petrol.

    Anterior, PIF s-a remarcat prin investiţii semnificative, inclusiv 45 de miliarde de dolari în Fondul Vision al SoftBank în 2016 şi 20 de miliarde de dolari într-un fond de infrastructură al Blackstone în anul următor.

    Fondul a făcut şi achiziţii notabile, precum clubul de fotbal Newcastle United, şi a susţinut iniţiative precum turneul profesionist LIV Golf.