BusinessMagazin

Tag: Accesorii

  • Starbucks deschide prima cafenea în Ploieşti

    Lanţul de cafenele Starbucks deschide în toamnă prima unitate din judeţul Prahova în centrul comercial AFI Palace Ploieşti. Starbucks se va găsi la parterul mallului şi va avea o terasă exterioară funcţionabilă vara.

    Recent, AFI Palace Ploieşti a mai inclus în mixul de retail brandurile de fashion Pimkie şi Tally Weijl (brand elveţian de haine şi accesorii prezent în peste 40 de ţări). Tally Weijl a intrat la sfârşitul anului trecut pe piaţa din România cu un magazin amplasat în centrul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât de util este un smartwatch? Studiu de caz Samsung Gear S2 Classic – FOTO, VIDEO

    După cum am scris şi în materialul de copertă, smartwatch-urile câştigă teren, mai ales în România, însă ce trebuie să înţeleagă cumpărătorii, în opinia mea, este faptul că în general ceasurile inteligente, la fel ca şi cele clasice, sunt un accesoriu. Doar atât.

    Cei care spun că smartwatch‑ul este un telefon la încheietură exagerează utilitatea produsului. Da, primeşti apeluri, însă ai nevoie de telefon pentru a putea vorbi. Da, poţi trimite mesaje, însă nu este comod. Da, poţi citi ştiri, dar nu este ideal. Şi aceste gadgeturi sunt încă puţin prea scumpe pentru ceea ce oferă, iar fără telefon, utilitatea unui ceas scade şi mai mult.
    Haideţi să trecem la obiectul în cauză. Avem de-a face cu un Samsung Gear S2 Classic care are un ecran circular cu o diagonală de 1,2 inchi, cu o rezoluţie de 360×360 pixeli şi cu o densitate de 302 ppi. Are un procesor dual core de 1,0 GHz, 512 MB memorie RAM şi o memorie internă de 4 GB, suportă Wi-Fi, Bluetooth şi NFC. Ceasul este unul dintre smartwatch-urile aspectuoase, uşoare (42 de grame) şi vine cu două curele de piele (maro şi neagră). Rotiţa cadranului, deşi foarte utilă în a naviga prin meniuri, nu este foarte atractivă. Ecranul este ceva mai mic decât ceasurile competitorilor, însă are o rezoluţie bună, iar feţele de ceas şi iconiţele se văd bine (fotografiile descărcate din telefon nu erau redate la cea mai bună calitate).

    Ceea ce mi-a plăcut, şi smartwatch-urile au un avantaj faţă de ceasurile clasice, este faptul că oricând îi poţi schimba faţa. Vrei un cadran negru, minimalist? S-a făcut. Te-ai plictisit şi vrei ceva fun? Gata. Iar asta se face imediat în câteva apăsări de buton sau pe telefon. Astfel câştigi mai multă funcţionalitate. Majoritatea timpului am purtat un cadran inspirat din jocul video Fallout, însă acel tip de display nu ar fi mers la un eveniment cu dress code business.

    Revenind la utilitate. Ce face un smartwatch?

    Evident, îţi spune cât este ora. Te anunţă când primeşti mesaje (SMS‑uri sau mesagerie Facebook), apeluri telefonice, notificări de e-mail-uri sau Instagram. Deja te gândeşti că este foarte util. Nu şi în cazul în care ai telefonul lângă tine pe birou şi-l auzi sunând, vibrând.  Şi dacă eşti departe de el? Ghinion, ceasul se conectează la telefon prin Bluetooth şi are o limită de distanţă. Poate sunt prea cârcotaş. Da, câteodată te ajută să vezi dintr-o privire un mail sau un mesaj pe Facebook, fără să mai scoţi telefonul din buzunar. Şi da, mai poţi răspunde prin mesaje scurte preînregistrate („OK“, „Vorbim mai târziu“ etc.) când nu poţi vorbi, dar vrei să răspunzi. Ceea ce am realizat eu de-a lungul acestui test este cât de mult spam primesc pe mail.

    Ce mai face un smartwatch? Îţi poate lua pulsul oricând doreşti şi poţi înregistra datele (odihnă, după alergare, stare normală sau le poţi clasifica în funcţie de stări – fericit, trist etc). Teoretic, aici ar fi necesară o perioadă de utilizare mai îndelungată pentru a putea aduna date şi a vedea cum funcţionează inima. Eu am avut mai tot timpul pulsul mai mare decât ar trebui, după cum era indicat de ceas. Ar trebui să-mi fac griji?

    Tot cu ajutorul ceasului poţi citi ultimile ştiri în aplicaţii precum Flipboard, CNN sau Bloomberg. Poţi vedea câţi paşi faci într-o zi, iar ceasul te încurajează dacă ai activitate susţinută şi „te trage de mânecă“ dacă ai stat inactiv pentru o oră. Poţi vedea cum este vremea, ce evenimente ai plănuite, asculta muzică (stocată în memoria internă) prin conectarea la căşti Bluetooth, sau îl poţi folosi pentru a te orienta pe străzi, deşi merge destul de greoi. Lucruri pe care le poţi face şi pe telefon, dar mai lejer şi pe un ecran mai mare.

    În cazul Samsung Gear S2 poţi seta ca display-ul să fie tot timpul aprins sau să se aprindă doar atunci când te uiţi la el, când îl utilizezi. Cu primul mod, ceasul ţine cel mult o zi, iar cu display-ul stins ajunge până la aproape două zile de utilizare. Interesant cu Samsung Gear S2 este că bateria telefonului nu se mai scurge la fel de repede (nu mai verific toate notificările de pe telefon), dar la sfârşitul zilei am două gadgeturi băgate în priză, nu doar unul.

    Samsung Gear S2 nu este nici prea mare, nici prea mic, este plăcut la atingere şi confortabil. Rotiţa cu care vine acest ceas este foarte utilă şi, deşi poţi naviga atingând ecranul ca la Apple Watch sau alte ceasuri cu Android Wear, rotiţa este mult mai plăcut de utilizat. Nu vei bloca imaginea de pe ecran cu degetele şi este foarte precisă. Samsung Gear S2 este compatibil cu mai multe telefoane Android (verificaţi lista de compatibilitate înainte de achiziţie), însă nu are foarte multe aplicaţii utile şi revin spunând că Gear S2 şi smartwatch-urile, în general, trebuie tratate ca accesorii. Deocamdată, cel puţin.

    • Tip display: Circular Super Amoled, 1,2 inchi
    • Rezoluţie (pixeli): 360×360, 302 ppi
    • Telefoane compatibile: Aparate smart cu sistem de operare Android 4.4 (verificaţi pe site-ul Samsung)
    • Durata de funcţionare: 2-3 zile
    • Procesor dual core 1.0 GHz
    • Memorie RAM: 512 MB
    • Memorie internă: 4 GB
    • Greutate: 42 g
    • Dimensiuni: 39.9 x 43,6 x 11,4 mm
    • Conectivitate: Wi-Fi: 802.11, Bluetooth 4.1, NFC
    • Acumulator: 300 mAh
    • Autonomie: 2-3 zile
    • Senzori:  Accelerometru, barometru, giroscop, senzor puls, senzor de lumină ambientală

  • Curcubeul ajunge în casele oamenilor

    Accesoriile şi decoraţiunile casnice nu trebuie să fie terne, consideră designerii, care nu se sfiesc să coboare culorile curcubeului în casă, scrie The Telegraph.

    Pe lângă curcubeu, se mai poartă degradeuri şi sclipiri iridescente discrete, inspirate de diverse vietăţi din natură, după cum afirmă designerii. Britanicul Tom Dixon a lansat o gamă de corpuri de iluminat, vaze şi sfeşnice, „Oil“ iridescente, având ca exemplu păunii, diverse minereuri sau chiar petele de petrol. Creatoarea spaniolă Patricia Urquiola s-a jucat şi ea cu multe din culorile curcubeului şi modul în care obiectele îşi schimbă culoarea după cum cade lumina în gama sa Shimmer, care i-a fost comandată de către casa italiană Glas Italia. Din această colaborare a rezultat o colecţie de piese de mobilier de sticlă care imită aspectul curcubeului. Culoarea pieselor variază în funcţie de lumina existentă în diferite momente ale zilei şi ele strălucesc, proiectând la rândul lor lumina asupra altor obiecte.

    Aceeaşi tendinţă se remarcă în colecţia de accesorii pentru casă lansată de Swarovski sub denumirea de Atelier Swarovski Home. Printre cele mai remarcabile piese ale acesteia se află unele semnate de către designerul londonez de origine spaniolă Tomas Alonso, o serie de vaze şi tăvi confecţionate din prisme de cristal astfel tăiate şi lipite încât să creeze un joc al refracţiei, păcălind ochiul că vede culori sau elemente transparente în funcţie de unghiul din care priveşte.

  • Câţiva tineri din Rusia au reuşit să îl enerveze pe Vladimir Putin cu aroganţa lor. Aceştia se laudă pe reţelele de socializare cu avioane, elicoptere private sau mitraliere Kalashnikov

    În ciuda problemelor economice ale ţării, „tineretul de aur” al lui Vladimir Putin trăieşte o viaţă extravagantă prin iahturi, avioane private sau vile somptuoase şi nu le este jenă să arate totul pe Instagram. Nimic nu îi opreşte să îşi etaleze ostentativ averile, aderând, în cele din urmă la trendul global Insta-envy (Insta-invidie). Dar aceşti adolescenţi ruşi diferă de mulţimea de copii bogaţi de la nivel mondial prin inserarea unei amprente unice asupra pozelor postate – de exemplu fotografii cu arme pe care susţin că le deţin.

    ”S-a dovedit că adolescenţii din Rublevka sunt la fel de bogaţi ca moştenitorii şeicilor arabi sau ai bancherilor americani, uneori chiar depăşindu-i în averi”, a comentat ziarul Komsomolskaya Pravda. Rublevka este o suburbie sudică a Moscovei unde îşi au reşedinţa mai mulţi oligarhi pe metrul pătrat faţă de orice alt loc de pe planetă. Iar în ciuda sancţiunilor vestice asupra teritoriilor conduse de Putin, imaginile din social media arată cum majoritatea descendenţilor celor bogaţi trăiesc în cele mai exclusiviste staţiuni din lume.

    Imaginile copiilor VIP au fost adunate pe un cont de Instagram cu circa 370.000 de abonaţi, care ironizează vieţile fiilor şi ficelor oligarhilor cese laudă deschis despre vacanţele lor generoase pe Coasta de Azur şi Caraibe, unde nu ţin numărătoarea banilor. După cum au observat cei de la ziarul menţionat, aceştia se bucură de o viaţă high class pe „iahturi albe ca zăpada şi beau şampanie destinată elitelor”, cum ar fi Armand de Brignac, cunoscută ca Ace of Spades.

    „Hoteluri de cinci stele, avioane private decorate cu piele sau vile de lux se numără printre fundalurile preferate ale pozelor lor”, mai notează publicaţia. Una dintre ipostazele preferate pe care le adoptă tinerii în fotografii îi ilustrează pe capotele maşinilor sport scumpe, ce costă mai mult decât câştigă cei mai mulţi ruşi într-un an.

    Un tânăr cecen poreclit Mansur Verona a postat o fotografie a unui Rolls Royce în faţa unui iaht în Cannes. De asemenea, şi-a expus cu mândrie noua armă personală, un nou tip de mitralieră Kalashnikov. Pe reţelele sale de socializare, acesta îşi semnalează sprijinul pentru Adam Delimkhanov, un controversat parlamenta, urmărit în legătură cu asasinarea comandantului cecen Sulim Yamadayev în Dubai.

    O altă tânără pozează pe iahtul său de lux, în costum de baie, în locaţii precum Bahamas, SUA şi Franţa, imagini pe care le încarcă pe contul de Instagram. Un altul se descrie pe profilul său ca „Roman Izraylit Cel mai Faimos Miliardar” şi pozează singur cu un avion privat. De asemenea, se descrie ca locuitor în „St Petersburg, UK & restul lumii”, deoarece este şi student la Brighton College. Ia lecţii de zbor şi a fost fotografiat cu senatorul Vadim Tulpanov, ce reprezintă St. Petersburg în camera superioară a parlamentului rus. Se pare că Roman este rudă cu magnatul Valery Izrayilit, un foarte bun prieten cu Vladimir Yakunin, prieten la rândul său cu Vladimir Putin.

    „Black prince” este este pseudonimul unui alt tânăr care, după spusele sale, are domiciliul atât în Moscova, cât şi în Beverly Hills şi Monaco. Acesta este fiul unui multi milionar ce activează în domeniul asigurărilor. Tipul pozează pe un Rolls Royce într-o staţiune de vacanţă tropicală destinată elitelor.

    Astfel de fotografii l-au înfuriat anterior pe Putin, care este împotriva etalării bogăţiei celor mai înstăriţi oameni din Rusia, afirmând că „în perioada sovietică unii oameni făceau paradă cu bogăţia lor prin implantarea dinţilor de aur, mai ales a dinţii din faţă, cu scopul de a demonstra mărimea averii lor. Lamborghini şi ale jucării scumpe sunt exact ca acei dinţi de aur”, spune el.

  • A pornit afacerea în 2014 cu o investiţie de 2.000 de euro, iar acum vinde şosete de 200.000 de lei

    Şosetele Madam Mitza au apărut ca o alternativă la produsele deja existente pe piaţă, abordând o nişă creativă – imprimeurile grafice. Iar ca să fie original până la capăt, s-a gândit ca numele brandului să invoce un personaj binecunoscut în istoria Capitalei, ce ar putea fi adaptat cu uşurinţă la personalitatea românilor. „Ideea cu Madam Mitza mi-a venit pur şi simplu când am construit în mintea mea conexiunile între şosete, culori vii şi bicicletă. Iar singura femeie care purta şosete de acest gen şi mergea cu bicicleta era madama de oraş Miţa Biciclista.

    De asemenea, pe piaţa românească nu există un brand de şosete cu modele grafice unice şi diferite faţă de cele din comerţ. Mai ales că pentru bărbaţi era aproape inexistent“, spune Bogdan Voiculescu, „fericitul posesor al brandului Madam Mitza“, după cum se autodescrie.
    Prima provocare a fost inventarea brandului, de la denumire până la partea vizuală. „În scurt timp aveam pe hârtie un brand, Madam Mitza, cât şi primele trei modele grafice ce urmau a fi puse pe şosete“, povesteşte antreprenorul. Au urmat apoi întâlnirea şi negocierea cu un producător local, fabrica de şosete RoGalu din Bucureşti, „unde am găsit o mare disponibilitate şi înţelegere din partea lor“. Nu a durat mult până la transformarea ideii în afacere – a început pregătirea prin septembrie-octombrie 2014, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, iar în februrie 2015 a adus pe piaţă primele trei modele, pe care a început să le vândă prin intermediul website‑ului.

    În momentul de faţă Madam Mitza vinde 300 de perechi de şosete lunar, având în portofoliu nouă modele unice. Dintre acestea, cel mai vândut produs este modelul „mustăţi“, spune antreprenorul, „care are un preţ mediu de 17 lei, se găseşte în trei variante de culori şi s-a vândut foarte bine pe segmentul bărbaţi“.  La sfârşitul lui 2016 se împlinesc doi ani de la lansarea afacerii, iar astăzi a ajuns la afaceri de circa 200.000 de lei şi un profit de aproximativ 60.000 de lei, cifre înregistrate pentru anul trecut.

    Şosetele marca Madam Mitza au un preţ mediu de 19 lei şi se adresează persoanelor „care văd viaţa colorat şi sunt întotdeauna optimist, celor care îndrăgesc sportul şi mişcarea în aer liber, celor care sunt pasionaţi de încălţămintea cool, celor care sunt foarte atenţi cu aspectul lor vizual în public, bărbaţilor dandy şi, nu în ultimul rând, celor care îşi etalează personalitatea prin accesorii“, explică Bogdan Voiculescu.

    Antreprenorul pune foarte mult accent pe elementul de originalitate al afacerii şi spune că „de la noi lumea cumpără un brand, o poveste, nu o simplă pereche de şosete“, afirmând că cei care produc şosete româneşti şi le vând prin lanţurile de magazine nu îi sunt competitori direcţi. Este foarte optimist în legătură cu dezvoltarea afacerii şi speră ca până la sfârştiul anului să înregistreze o creştere de 20% a profitului şi de 40% a vânzărilor: „Sper să ajung până la sfârşitul anului la o medie de 500 de perechi lunar şi să extind portofoliul până la 20-25 de modele“, adaugă el.  Aceasta nu ar fi singura modalitate de extindere a afacerii. În scurt timp, dacă lucrurile vor merge în direcţia propusă, speră să abordeze şi piaţa externă, având în plan şi introducerea altor tipuri de produse.

    Pentru că a avut un parcurs profesional liniar, fiind pasionat de grafică încă din liceu şi urmând studii specifice, antreprenoriatul este un început de drum pentru Bogdan Voiculescu. „Toată viaţa mea am făcut grafică. Design. Altceva nu ştiu“, declară acesta, însă a făcut mereu „afaceri după ureche. Fac şi alte lucruri, cum ar fi design de web şi aplicaţii mobile, grafic design de brand, identitate vizuală şi de vreo două, trei ori pe an lucrez în producţia de film ca art director“.

    A avut primul SRL în urmă cu nouă ani, iar de atunci este la al treilea şi îi merge foarte bine, activând mereu în domeniul în care a studiat. Totuşi, consideră că Madam Mitza îl defineşte ca antreprenor: „Din 2003 activez pe piaţa de design, în special IT, ca antreprenor. Mă rog… acum sunt antreprenor în sensul clar al cuvântului, cu Madam Mitza“.

    Dacă ar fi să evidenţieze una dintre cele mai importante lecţii învăţate prin prisma acestei afaceri pe primul loc este organizarea, pe care o consideră extrem de importantă: „Un plan de business, pe care abia acum îl înţeleg, este indispensabil, iar procesul de dezvoltare şi implementare al afacerii se învaţă“. Este foarte important să asculţi oamenii cu mai multă experienţă, dar să crezi mereu în ideile tale, este sfatul lui Bogdan Voiculescu: „Succesul vine doar dacă îţi doreşti să creezi un brand care să rămână mult timp în inimile oamenilor. Trebuie doar să crezi în ceea ce realizezi“, conchide acesta.
     

  • A pornit afacerea în 2014 cu o investiţie de 2.000 de euro, iar acum vinde şosete de 200.000 de lei

    Şosetele Madam Mitza au apărut ca o alternativă la produsele deja existente pe piaţă, abordând o nişă creativă – imprimeurile grafice. Iar ca să fie original până la capăt, s-a gândit ca numele brandului să invoce un personaj binecunoscut în istoria Capitalei, ce ar putea fi adaptat cu uşurinţă la personalitatea românilor. „Ideea cu Madam Mitza mi-a venit pur şi simplu când am construit în mintea mea conexiunile între şosete, culori vii şi bicicletă. Iar singura femeie care purta şosete de acest gen şi mergea cu bicicleta era madama de oraş Miţa Biciclista.

    De asemenea, pe piaţa românească nu există un brand de şosete cu modele grafice unice şi diferite faţă de cele din comerţ. Mai ales că pentru bărbaţi era aproape inexistent“, spune Bogdan Voiculescu, „fericitul posesor al brandului Madam Mitza“, după cum se autodescrie.
    Prima provocare a fost inventarea brandului, de la denumire până la partea vizuală. „În scurt timp aveam pe hârtie un brand, Madam Mitza, cât şi primele trei modele grafice ce urmau a fi puse pe şosete“, povesteşte antreprenorul. Au urmat apoi întâlnirea şi negocierea cu un producător local, fabrica de şosete RoGalu din Bucureşti, „unde am găsit o mare disponibilitate şi înţelegere din partea lor“. Nu a durat mult până la transformarea ideii în afacere – a început pregătirea prin septembrie-octombrie 2014, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, iar în februrie 2015 a adus pe piaţă primele trei modele, pe care a început să le vândă prin intermediul website‑ului.

    În momentul de faţă Madam Mitza vinde 300 de perechi de şosete lunar, având în portofoliu nouă modele unice. Dintre acestea, cel mai vândut produs este modelul „mustăţi“, spune antreprenorul, „care are un preţ mediu de 17 lei, se găseşte în trei variante de culori şi s-a vândut foarte bine pe segmentul bărbaţi“.  La sfârşitul lui 2016 se împlinesc doi ani de la lansarea afacerii, iar astăzi a ajuns la afaceri de circa 200.000 de lei şi un profit de aproximativ 60.000 de lei, cifre înregistrate pentru anul trecut.

    Şosetele marca Madam Mitza au un preţ mediu de 19 lei şi se adresează persoanelor „care văd viaţa colorat şi sunt întotdeauna optimist, celor care îndrăgesc sportul şi mişcarea în aer liber, celor care sunt pasionaţi de încălţămintea cool, celor care sunt foarte atenţi cu aspectul lor vizual în public, bărbaţilor dandy şi, nu în ultimul rând, celor care îşi etalează personalitatea prin accesorii“, explică Bogdan Voiculescu.

    Antreprenorul pune foarte mult accent pe elementul de originalitate al afacerii şi spune că „de la noi lumea cumpără un brand, o poveste, nu o simplă pereche de şosete“, afirmând că cei care produc şosete româneşti şi le vând prin lanţurile de magazine nu îi sunt competitori direcţi. Este foarte optimist în legătură cu dezvoltarea afacerii şi speră ca până la sfârştiul anului să înregistreze o creştere de 20% a profitului şi de 40% a vânzărilor: „Sper să ajung până la sfârşitul anului la o medie de 500 de perechi lunar şi să extind portofoliul până la 20-25 de modele“, adaugă el.  Aceasta nu ar fi singura modalitate de extindere a afacerii. În scurt timp, dacă lucrurile vor merge în direcţia propusă, speră să abordeze şi piaţa externă, având în plan şi introducerea altor tipuri de produse.

    Pentru că a avut un parcurs profesional liniar, fiind pasionat de grafică încă din liceu şi urmând studii specifice, antreprenoriatul este un început de drum pentru Bogdan Voiculescu. „Toată viaţa mea am făcut grafică. Design. Altceva nu ştiu“, declară acesta, însă a făcut mereu „afaceri după ureche. Fac şi alte lucruri, cum ar fi design de web şi aplicaţii mobile, grafic design de brand, identitate vizuală şi de vreo două, trei ori pe an lucrez în producţia de film ca art director“.

    A avut primul SRL în urmă cu nouă ani, iar de atunci este la al treilea şi îi merge foarte bine, activând mereu în domeniul în care a studiat. Totuşi, consideră că Madam Mitza îl defineşte ca antreprenor: „Din 2003 activez pe piaţa de design, în special IT, ca antreprenor. Mă rog… acum sunt antreprenor în sensul clar al cuvântului, cu Madam Mitza“.

    Dacă ar fi să evidenţieze una dintre cele mai importante lecţii învăţate prin prisma acestei afaceri pe primul loc este organizarea, pe care o consideră extrem de importantă: „Un plan de business, pe care abia acum îl înţeleg, este indispensabil, iar procesul de dezvoltare şi implementare al afacerii se învaţă“. Este foarte important să asculţi oamenii cu mai multă experienţă, dar să crezi mereu în ideile tale, este sfatul lui Bogdan Voiculescu: „Succesul vine doar dacă îţi doreşti să creezi un brand care să rămână mult timp în inimile oamenilor. Trebuie doar să crezi în ceea ce realizezi“, conchide acesta.
     

  • Studiu de caz: Dacă trebuie, mutăm fabrica

    CONTEXTUL

    La sfârşitul lui 2015, grupul Wetterbest a ajuns la o cifră de afaceri consolidată de circa 130 milioane lei şi un profit de 6,5 milioane de lei şi deţine, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România. Deşi vânzările merg bine, Dragoş Irimescu, directorul general al companiei, consideră că amplasarea fabricilor din Băicoi încetineşte ritmul de lucru al producţiei firmei, cu efecte atât asupra companiei, cât şi a clienţilor.

    DECIZIA

    S-a decis relocarea fabricii de la Băicoi, centrul afacerilor grupului, unde pe circa două hectare de află companiile Depaco şi Polnebo, în care lucrează aproximativ 180 de angajaţi din totalul de 210 – 220 ai grupului.

    EFECTELE

    Va creşte capacitatea de livrare, de distribuţie, elemente care sunt în prezent perturbate de segmentarea terenurilor fabricilor. Conform reprezentanţilor săi, Wetterbest nu se aşteaptă, prin această decizie, la creşterea capacităţii de producţie, ci la eficientizarea procesului de muncă şi câştigurile aferente acesteia.

    Decizia a fost luată în contextul în care la Băicoi se află şi motorul businessului, fabrica Depaco, care are ce mai mare contribuţie la cifra de afaceri a grupului Wetterbest. Anul trecut compania producătoare de ţigle metalice şi accesorii a înregistrat o cifră de afaceri de circa 107 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2014 şi un profit de 4,5 milioane de lei.

    Avem o cotă de piaţă de 15% pe segmentul acesta, al învelitorilor, şi ţintim un procent de 18% până în 2020, realizat printr-o creştere treptată”, spune Irimescu. Pentru anul acesta conducerea companiei îşi propune o creştere cu încă 20% a firmei Depaco, atingerea unui profit de opt milioane de lei şi extinderea echipei, atât pentru Depaco, cât şi pentru întregul grup.

    Astfel, se va ajunge la 250 de angajaţi până la sfârşitul anului, la nivel de grup, iar oameni noi sunt căutaţi pentru departamentele de producţie, livrări, vânzări şi financiar.  „Am angajat peste 30 de oameni de la începutul anului şi mai vrem încă vreo 10-20 oameni”, spune şeful grupului. În ceea ce priveşte investiţiile, Wetterbest a alocat circa două milioane de euro până la sfârşitul lui 2016, pentru lansarea a cinci noi produse, spaţii de depozitare şi utilaje.

    Obiectivele sale sunt susţinute şi de evoluţia rapidă a vânzărilor, de creşterea cererii pentru produsele Wetterbest. Avansul s-a datorat, în mare parte, şi extinderii portofoliului cu produse lansate anul trecut. „Putem ajunge la 200 de tone de oţel pe zi, dar nu e deloc uşor să livrăm această cantitate zilnic”, spune Irimescu. De aceea, directorul general al companiei spune că „eficienţa este cuvântul de ordine acum”, aceasta fiind strategia companiei încă de anul trecut, când Wetterbest a demarat un proces de reorganizare a fluxurilor interne. „Am investit în Warehouse Management System (WMS), care ne ajută să organizăm mai bine stocurile, comenzile şi livrările, lucru ce va îmbunătăţi calitatea serviciilor Wetterbest”adaugă CEO-ul. Din bugetul de investiţii pe 2016, pentru WMS s-au alocat deja circa 70.000 de euro.

    Directorul general se arată optimist şi în privinţa vânzărilor din perioada imediat următoare: „Creşterea va fi mai ales pentru lunile de vară, atunci când e o cerere mare pentru materialele de construcţii”, spune acesta. În primele patru luni ale lui 2016,  grupul Wetterbest a avut o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei, în creştere cu 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sumă la care au participat toate cele trei companii din grup: Depaco – producător de ţiglă metalică, Polnevo – importator de folii, membrane şi ferestre de mansardă şi Cortina – producător şi distribuitor.

    „Am avut un start bun, dar pe piaţa materialelor de construcţii e o concurenţă acerbă”, spune Dragoş Irimescu. Tocmai de aceea, deciziile sunt foarte bine calculate – chiar dacă fabrica de la Băicoi va fi relocată, terenul nu va fi vândut, ci păstrat ca soluţie de back-up în cazul în care ceva nu merge conform planului, spune CEO-ul companiei. Irimescu nu a dat mai multe detalii despre noua fabrică, spunând că va dezvălui mai multe după ce va primi autorizaţiile de construcţie.

    La acest capitol, Dragoş Irimescu se declară nemulţumit de solicitările exagerate ale autorităţilor: „Avem nevoie în România de un Minister al Autorităţilor Locale, unde sunt multe lipsuri. De asemenea, România este ţara hârtiilor – avem nevoie de un Minister al Hârtiilor”, spune el mai în glumă, mai în serios. La câte hârtii inutile ni se cer, ne taie cheful, atât nouă, investitorilor locali, cât şi celor din afară”, completează acesta.

    De asemenea, lipsa meseriaşilor pe această nişă este un subiect fierbinte pentru inginerul Irimescu, care susţine că România duce o lipsă acută de specialişti în domeniul construcţiilor şi consideră că statul ar trebui să se implice direct în soluţionarea acestei probleme: „Hai să luptăm şi pentru înfiinţarea unei legi care să ne oblige să angajăm specialişti, să se impună ca în orice fabrică de materiale de construcţii să fie angajat minimum un inginer specializat cu calificare în domeniul respectiv”. Astfel, s-ar evita multe dintre neregulile existente astăzi pe piaţă, cum ar fi utilizarea unor materiale mai ieftine, dar mai puţin indicate, sau acordarea unor garanţii de trei ori mai mari pentru un produs finit decât cea oferită de producătorul materiei prime, spune CEO-ul.

    Aşadar, lipsa meseriaşilor a determinat compania să îşi producă proprii specialişti. „În absenţa şcolilor de meserii, am creat Şcoala Wetterbest, unde realizăm câte un curs intensiv de training specializat, cel puţin o dată pe lună, pentru montatori şi agenţi de vânzări de învelitori”, adaugă Irimescu. Până acum au fost pregătiţi prin intermediul acestei şcoli circa 600-700 de oameni, care vor ridica calitatea serviciilor pe această piaţă: „Noi nu mergem pe principiul „să moară şi capra vecinului”, ci pregătim oameni pentru toată piaţa, fiindcă interesul final este comun –  dacă oferim servicii de calitate, creşte întreaga piaţă, şi eu şi concurenţa”, spune Dragoş Irimescu. Printre competitorii direcţi ai producătorului de ţiglă metalică şi accesorii se numără Ruukki, Lindab sau Bilka.
     

  • Studiu de caz: Dacă trebuie, mutăm fabrica

    CONTEXTUL

    La sfârşitul lui 2015, grupul Wetterbest a ajuns la o cifră de afaceri consolidată de circa 130 milioane lei şi un profit de 6,5 milioane de lei şi deţine, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România. Deşi vânzările merg bine, Dragoş Irimescu, directorul general al companiei, consideră că amplasarea fabricilor din Băicoi încetineşte ritmul de lucru al producţiei firmei, cu efecte atât asupra companiei, cât şi a clienţilor.

    DECIZIA

    S-a decis relocarea fabricii de la Băicoi, centrul afacerilor grupului, unde pe circa două hectare de află companiile Depaco şi Polnebo, în care lucrează aproximativ 180 de angajaţi din totalul de 210 – 220 ai grupului.

    EFECTELE

    Va creşte capacitatea de livrare, de distribuţie, elemente care sunt în prezent perturbate de segmentarea terenurilor fabricilor. Conform reprezentanţilor săi, Wetterbest nu se aşteaptă, prin această decizie, la creşterea capacităţii de producţie, ci la eficientizarea procesului de muncă şi câştigurile aferente acesteia.

    Decizia a fost luată în contextul în care la Băicoi se află şi motorul businessului, fabrica Depaco, care are ce mai mare contribuţie la cifra de afaceri a grupului Wetterbest. Anul trecut compania producătoare de ţigle metalice şi accesorii a înregistrat o cifră de afaceri de circa 107 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2014 şi un profit de 4,5 milioane de lei.

    Avem o cotă de piaţă de 15% pe segmentul acesta, al învelitorilor, şi ţintim un procent de 18% până în 2020, realizat printr-o creştere treptată”, spune Irimescu. Pentru anul acesta conducerea companiei îşi propune o creştere cu încă 20% a firmei Depaco, atingerea unui profit de opt milioane de lei şi extinderea echipei, atât pentru Depaco, cât şi pentru întregul grup.

    Astfel, se va ajunge la 250 de angajaţi până la sfârşitul anului, la nivel de grup, iar oameni noi sunt căutaţi pentru departamentele de producţie, livrări, vânzări şi financiar.  „Am angajat peste 30 de oameni de la începutul anului şi mai vrem încă vreo 10-20 oameni”, spune şeful grupului. În ceea ce priveşte investiţiile, Wetterbest a alocat circa două milioane de euro până la sfârşitul lui 2016, pentru lansarea a cinci noi produse, spaţii de depozitare şi utilaje.

    Obiectivele sale sunt susţinute şi de evoluţia rapidă a vânzărilor, de creşterea cererii pentru produsele Wetterbest. Avansul s-a datorat, în mare parte, şi extinderii portofoliului cu produse lansate anul trecut. „Putem ajunge la 200 de tone de oţel pe zi, dar nu e deloc uşor să livrăm această cantitate zilnic”, spune Irimescu. De aceea, directorul general al companiei spune că „eficienţa este cuvântul de ordine acum”, aceasta fiind strategia companiei încă de anul trecut, când Wetterbest a demarat un proces de reorganizare a fluxurilor interne. „Am investit în Warehouse Management System (WMS), care ne ajută să organizăm mai bine stocurile, comenzile şi livrările, lucru ce va îmbunătăţi calitatea serviciilor Wetterbest”adaugă CEO-ul. Din bugetul de investiţii pe 2016, pentru WMS s-au alocat deja circa 70.000 de euro.

    Directorul general se arată optimist şi în privinţa vânzărilor din perioada imediat următoare: „Creşterea va fi mai ales pentru lunile de vară, atunci când e o cerere mare pentru materialele de construcţii”, spune acesta. În primele patru luni ale lui 2016,  grupul Wetterbest a avut o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei, în creştere cu 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sumă la care au participat toate cele trei companii din grup: Depaco – producător de ţiglă metalică, Polnevo – importator de folii, membrane şi ferestre de mansardă şi Cortina – producător şi distribuitor.

    „Am avut un start bun, dar pe piaţa materialelor de construcţii e o concurenţă acerbă”, spune Dragoş Irimescu. Tocmai de aceea, deciziile sunt foarte bine calculate – chiar dacă fabrica de la Băicoi va fi relocată, terenul nu va fi vândut, ci păstrat ca soluţie de back-up în cazul în care ceva nu merge conform planului, spune CEO-ul companiei. Irimescu nu a dat mai multe detalii despre noua fabrică, spunând că va dezvălui mai multe după ce va primi autorizaţiile de construcţie.

    La acest capitol, Dragoş Irimescu se declară nemulţumit de solicitările exagerate ale autorităţilor: „Avem nevoie în România de un Minister al Autorităţilor Locale, unde sunt multe lipsuri. De asemenea, România este ţara hârtiilor – avem nevoie de un Minister al Hârtiilor”, spune el mai în glumă, mai în serios. La câte hârtii inutile ni se cer, ne taie cheful, atât nouă, investitorilor locali, cât şi celor din afară”, completează acesta.

    De asemenea, lipsa meseriaşilor pe această nişă este un subiect fierbinte pentru inginerul Irimescu, care susţine că România duce o lipsă acută de specialişti în domeniul construcţiilor şi consideră că statul ar trebui să se implice direct în soluţionarea acestei probleme: „Hai să luptăm şi pentru înfiinţarea unei legi care să ne oblige să angajăm specialişti, să se impună ca în orice fabrică de materiale de construcţii să fie angajat minimum un inginer specializat cu calificare în domeniul respectiv”. Astfel, s-ar evita multe dintre neregulile existente astăzi pe piaţă, cum ar fi utilizarea unor materiale mai ieftine, dar mai puţin indicate, sau acordarea unor garanţii de trei ori mai mari pentru un produs finit decât cea oferită de producătorul materiei prime, spune CEO-ul.

    Aşadar, lipsa meseriaşilor a determinat compania să îşi producă proprii specialişti. „În absenţa şcolilor de meserii, am creat Şcoala Wetterbest, unde realizăm câte un curs intensiv de training specializat, cel puţin o dată pe lună, pentru montatori şi agenţi de vânzări de învelitori”, adaugă Irimescu. Până acum au fost pregătiţi prin intermediul acestei şcoli circa 600-700 de oameni, care vor ridica calitatea serviciilor pe această piaţă: „Noi nu mergem pe principiul „să moară şi capra vecinului”, ci pregătim oameni pentru toată piaţa, fiindcă interesul final este comun –  dacă oferim servicii de calitate, creşte întreaga piaţă, şi eu şi concurenţa”, spune Dragoş Irimescu. Printre competitorii direcţi ai producătorului de ţiglă metalică şi accesorii se numără Ruukki, Lindab sau Bilka.
     

  • H&M deschide un nou magazin şi ajunge la 46 de spaţii în România. Vezi unde şi cum arată

    Noua unitate de vânzare are peste 1.700 mp, cu de colecţii de haine şi accesorii pentru întreaga familie. Unitatea din Craiova este a patra deschisă de retailerul de modă suedez în decursul anului 2016.

    Pentru ziua deschiderii, H&M a pregătit surprize vizitatorilor, între care se numără reducerile de 20% acordate pentru cumpărăturile de peste 150 de lei. De asemenea, primii 50 de vizitatori ai magazinului din data de 9 iunie vor primi câte un card de cumpărături în valoare de 50 de lei.

    “La trei ani de la inaugurarea primei unităţi din Craiova, ne consolidăm prezenţa la nivel local şi marcăm începutul sezonului de vară cu un nou magazin”, a declarat  Mihai Duică, lease manager în cadrul H&M România.

    Magazinul H&M din cadrul Mercur Center îşi deschide porţile pe data de 9 iunie, de la orele 11:00. Începând din data de 10 iunie, magazinul va fi deschis publicului în fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, în intervalul orar 10:00 – 22:00.      

    H & M Hennes & Mauritz AB (publ) a fost fondată în Suedia în 1947 şi este cotată la NASDAQ OMX Stockholm. Conceptul de afaceri al companiei este de a oferi modă şi calitate la cel mai bun preţ. Pe lângă H&M, grupul include mărcile COS, Monki, Weekday şi Cheap Monday, & Other Stories, precum şi H&M Home. Grupul H&M deţine aproximativ 3.900 de magazine în 61 de pieţe, inclusiv pieţele de franciză. În 2015, vânzările grupului s-au ridicat la 210 milioane SEK (inclusiv TVA) şi numărul de angajaţi a depăşit 148.000.

  • H&M deschide un nou magazin şi ajunge la 46 de spaţii în România. Vezi unde şi cum arată

    Noua unitate de vânzare are peste 1.700 mp, cu de colecţii de haine şi accesorii pentru întreaga familie. Unitatea din Craiova este a patra deschisă de retailerul de modă suedez în decursul anului 2016.

    Pentru ziua deschiderii, H&M a pregătit surprize vizitatorilor, între care se numără reducerile de 20% acordate pentru cumpărăturile de peste 150 de lei. De asemenea, primii 50 de vizitatori ai magazinului din data de 9 iunie vor primi câte un card de cumpărături în valoare de 50 de lei.

    “La trei ani de la inaugurarea primei unităţi din Craiova, ne consolidăm prezenţa la nivel local şi marcăm începutul sezonului de vară cu un nou magazin”, a declarat  Mihai Duică, lease manager în cadrul H&M România.

    Magazinul H&M din cadrul Mercur Center îşi deschide porţile pe data de 9 iunie, de la orele 11:00. Începând din data de 10 iunie, magazinul va fi deschis publicului în fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, în intervalul orar 10:00 – 22:00.      

    H & M Hennes & Mauritz AB (publ) a fost fondată în Suedia în 1947 şi este cotată la NASDAQ OMX Stockholm. Conceptul de afaceri al companiei este de a oferi modă şi calitate la cel mai bun preţ. Pe lângă H&M, grupul include mărcile COS, Monki, Weekday şi Cheap Monday, & Other Stories, precum şi H&M Home. Grupul H&M deţine aproximativ 3.900 de magazine în 61 de pieţe, inclusiv pieţele de franciză. În 2015, vânzările grupului s-au ridicat la 210 milioane SEK (inclusiv TVA) şi numărul de angajaţi a depăşit 148.000.