BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Investitorii trebuie să evite riscurile din cauza crizei din Ucraina

    Pieţele financiare au ignorat în mare măsură situaţia din Ucraina până în prezent, cu excepţia unei scăderi de amploare redusă pe piaţa americană în ultima parte a şedinţei de vineri, potirivt CNBC.

    Acţiuni ale Rusiei au contribuit la “trei episoade majore de aversiune faţă de risc” în ultimii 35 de ani, potrivit BNY Mellon.

    “Prudenţa sugerează că o atitudine de evitare a riscului ar putea fi adecvată la deschiderea şedinţei bursiere de săptămâna următoare“, au scris într-o notă către clienţi analiştii băncii.

    Criza din Ucraina a escaladat semnificativ sâmbătă, când preşedintele rus Vladimir Putin a cerut şi primit rapid acordul parlamentului pentru trimiterea de trupe în Ucraina.

    Guvernul ucrainean a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor desfăşurate de trupele militare ruse prezente în peninsula Crimea, şi a cerut ajutorul comunităţii internaţionale.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare.

    În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

    Principalele elemente de infrastructură şi administrare – drumuri, aeroporturi şi instituţii – din regiunea autonomă ucraineană Crimeea se află practic sub controlul unor militari care cel mai probabil sunt ruşi, deşi semnele oficiale de identificare lipsesc de pe uniforme.

    Potrivit serviciilor de securitate ucrainene, citate de presa internaţională, vehicule militare şi trupe ruse deţin controlul, de aproximativ 48 de ore, asupra principalelor instituţii, drumuri şi aeroporturi din Crimeea, chiar dacă semnele de identificare lipsesc de pe uniformele militarilor desfăşuraţi pe teren şi de pe vehiculele acestora.

    Rusia nu a confirmat oficial trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, dar preşedintele Vladimir Putin i-a transmis omologului său american, Barack Obama, că îşi rezervă dreptul de a “proteja interesele ruse şi populaţia rusofonă” din sud-estul Ucrainei.

  • Băsescu: Cerem Rusiei încetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei, ţară care este agresată

    Şeful statului a făcut o declaraţie de presă la Cotroceni precizând că doreşte să exprime poziţia oficială a României privind etapa la care s-a ajuns în evoluţiile din Ucraina.

    Potrivit preşedintelui, România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acordul acesteia şi în afara acordurilor internaţionale este o agresiune la adresa Ucrainei.

    “În momentul de faţă noi considerăm că Ucraina este agresată de forţele Federaţiei Ruse“, a spus preşedintele Traian Băsescu.

    El a precizat că România cere Rusiei încetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei şi că Viktor Ianukovici şi-a pierdut legitimitatea prin părăsirea ţării sale într-un moment de criză şi ar trebui să îşi anunţe demisia. “România consideră că prin măsurile luate de fostul preşedinte Ianukovici (forţele de ordine au tras în populaţie producând sute de victime, morţi şi răniţi, şi a părăsit teritoriul naţional în momente dificile) preşedintele şi-a pierdut legitimitatea dată de alegerile din 2010 şi trebuie să-şi anunţe imediat demisia, pentru a uşura găsirea unei soluţii la actualele tensiuni interne, dar şi la cele ruso-ucrainiene“, a spus şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu a mai spus despre poziţia oficială a ţării noastre cu privire la etapa la care s-a ajuns în evoluţiile din Ucraina, “că situaţia din această ţară nu este o ameninţare directă şi imediată la securitatea României, la independenţa României şi la suverranitatea statului român asupra teritoriului naţional“.

    “România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno/Karabah, Abhazia, Osetia şi Trasnistria, este de natură a accentua instabilitatea regională şi implicit, apariţia unor tensiuni care pot duce inclusiv la conflicte armate“, a declarat preşedintele.

    Şeful statului a adăugat că, din acest punct de vedere, “România consideră că propria ei securitate este supusă riscului, pe termen mediu şi lung“.

  • Cea mai mare putere economică a lumii se implică în situaţia din UCRAINA. Care e mesajul transmis către Putin

    Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.

    “China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.

    China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea c A LUMII se implică în situaţia din UCRAINA. CARE E MESAJUL TRANSMIS LUI PUTINrizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.

    Noua putere de la Kiev a apelat la asistenţa NATO, cerând organizaţiei să folosească toate măsurile posibile pentru a asigura integritatea teritorială a ţării şi protecţia populaţiei, transmite RIA Novosti.

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    MAI MULTE AICI

  • Republicanii din SUA îi cer lui Barack Obama să reacţioneze la intervenţia rusă în Ucraina

    Senatorul republican John McCain a exprimat “profunda preocupare” în legătură cu intervenţia militară rusă în Crimeea, informează CNN.

    “Preşedintele Obama a afirmat că Rusia va avea de suportat «costuri» dacă va interveni militar în Ucraina. Este esenţial ca preşedintele să spună exact care vor fi acele costuri şi să ia măsuri urgente pentru a le aplica”, a cerut McCain.

    “De fiecare dată când Statele Unite şi aliaţii refuză să reacţioneze, Putin va primi semnalul că poate fi din ce în ce mai agresiv şi mai ambiţios în intervenţia militară din Ucraina”, a insistat McCain.

  • O revoluţie care nu foloseşte la nimic. De câţi bani are nevoie Ucraina pentru a evita prăbuşirea economiei?

    CHIAR DACĂ A MAI BIFAT O REVOLUŢIE, DUPĂ CEA DIN 2004, CEL MAI MARE VECIN AL ROMÂNIEI SE AFLĂ ÎN ACEEAŞI SITUAŢIE, POATE CHIAR MAI GRAVĂ, ÎN POFIDA ÎNLĂTURĂRII UNUI REGIM CORUPT, CARE A PREFERAT O ALIANŢĂ CU MOSCOVA LEGĂTURILOR MAI STRÂNSE CU UNIUNEA EUROPEANĂ. Dependenţa Ucrainei de exporturile de oţel, o moştenire a industriei din perioada sovietică, a expus puternic ţara la efectele crizei financiare globale şi au făcut necesar sprijinul FMI.

    În octombrie 2008, guvernul de la Kiev a încheiat un acord de 16,5 miliarde de dolari cu FMI. Un al doilea acord cu FMI de 15 miliarde de dolari a fost aprobat în 2010, dar a fost îngheţat un an mai târziu, pentru că statul nu a implementat reformele asumate, în special creşterea preţului gazelor naturale, subvenţionat pe piaţa internă. Problemele economiei, departe de a fi rezolvate, au fost doar amânate pentru o perioadă.

    Agravarea situaţiei economice s-a suprapus cu relaţiile confuze ale ţării cu UE şi Rusia, principalii parteneri comerciali şi politici.
    Astfel, planurile de a încheia un acord de asociere cu UE – considerat un pas-cheie pe drumul de a deveni stat membru – au tensionat relaţia cu Rusia, în timp ce decizia guvernului de a renunţa la înţelegere a scos în stradă zeci de mii de protestatari, care au forţat în cele din urmă căderea regimului. În cea mai mare parte a istoriei sale postsovietice, Ucraina a fost cel mai aprig duşman al său, cu lideri corupţi din întreg spectrul politic. Chiar şi fostul premier Iulia Timoşenko, figură importantă a opoziţiei în aceste momente, este privită cu suspiciune de populaţie, care ar prefera oameni noi.

    Evenimentele recente, care au condus la fuga preşedintelui Viktor Ianukovici şi la preluarea puterii la Kiev de către opoziţie, au scos-o din închisoare pe Timoşenko, condamnată în timpul regimului Ianukovici pentru abuz de putere. Fostul premier s-a dus direct în Piaţa Independenţei din Kiev, pentru a le vorbi protestatarilor.

    Politicienii opoziţiei sunt principalii beneficiari, fără să merite acest lucru, ai unei revoluţii a oamenilor obişnuiţi, spune Irina Nikanciuk, economist în vârstă de 25 de ani, citată de New York Times. „Avem nevoie de oameni noi care să poată spune nu oligarhilor, nu doar de vechile feţe. Timoşenko este doar Putin cu fustă„, a spus Nikanciuk comparându-l pe fostul premier ucrainean cu actualul preşedinte al Rusiei Vladimir Putin.

    Înlăturarea preşedintelui de către parlament şi programarea de alegeri în luna mai nu au adus însă liniştea în ţară. Opoziţia nu se bucură de încrederea populaţiei, iar în regiunile cu populaţie rusofonă din est şi mai ales din sud se cere chiar secesiunea şi alipirea la Rusia.

  • Avertismentul NATO către Rusia: Încetaţi operaţiunile! Reprezintă o ameninţare pentru pacea Europei

    Alianţa Nord-Atlantică cere Rusiei să înceteze activităţile militare în Ucraina, avertizând că operaţiunile ruse reprezintă “o ameninţare pentru pacea şi securitatea Europei”.

    “Rusia ameninţă pacea şi securitatea Europei; Moscova trebuie să înceteze imediat activităţile militare şi ameninţările la adresa Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înaintea unei reuniuni de urgenţă convocată la Bruxelles.

    “Ceea ce face Rusia în momentul de faţă în Ucraina reprezintă o încălcare a Cartei Naţiunilor Unite”, a subliniat secretarul general al NATO.

    Ambasadorii celor 28 de state NATO s-au reunit la ora 13.00 (14.00, ora României), după care, la ora 16.00 (17.00, ora României”), li se va alătura ambasadorul Ucrainei.

    Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk, citat de AFP. “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea. Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • Premierul Ucrainei: Rusia a declarat “RĂZBOI”. Trupele au înconjurat baze militare din Crimeea. Ucraina închide spaţiul aerian

    Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

    “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk, citat de AFP.

    “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    UPDATE 09:10 – Dmitri Medvedev: Viktor Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei  Preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, este în continuare preşedintele legitim al acestei foste republici sovietice, chiar dacă autoritatea sa este “nesemnificativă”, a apreciat luni premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP.  UPDATE 00:45 John Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei  Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP. 

    Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.  “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.  În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.  Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră.   “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american.  Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi. 

    UPDATE 23:56 – John Kerry se va deplasa marţi la Kiev  Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.  Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.  În acelaşi timp, un oficial american a afirmat că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei.  “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.  În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.   

    UPDATE 22:34 – Angela Merkel: Vladimir Putin acceptă un “grup de contact” pentru începerea unui dialog  Vladimir Putin a acceptat o propunere a cancelarului Angela Merkel privind crearea unui “grup de contact” pentru a “începe un dialog” în privinţa Ucrainei, a anunţat duminică Guvernul german, după o convorbire telefonică a cancelarului german cu preşedintele rus, relatează AFP.

    UPDATE 21:36 – Vladimir Putin discutat la telefon cu Angela Merkel pe tema evoluţiei situaţiei din Crimeea

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au purtat o conversaţie telefonică, duminică, pe tema evoluţiei situaţiei din Crimeea, în sudul Ucrainei, anunţă site-ul Preşedinţiei Federaţiei Ruse.

    În cursul discuţiei telefonice, Angela Merkel şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluţia situaţiei în Crimeea.

    În schimb, Vladimir Putin a atras atenţia asupra ameninţării prezentate de către forţele ultranaţionaliste ucrainene, “care pun în pericol viaţa şi interesele cetăţenilor ruşi şi populaţiei vorbitoare de limbă rusă” din Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

    Preşedintele rus i-a semnalat cancelarului german că “măsurile luate de Rusia sunt adecvate” situaţiei din prezent.

    Putin şi Merkel au convenit să continue consultările atât la nivel bilateral, cât şi în format extins în vederea normalizării crizei ucrainene, anunţă Kremlinul.

    UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

    Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în fuincţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

    Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

    Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

    UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de “agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

    Ucraina intenţionează să se apere de “agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

    În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

    În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

    UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

    Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

    Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

    În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

    UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

    Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

    Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

    Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

    În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

    În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

    Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

    UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Criză politică: leul rezistă

    Explicaţia este găsită în principal de analiştii ING Bank România în temerea participanţilor de noi intervenţii ale BNR pe piaţă, dar şi în perspectiva formării rapide a unui nou guvern. “Credem că leul va rămâne intr-un interval de 4,50-4,52/EUR în zilele următoare, pe fondul persistenţei incertitudinilor politice”, apreciau joi analiştii ING Bank România. Vineri însă, deja cursul încheiase ziua la 4,995 lei/euro.

    Analiştii BCR văd explicaţia lipsei de reacţie a pieţei valutare în rapiditatea cu care se anunţă formarea unui nou guvern. “Sunt şanse mari ca tranziţia la noul guvern să fie lină, astfel încât nu aşteptăm variaţii mari pe piaţă, cu excepţia probabil a unui puseu de volatilitate pe termen foarte scurt, mai ales dacă noul guvern va întârzia sau dacă negocierile cu UDMR eşuează”, apreciază Dumitru Dulgheru, analist BCR, care adaugă şi că probabilitatea succesului în Parlament al respingerii noului cabinet este foarte redusă.

  • Băsescu: Orice prezenţă a trupelor ruseşti în Ucraina fără acordul acesteia este agresiune

    Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.

    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.

    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.

    Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

    “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.

    Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.

    Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.

    Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.