BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia a trimis sisteme de apărare antirachetă în Siria, pentru a-şi apăra forţele aeriene – VIDEO

    Comandantul forţelor aerospaţiale ruse, Viktor Bondarev, a declarat într-un interviu pentru cotidianul Komsomolskaya Pravda, că unităţile militare ruse care acţionează în Siria trebuie protejate în faţa oricărui pericol.

    “Am evaluat toate ameninţările posibile. Am trimis acolo nu doar avioane de vânătoare, avioane de atac la sol, bombardiere şi elicoptere, ci şi sisteme de apărare antiaeriană, pentru a face faţă oricărei situaţii, cum ar fi de exemplu deturnarea unui avion de război pe teritoriul unei ţări vecine cu Siria sau un atac aerian asupra obiectivelor noastre. Trebuie să fim pregătiţi”, a precizat Bondarev.

    Forţele aeriene ruse au început la 30 septembrie o operaţiune militară împotriva grupării Stat Islamic în Siria, la decizia preşedintelui rus Vladimir Putin şi la cererea omologului său sirian, Bashar al-Assad. Raidurile aeriene ruse vizează obiectivele militare, centrele de comunicaţii, transporturile, precum şi stocurile de arme, muniţii şi combustibil ale grupării Stat Islamic.

    De la începutul campaniei militare, forţele aeriene ruse au efectuat peste 1.600 de zboruri şi au atacat peste 2.000 de obiective ale Statului Islamic şi ale grupării Frontul al-Nusra, aripa siriană a reţelei al-Qaida.

  • Rusia a trimis sisteme de apărare antirachetă în Siria, pentru a-şi apăra forţele aeriene – VIDEO

    Comandantul forţelor aerospaţiale ruse, Viktor Bondarev, a declarat într-un interviu pentru cotidianul Komsomolskaya Pravda, că unităţile militare ruse care acţionează în Siria trebuie protejate în faţa oricărui pericol.

    “Am evaluat toate ameninţările posibile. Am trimis acolo nu doar avioane de vânătoare, avioane de atac la sol, bombardiere şi elicoptere, ci şi sisteme de apărare antiaeriană, pentru a face faţă oricărei situaţii, cum ar fi de exemplu deturnarea unui avion de război pe teritoriul unei ţări vecine cu Siria sau un atac aerian asupra obiectivelor noastre. Trebuie să fim pregătiţi”, a precizat Bondarev.

    Forţele aeriene ruse au început la 30 septembrie o operaţiune militară împotriva grupării Stat Islamic în Siria, la decizia preşedintelui rus Vladimir Putin şi la cererea omologului său sirian, Bashar al-Assad. Raidurile aeriene ruse vizează obiectivele militare, centrele de comunicaţii, transporturile, precum şi stocurile de arme, muniţii şi combustibil ale grupării Stat Islamic.

    De la începutul campaniei militare, forţele aeriene ruse au efectuat peste 1.600 de zboruri şi au atacat peste 2.000 de obiective ale Statului Islamic şi ale grupării Frontul al-Nusra, aripa siriană a reţelei al-Qaida.

  • Vladimir Putin cel mai puternic om din lume, pentru al treilea an consecutiv

    Clasamentul pe 2015 a fost publicat miercuri, la numai câteva săptămâni după ce Putin a sfidat încercările Occidentului de a-l izola prin sancţiuni şi a deschis un nou front în răzbiul sirian, trimiţând aviaţia rusă să efectueze raiduri aeriene, după care l-a primit într-o vizită pe preşedintele sirian, Bashar al-Assad.

    “Putin continuă să dovedească faptul că este unul dintre puţinii oameni din lume suficient de puternici pentru a face ce vor – şi să scape”, a apreciat Forbes.

    În clasamentul de anul acesta, cancelarul german Angela Merkel a urcat pe locul al doilea, după ce în 2014 s-a clasat pe locul cinci.

    Preşedintele american Barack Obama a coborât pe locul al treilea, după ce anul trecut s-a clasat pe locul doi.

    Papa Francisc şi preşedintele chinez, Xi Jinping, ocupă următoarele poziţii, încheind astfel topul cinci al celor mai puternici oameni din lume.

    Clasamentul Forbes listează cei mai puternici lideri politici şi economici din lume, ţinând cont de impactul lor social, resursele financiare şi sferele de influenţă.

  • Statul Islamic revendică din nou doborârea avionului rus în Egipt

    Jihadişti SI au revendicat, într-un mesaj postat pe Twitter, doborârea Airbusului rusesc al companiei Kogalimavia, deţinătoarea brandului Metrojet.

    Însă ei subliniază că nu este responsabilitatea lor să dovedească modul în care au comis presupusul atac.

    Oficiali au atras atenţia să nu fie trase concluzii pripite cu privire la cauzele tragediei.

    Preşedintele egiptean Abdul Fattah el-Sisi a anunţat o consolidare a măsurilor de securitate pe aeroportu de la Sharm el-Sheikh, de unde a decolat sâmbătă azborul KGL9268 către Sankt Petersburg.

    Autorităţile ruse au extins zona de căutare la locul prăbuşirii Airbusului A321 şi au trimis avioane fără pilot în ajutorul anchetatorilor.

  • Iohannis: Sunt prioritare întărirea NATO şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa

    Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că liderii celor nouă state din Europa Centrală şi de Est care s-au reunit la Bucureşti au stabilit cinci direcţii de acţiune evaluate ca fiind prioritate, respectiv “întărirea solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa atât militar, cât şi politic şi economic, întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud”, în acest caz un rol deosebit avându-l şi intensificarea relaţiei cu partenerii din vecinătatea strategică, “consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică şi necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi UE”.

    Un punct important a fost relaţia cu Federaţia Rusă. Aici, Klaus Iohannis a precizat că opinia statelor care au participat la Reuniune este că “o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional”.

    “Scopul reuniunii a fost acela de a ne asuma împreună şi de a exprima cu o singură voce viziunea ţărilor noastre în legătură cu provocările de securitate pe care Alianţa Nord-Atlantică le întâmpină atât din est, cât şi din sud. Deşi suntem natural mai sensibili la ameninţările de securitate care vin din est, cu toţii am dorit să subliniem solidaritarea cu aliaţii a căror primă grijă sunt provocările de la graniţa sudică. Cu toţii ne confruntăm cu aceleaşi riscuri şi ameninţări. Pentru a fi eficienţi răspunsurile noastre nu pot fi altfel decât coordonate”, a spus preşedintele Iohannis.

    Acesta a arătat că obiectivul reuniunii a fost atins, iar documentul adoptat transmite “un mesaj puternic de unitate şi recunoaştere a nevoii de coerenţă în acţiunile noastre externe”. “Această reuniune reprezintă partea contribuţiei noastre la securitatea întregii alianţe. Vorbind ca unul, suntem de ajutor pentru toţi”, a spus preşedintele.

    La rândul său, omologul său polonez, Andrzej Duda, copreşedinte al reuniunii, a afirmat că este optimist că propunerile făcute miercuri, la Bucureşti, de către statele Europei Centrale şi de Est din NATO vor fi dezbătute şi susţinute de partenerii din Vest.

    “Celelalte state NATO i se pot alătura şi ştiu că putem obţine unitate în realizarea obiectivelor comune ale Alianţei. Nu există nicio îndoială că NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări. Istoria ne învaţă că situaţia se schimbă şi că Alianţa trebuie să fie pregătită pentru a reacţiona efiecient la evenimentele şi evoluţiile actuale pentru a crea în acelaşi timp o atmosferă de securitate şi de garanţii pentru pace. Astăzi am făcut primul pas către implementarea acestor măsuri”, a spus Duda.

    Preşedintele Poloniei a mai spus că, pe lângă dimensiunea politică şi militară, deciziile luate miercuri sunt importante şi pentru societate, pentru că transmite “un sentiment de siguranţă care este atât de necesar pentru dezvoltarea economică şi buna cooperare între noi pe viitor”.

    “(Summit-ul de la Varşovia – n.r.) va fi un summit la care se vor lua decizii şi la care NATO în întregime îşi va demonstra unitatea, hotărârea, precum şi, ceea ce am spus de atâtea ori, faptul că NATO se adaptează la ameninţările şi provocările de astăzi care vin atât dinspre est, cât şi dinspre sud”, a conchis Andrzej Duda.

  • PRĂBUŞIREA avionului rusesc în Egipt: Un satelit a detectat ceea ce pare a fi o explozie la bordul aeronavei

    Avionul de tip Airbus A321 al companiei aeriene ruse Kogalimavia, care avea la bord 217 pasageri şi şapte membri ai echipajului, s-a prăbuşit sâmbătă la scurt timp după decolarea din Sharm el-Sheikh, într-o zonă din Peninsula Sinai unde Egiptul se confruntă cu insurgenţa islamistă.

    Deşi au apărut speculaţii că aeronava ar fi fost doborâtă de o rachetă, oficialii americani precizează că imaginile din satelit nu susţin această teorie.

    Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat că un satelit american cu infraroşu a detectat o izbucnire de căldură în acelaşi loc şi timp cu prăbuşirea avionului rusesc. Potrivit oficialului, analiştii americani consideră că ar fi putut fi o explozie la bordul avionului, fie la rezervorul de combustibil, fie provocată de o bombă, dar nu există niciun indiciu că o rachetă sol-aer ar fi doborât aeronava. Acelaşi satelit cu infraroşu ar fi putut detecta o eventuală rachetă lansată de la sol.

    Un alt oficial american din domeniul apărării a confirmat că imaginile din satelit au detectat o explozie în aer deasupra Peninsulei Sinai, în acelaşi moment. “Avionul s-a dezintegrat la altitudine foarte mare”, când “a avut loc o explozie”, a precizat oficialul.

    La rândul său, şeful Direcţiei Naţionale de Informaţii din SUA, James Clapper, a declarat luni că nu există deocamdată “nicio dovadă directă privind o implicare teroristă” în prăbuşirea avionului.

    Gruparea Stat Islamic în Egipt a afirmat sâmbătă pe Twitter că a doborât avionul, din cauza raidurilor ruse în Siria, însă informaţia nu a fost confirmată de Rusia, iar autorităţile egiptene susţin că niciun indiciu nu duce la concluzia că aeronava a fost doborâtă.

    Deşi nordul Peninsulei Sinai este un bastion al aripii egiptene a grupării teroriste Stat Islamic, care a comis numeroase atentate împotriva forţelor de securitate, altitudinea mare la care se afla avionul când a pierdut contactul cu turnul de control face improbabilă ipoteza ca acesta să fi fost atins de o rachetă, potrivit experţilor.

    Totuşi, un oficial rus a declarat că avionul s-a dezintegrat în aer, fragmente din epavă fiind împrăştiate pe o suprafaţă de 20 de kilometri pătraţi.

  • ISIS a revendicat prăbuşirea avionul rusesc în Peninsula Sinai. Autorităţile egiptene susţin că nu există indicii care să arate că aeronava a fost doborâtă – VIDEO

    “Soldaţii Califatului au reuşit să doboare un avion rusesc în provincia Sinai, care transporta peste 220 de cruciaţi, toţi fiind ucişi”, a informat gruparea teroristă într-un comunicat, precizând că a acţionat din cauza intervenţiei ruse în Siria.

    Rusia efectuează din 30 septembrie o campanie de raiduri aeriene împotriva grupării Stat Islamic în Siria, care s-a soldat cu moartea a aproximativ 600 de persoane, majoritatea fiind membri ai grupurilor de rebeli islamici.

    Deşi nordul Peninsulei Sinai este un bastion al aripii egiptene a grupării teroriste Stat Islamic, care a comis numeroase atentate împotriva forţelor de securitate, altitudinea mare la care se afla avionul când a pierdut contactul cu turnul de control face improbabilă ipoteza ca acesta să fi fost atins de o rachetă, potrivit experţilor.

    Autorităţile egiptene afirmă la rândul lor că niciun indiciu nu duce la concluzia că avionul ar fi fost doborât.

    Mai multe surse evocă în schimb pista unei defecţiuni. Intervievat de iTele, specialistul Michel Chevalet subliniază că doar o gravă problemă tehnică ar fi putut cauza căderea bruscă a avionului.

    Avionul companiei aeriene ruse Kogalimavia, care avea la bord 217 pasageri şi şapte membri ai echipajului, s-a prăbuşit sâmbătă la scurt timp după decolarea din Sharm el-Sheikh, într-o zonă din Peninsula Sinai unde Egiptul se confruntă cu insurgenţa islamistă.

    Oficiali militari şi din domeniul securităţii din Egipt au anunţat că toate cele 224 de persoane aflate la bord erau cetăţeni ruşi şi nu există supravieţuitori.

  • Wall Street Journal: NATO discută despre suplimentarea trupelor de la frontiera cu Rusia

    Potrivit ediţiei de miercuri a WSJ, un plan prevede plasarea de batalioane în Polonia şi cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, iar altul prevede un singur batalion NATO în regiune.

    După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, anul trecut, ţările din regiune sunt îngrijorate cu privire la următoarea mişcare a Moscovei. Faptul că armata rusă şi-a multiplicat exerciţiile în regiune a sporit îngrijorarea vecinilor săi.

    Reuters scrie că nu a confirmat aceste informaţii.

    Aceste discuţii despre suplimentarea trupelor la frontiera cu Rusia au loc în urma unor presiuni ale unor state din Europa Centrală şi de Est în vederea consolidării prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

    Preşedinţia română, scrie RFE-RL, a anunţat joi că Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia vor solicita la summitul NATO prevăzut pe 4 noiembrie la Bucureşti măsuri de “consolidare a frontierei de est a NATO”.

  • Financial Times: Primul militar rus mort în operaţiunile din Siria – FOTO

    Moartea adolescentului reprezintă un test al modului în care Moscova explică pierderile publicului, comentează FT. În conflictul din Ucraina, militari ruşi ucişi au fost îngropaţi în secret, iar asupra rudelor lor s-au exercitat presiuni să păstreze tăcerea, în contextul în care Guvernul continuă să-şi nege implicarea.

    Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi, citat de Interfax, că militarul “şi-a luat singur viaţa, în timpul odihnei, după serviciu”. Potrivit Interfax, ministerul a anunţat o anchetă asupra incidentului, însă informaţii preliminare, provenind din mesaje scurte pe telefonul adolescentului, indică existenţa unor neînţelegeri cu o prietenă. Ministerul nu a răspuns unei solicitări FT de a comenta cu privire la caz, precizează publicaţia.

    Moscova şi-a gestionat campania din Siria foarte diferit faţă de conflictul din Ucraina, printr-o acoperire la televiziunea de stat şi prezentând-o drept o luptă eroică împotriva răului.

    Însă lideri ruşi au avut grijă să sublinieze că această campanie va dura doar câteva luni şi au respins posibilitatea implicării militarilor ruşi în lupte terestre.

    Kostenko s-a înrolat ca militar prin contract, după serviciul militar. El a fost trimis în Siria cu Regimentul de sprijin aerian 906 de la Primorsko-Ahtarsk, la Marea Azov, situat în apropiere de satul său natal, potrivit investigaţiei Echipei de informaţii despre conflict, organizaţia care monitorizează cele două conflicte, apropiată bloggerului rus Ruslan Leviev.

    Potrivit Echipei, Kostenko nu ar fi pilot, ci ar face parte din personalul care deserveşte aeronave.

    Mai multe persoane, identificate drept prieteni sau rude au deplâns moartea tânărului în postări pe VKontakte şi alte reţele de socializare. “Nu-l voi uita pe fratele meu… Vadik Kostenko… pe care ni-l amintim… îl plângem”, scria duminică, într-o postare, Grigori Donskih, un director de firmă care şi-a efectuat serviciul militar împreună cu Kostenko.

    Într-o conversaţie pe VKontakte, o femeie care s-a prezentat drept o prietenă a lui Kostenko i-a spus lui Leviev că reprezentanţi ai armatei şi-au schimbat de două versiunea despre ceea ce s-a întâmplat, atunci când i-au informaţi pe părinţii tânărului despre maortea acestuia.

    Ea i-a mai spus bloggerului că au murit, de asemenea, alţi nouă militari.

    O persoană de la Greceanaia Balka şi un prieten care a servit împreună cu Kostenko au declarat pentru FT că oficiali de la Primorsko-Ahtarsk i-au informat pe părinţii lui Kostenko despre moartea fiului lor.

    “Au venit acasă în weekend”, a declarat persoana din Greceanaia Balka. Prietenul a declarat că nu a fost de acord cu decizia acestuia de a se înrola, în vară.

    Ambele persoane au refuzat să ofere detalii şi au cerut să nu le fie publicate numele. Potrivit legislaţiei ruseşti, este o infracţiune să vorbeşti, scrii sau transmiţi informaţii despre victime militare ruse.

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Human Rights Watch acuză Rusia că ar fi ucis zeci de civili în atacuri aeriene

    Aceste raiduri au avut loc pe 15 octombrie în nordul provinciei Homs, unde avioane ruseşti şi siriene susţineau o ofensivă terestră a armatei siriene şi a aliaţilor ei împotriva unor grupări rebele, a precizat organizaţia nonguvernamentală cu sediul la New York duminică, într-un comunicat.

    Forţele ruseşti sunt vizate de o serie de acuzaţii potrivit cărora bombardează zone civile, după declanşarea campaniei luna trecută, într-un efort de a susţine regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, un aliat apropiat al Moscovei.

    Societatea Medicală Siriano-Americană (SAMS) a acuzat că avioane ruseşti vizează în mod repetat spitale.

    Rusia a negat aceste acuzaţii, subliniind că nu vizează civili în operaţiunile din Siria.

    CNN precizează că nu este în măsură să verifice acuzaţiile din surse independente şi că autorităţile ruse nu au răspuns imediat invitaţiei postului de a comenta acuzaţiile HRW.

    “Atacurile la întâmplare sau disproporţionate reprezintă încălcări ale legilor războiului, pe care Rusia are obligaţia să le ancheteze”, subliniază ONG-ul în comunicat.

    Familie extinsă, ucisă

    Unul dintre cele mai sângeroase atacuri aeriene din Homs a vizat o casă din satul Ghantou şi s-a soldat cu moartea a 46 de membri ai aceleiaşi familii, potrivit HRW, care citează participanţi la intervenţia de după raid şi activişti locali.

    Alt atac, în zona unei brutării din localitatea Ter Maaleh, s-a soldat cu moartea a 13 civili şi unui lider local al opoziţiei din cadrul Armatei Silieren Libere (ASL), potrivit unor martori citaţi de organizaţie.

    HRW citează locuitori care i-au spus că ei cred că “atacurile aeriene au fost ruseşti, deoarece zgomotul avioanelor era diferit de cel al avioanele siriene, iar ruşii zboară mult mai sus”.

    Organizaţia citează de asemenea o relatare a unui post proguvernamental de radio din Homs, din ziua bombardamentelor, potrivit căreia atacuri aeriene “comune ruseşti şi siriene” au vizat opoziţia la Ghantou, Ter Maaleh şi în alte zone.

    Acuzaţii la adresa coaliţiei conduse de către Statele Unite

    Coaliţia condusă de americani, care bombardează gruparea Statul Islamic (SI) atât în Siria cât şi în Irak, este la rândul ei acuzată de uciderea unor civili.

    HRW a solicitat în septembrie 2014 o anchetă cu privire la un presupus atac american cu rachete, în nord-vestul Siriei, soldat potrivit unor locuitori din zona respectivă cu cel puţin şapte morţi în rândul civililor. Pentagonul anunţa atunci că armata anchetează acuzaţiile, dar că nu găsise, la momentul respectiv, vreo probă care să le susţină.

    Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul în Marea Britanie care monitorizează conflictul, anunţa în mai că peste 50 de persoane au fost ucise, în apropiere de oraşul Alep, în atacuri aeriene ale coaliţiei occidentale.

    Armata americană a promis să ancheteze acuzaţiile. Comandamentul Central american confirma la vremea respectivă că forţele coaliţiei au efectuat atacuri aeriene în zonă, dar adăuga că nu deţinea indicii potrivit cărora ar fi fost ucişi civili în bombardamantele respective.