Tag: ucraina

  • Vânzările unor companii precum PepsiCo, Siemens şi Gazprom sunt ameninţate de criza din Ucraina

     Conflictul a determinat Chevron să sporească măsurile de securitate pentru angajaţii implicaţi în explorarea zăcămintelor de şist. Ambiţia Ucrainei de a deveni exportator de gaze de şist până în 2020 ar putea fi fi afectată de amplificarea conflictului, în timp ce Rusia riscă sancţiuni economice care i-ar putea reduce vânzările de gaze, care reprezintă 20% din veniturile aduse de exporturile ţării, relatează Bloomberg.

    “Dacă eşti o mare companie occidentală interesată de investiţii pe piaţa rusească, s-ar putea să nu doreşti să îţi pui ouăle într-un singur coş. Se pare că nu vom vedea veşti bune prea curând”, a spus John Lough, analist la institutul de cercetări Chatham House din Londra.

    Preşedintele american Barack Obama a suspendat sâmbătă pregătirile pentru summitul G8 care este programat să aibă loc în iunie la Soci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul aurului este în creştere cu 2% din cauza crizei din Ucraina

     Contractele pentru aurul cu livrare în luna aprilie au înregistrat la New York o creştere de 1,86% a cotaţiilor, respectiv de 24 de dolari, la 1.345,6 dolari uncia. Argintul cu livrare în luna mai este în urcare cu 1,22%, la 21,47 dolari uncia, transmite MarketWatch.

    “Îngrijorările geopolitice au obiceiul să distorsioneze pieţele şi în acest caz vor continua să facă acest lucru atâta timp cât Ucraina va fi în centrul atenţiei”, a declarat Simon Smith, economist şef la compania FxPro în Londra.

    Intensificarea tensiunilor în Ucraina continuă să susţină creşterea preţului aurului, dar acestea nu sunt singura forţă care influenţează piaţa, potrivit companiei britanice de brokeraj Sharps Pixley.

    “Problemele de pe pieţele valutare emergente sunt amplificate de temeri legate de finanţarea dezvoltatorilor imobiliari din China şi de serviciile bancare gri din această ţară”, a arătat Sharps Pixley.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare companie petrolieră din Rusia ar putea prelua rafinăria din Odesa

    Rusia a declanşat o criză internaţională majoră după ce a desfăşurat trupe în regiunea ucraineană Crimea, determinând autorităţile de la Kiev să declare mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în timp ce liderii statelor europene şi SUA au cerut Moscovei să respecte suveranitatea Ucrainei.

    Rosneft controlează deja rafinăria Lîsîceansk, a doua ca mărime din Ucraina.

    Rafinăria din Odesa a fost vândută de grupul LUKOIL, al doilea mare prodcător de petrol din Rusia, companiei ucrainene VETEK anul trecut.

    VETEK, controlată de milionarul ucrainean Serghii Kurcenko, s-a deazvoltat rapid în perioada în care Ucraina a fost condusă de preşedintele Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în luna februarie, în urma unor proteste de amploare.

    Rosneft a ajuns săptămâna trecută la un acord cu VTB asupra rafinăriei, cu o capacitate de 3,6 milioane de tone de petrol pe an (70.000 de barili pe zi), iar vânzarea ar putea fi încheiată în scurt timp, potrivit cotidianului rus.

    Kurcenko, care a părăsit Ucraina în februarie, nu a mai putut plăti împrumutul primit pentru achiziţia rafinăriei şi a transferat activul către VTB.

    Conducerea rafinăriei a informat săptămâna trecută că ar putea suspenda în martie activitatea pentru lucrări de întreţinere. De asemenea, a informat că procesează petrol din stocurile proprii şi nu se aşteaptă să fie aprovizionată în viitorul apropiat.

  • Putin le-a ordonat militarilor mobilizaţi în exerciţii să se întoarcă în unităţi. Ultimatumul dat forţelor ucrainene, infirmat. SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia

     

    UPDATE 08:15 Putin le cere militarilor mobilizaţi în exerciţii în vestul Rusiei să se întoarcă în unităţi

    Putin a ordonat întoarcerea lor după un raport al Ministerului Apărării care afirmă că exerciţiile s-au desfăşurat cu succes, a declarat Peskov.

    Exerciţiile militare surpriză din centrul şi vestul Rusiei au fost lansate miercuri. Acestea au implicat 150.000 de millitari, 90 de avioane, 880 de blindate, 80 de nave de război şi alte echipamente grele.

    Putin, care a vizitat luni baza militari Kirillovsk din regiunea Leningrad, în nord-vestul Rusiei, a asistat la ultima fază a exerciţiilor.

    Manevrele, decise pe fondul crizei politice din Ucraina, au fost considerate drept un semn al unei posibile incursiuni militare masive de căre unii observatori din Occident.

    UPDATE 03:30 SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia

    Statele Unite au “suspendat toate legăturile militare” dintre Washington şi Moscova în urma intervenţiei ruse în Crimeea, a anunţat luni Pentagonul, citat de AFP.

    UPDATE 19:30 – Flota rusă la Marea Neagră dă ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi

    “Dacă până mâine (marţi) dimineaţa la ora (locală) 5.00 nu se predau, un asalt va fi lansat asupra unităţilor şi secţiunilor forţelor armate ucrainene din Crimeea”, sunt citaţi afirmând oficiali de la minister.

    Până în acest moment nu există alte confirmări din alte surse ale acestui ultimatum, precizează BBC.

    Potrivit unui corespondent BBC la Moscova, Richard Galpin, purtători de cuvânt militari ruşi nu oferă, în prezent, nicio informaţie despre acest ultimatum. “Nu este surprinzător. Dacă ameninţarea a fost adresată, militarii (ruşi) nu sunt susceptibili să spună ceva în acest stadiu”, potrivit corespondentului.

    Însă Biroul de presă al Ministerului ucrainean al Apărării în Crimeea a confirmat pentru BBC ultimatumul adresat de către Flota rusă la Marea Neagră.

    Pe de altă parte, postul de televiziune BBC a primit o imagine în care preşedintele rus Vladimir apare coborând dintr-o aeronavă pe aerodromul de la Kirilovski, în vestul Rusiei, pentru a asista la exerciţii militare în desfăşurare în regiune.

    De asemenea, un expert în domeniul securităţii internaţionale, Ian Brzezinski, afirmă că o mobilizare a forţei de intervenţie rapidă a NATO se află printre patru opţiuni pe care Alianţa Nord-Atlantică este necesar să le ia în considerare în vederea consolidării securităţii ucrainene, într-un material adresat Consiliului Nord-Atlantic, organul de conducere al Alianţei. O asemenea evoluţie implică trimiterea de nave NATO la Marea Neagră.

    Potrivit unei postări pe blogul Atlantic Council, un think-tank cu sediul la Washington, cele patru propuneri ale lui Brzezinski, sunt o “asistenţă în domeniul securităţii”- incluzând armament antitanc, rachete sol-aer, muniţie, în contextul interacţiunilor armatei ucrainene cu NATO în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace, găzduirii unor exerciţii ale Alianţei Nord-Atlantice şi participării la exerciţiul Steadfast Jazz în Polonia; “mobilizarea unor capabilităţi de supraveghere NATO în Ucraina” – senzori şi sisteme pasive care nu ameninţă Rusia, ci oferă informaţii despre prezenţa şi mişcarea forţelor ruse pe teritoriul ţării.

    A treia propunere este “activarea Forţei de Reacţie NATO” (NRF) – în baza angajamentului preşedintelui american barack Obama faţă de o contribuţie americană la această forţă, care poate mobiliza imediat o componentă terestră a unei brigăzi, susţinute de elemente aeriene de luptă şi susţinere, dar şi forţe speciale, între alte capabilităţi. NRF poate fi activată sub pretextul unui exerciţiu la baza comună de antrenament din Polonia, la fel cum Rusia a iniţiat un exerciţiu major în paralel cu lansarea unei incursiuni în crimeea, sugerează expertul în postarea sa.

    Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe. *Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaţionale*, au anunţat luni grăniceri ucraineni. Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de RIA Novosti.

    UPDATE 14:10 – Nave militare ruse, inclusiv submarine, efectuează exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică

    Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat, luni, exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de RIA Novosti.

    Manevrele navele intervin în contextul în care armata rusă a declanşat o intervenţie în Peninsula Crimeea, în sudul Ucrainei.

    La exerciţiile din Marea Baltică participă militari, tancuri, nave militare, inclusiv submarine, şi sisteme de artilerie.

    Enclava rusă Kaliningrad este situată pe litoralul Mării Baltice, la frontiera cu Polonia şi Lituania, în apropiere de Germania, Suedia şi celelalte două ţări baltice.

    UPDATE 13:35 – Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea

    Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaţionale, au anunţat luni grăniceri ucraineni, relatează AFP.

    În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statutul Flotei ruse la Marea Neagră, staţionate în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mişcări de trupe.

    De la 1 martie, patru nave de război ruse din cadrul Flotei la Marea Baltică au pătruns în portul Sevastopol, potrivit aceleiaşi surse.

    Militari neidentificaţi acţionează în contul autorităţilor locale proruse şi au preluat controlul asupa unei părţi a Crimeei, asediind militari ucraineni în cazărmi.

    UPDATE 10:40 – Parlamentul de la Kiev îi cere lui Vladimir Putin să nu mobilizeze forţele ruse în Ucraina

    “Verhovna Rada anunţă apelul său către preşedintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat Parlamentul într-o declaraţie aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să îşi retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.

    “Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezenţa Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forţelor la bazele lor. Orice mişcare a militarilor, echipamentului greu şi armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente”, afirmă declaraţia.

    UPDATE 10:05 – Rusia nu vrea război cu Ucraina, susţine un oficial rus

    Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe.

    “Rusia nu vrea război cu Ucraina”, a declarat duminică seara Grigori Karasin în cadrul unei emisiuni difuzate de postul public de televiziune Rossia 1.

    “Sunt convins că nimeni din Rusia nu vrea război”, a adăugat el. 

    “Suntem împotriva folosirii unei astfel de terminologii pentru a discuta despre relaţiile cu Ucraine care ne este aproape”, a insistat el. 

    El a criticat statele occidentale care au ameninţat cu excluderea Rusiei din G8.

    “Vom susţine toate forţele favorabile consolidării relaţiilor noastre bilaterale, cu atât mai mult cu cât de aceste relaţii depinde stabilitatea în Europa. Oamenii politici occidentali (…) trebuie să înţeleagă acest lucru”, a declarat Karasin.

    În ceea ce priveşte decizia Consiliului Federaţiei (Senatul) de a autoriza forţele ruse să intervină în Ucraina, “noi credem că această decizie (…) va demonstra intenţiile serioase ale Federaţiei Ruse”, a subliniat el.

    Valentina Matvienko, preşedintele Senatului rus, care a aprobat sâmbătă recursul la forţele armate ruse în Ucraina, a respins, de asemenea, ideea unui război.

    “Nu va avea loc niciodată un război între noi. Suntem popoare înfrăţite”, a declarat ea în aceeaşi emisiune.

    UPDATE 09:10 – Dmitri Medvedev: Viktor Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei

    Preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, este în continuare preşedintele legitim al acestei foste republici sovietice, chiar dacă autoritatea sa este “nesemnificativă”, a apreciat luni premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP.

    UPDATE 00:45 John Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei

    Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.

    Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.

    “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.

    În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.

    Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră.

    “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american.

    Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi.

    Duminică dimineaţă, Kerry a denunţat “agresiunea” şi “invazia” rusă în Ucraina.

    De asemenea, Kerry a ameninţat Rusia că ar putea să-şi piardă locul în cadrul G8.

    În acest context, Washingtonul a luat măsuri de retorsiune.

    Reuniuni cu caracter economic şi o vizită a unei delegaţii ruse la Washington au fost deja anulate, a subliniat un oficial de rang înalt american.

    Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8. Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat la rândul lor că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre.

    Duminică, Kievul a declarat că se află “pe marginea dezastrului” în urma “declaraţiei de război” a Rusiei şi că pierde rapid controlul asupra Crimeei, în timp ce Occidentul caută o soluţionare paşnică la criza ucraineană.

    NATO a solicitat trimiterea unor observatori internaţionali în Ucraina şi a îndemnat Rusia să îşi retragă trupele. În opinia secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, “ceea ce face Rusia în Ucraina (…) ameninţă pacea şi securitatea în Europa”.

    Kerry a admis că Rusia comite o “eroare enormă”, însă a dat asigurări că “opţiunea militară este ultimul lucru care se vrea într-o situaţie de acest gen”.

    Duminică, preşedintele Obama a purtat conversaţii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, cu premierul britanic David Cameron şi cu preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, potrivit unor oficiali ai administraţiei americane.

  • Timoşenko: Rusia a declarat război nu doar Ucrainei, ci şi Statelor Unite şi Marii Britanii

    “Vladimir Putin înţelege bine că, declarându-ne război, el a declarat război inclusiv ţărilor garante ale securităţii noastre, respectiv SUA şi Marea Britanie”, a declarat Iulia Timoşenko, într-o înregistrare video postată pe site-ul său.

    Rusia, SUA şi Marea Britanie s-au angajat în 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, să acorde garanţii privind securitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în schimbul renunţării la arsenalul nucleare de către Kiev.

    “Eu nu cred că Rusia va depăşi această linie roşie. Dacă o va face, va pierde”, a subliniat Iulia Timoşenko.

    Ea a adăugat că ”agresiunea rusă” ar fi fost imposibilă dacă Ucraina ar fi aderat la NATO.

    Unul din liderii “revoluţiei portocalii” prooccidentale din 2004, Iulia Timoşenko, condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, a fost eliberată după demiterea, la 22 februarie, a preşedintelui Viktor Ianukovici, adversarul său în alegerile prezidenţiale din 2010.

    Iulia Timoşenko a mai apreciat că lansarea “agresiunii ruse” este rezultatul noii revoluţii ucrainene, care a condus la prăbuşirea regimului lui Ianukovici, pe care l-a catalogat drept “suboedonat Rusiei”.

    “Rusia nu a vrut să o accepte. Ea a decis acum să pună stăpânire pe Ucraina printr-o intervenţie militară”, mai spus ea.

     

  • Dmitri Medvedev: Viktor Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei

    “Da, autoritatea preşedintelui Ianukovici este aproape nesemnificativă, dar acest lucru nu şterge faptul că, potrivit Constituţiei ucrainene, el este şeful legitim al statului”, a scris Medvedev într-un mesaj publicat pe contul său de Facebook.

    Rusia a acceptat să îi asigure protecţia lui Ianukovici pe teritoriul rus, reapărut vineri pentru prima dată de la destuirea sa pentru a susţine o conferinţă de presă în oraşul rusesc Rostov-pe-Don (sud).

    Medvedev a asigurat că Rusia este dispusă să dezvolte “relaţii respectuoase cu ţara soră Ucraina”, dar nu cu autorităţile interimare care îl înlocuiesc pe Ianukovici.

    “Ucraina nu este pentru noi grupul de persoane care au preluat puterea după ce au vărsat sânge (…) încălcând Constituţia şi celelalte legi ale statului lor”, a criticat el.

    “Este vorba despre ţara întreagă. Oameni foarte diferiţi. Ucraineni, ruşi, tătari, evrei. Alte naţiuni care trăiesc în bună înţelegere”, a adăugat el.

    Mai mulţi oficiali ruşi au denunţat “fasciştii care au preluat puterea la Kiev”.

    Medvedev a subliniat, de asemenea, că dacă Ianukovici se face vinovat de crime, ar trebui angajată o procedură de destituire “conform Constituţiei ucrainene”.

    “Tot restul este arbitrar. Preluarea puterii. Iar acest lucru înseamnă că o astfel de ordine va fi extrem de instabilă. Se va termina printr-o nouă lovitură de stat. O nouă baie de sânge”, a avertizat el.

    “Rusia are nevoie de o Ucraină puternică şi stabilă. De un partener solvabil şi previzibil. Şi nu de un părinte sărac care îşi petrece timpul cerşind”, a scris el.

  • SUA cer trimiterea imediată a unor observatori OSCE în Ucraina

     Acest anunţ a fost făcut în urma unei reuniuni speciale a OSCE la Viena. O astfel de misiune va încerca în special să “garanteze protecţia drepturilor minorităţilor” şi “să vegheze la respectarea integrităţii teritoriale”, a pledat ambasadorul american Daniel Baer în faţa colegilor săi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiunile din Ucraina generează riscuri pe piaţa petrolului şi gazelor, cu preţuri deja în urcare

     Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a crescut luni dimineaţă la Londra cu 2%, la 111,2 dolari pe baril, potrivit Preţurile petrolului şi gazelor naturale au crescut luni dimineaţă pe bursele internaţionale, investitorii acuzând posibile efecte negative ale tensiunilor din Ucraina asupra comerţului cu resurse energetice, potrivit Bloomberg.

    Cotaţiile futures la gaze naturale au urcat cu până la 2,8%, la 4,736 dolari pe milionul de unităţi termice britanice (btu).

    Ucraina s-a declarat, duminică, “în pragul catastrofei”, ca urmare a unei “declaraţii de război” a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul în Peninsula Crimeea, ocupată în weekend de forţe militare pro-ruse.

    Cea mai mare parte a gazului rusesc exportat în Europa tranzitează Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN CRIMEEA – Putin a discutat cu Merkel şi acceptă dialogul. Oficial rus: Rusia nu vrea război cu Ucraina

     UPDATE 10:40 – Parlamentul de la Kiev îi cere lui Vladimir Putin să nu mobilizeze forţele ruse în Ucraina

    “Verhovna Rada anunţă apelul său către preşedintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat Parlamentul într-o declaraţie aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să îşi retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.

    “Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezenţa Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forţelor la bazele lor. Orice mişcare a militarilor, echipamentului greu şi armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente”, afirmă declaraţia.

    UPDATE 10:05 – Rusia nu vrea război cu Ucraina, susţine un oficial rus

    Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro