BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Bani în plus pentru sănătate şi învăţământ la rectificarea bugetară

    Documentul are în vedere suplimentarea fondurilor alocate pentru sănătate şi învaţământ, sumele necesare pentru aplicarea măsurilor legislative adoptate în cursul anului curent şi fondurile pentru continuarea proiectelor de investiţii fezabile, fiind asigurate sume la nivelul necesarului de lucrări ce se pot efectua până la finele anului.

    Proiectul, făcut public de minister vineri, vizează menţinerea deficitului bugetar pe anul 2016 la nivelul de 2,95% din PIB.

    S-au asigurat, 568,6 milioane de lei pentru sănătate, din care la Ministerul Sănătăţii 297,6 milioane de lei şi la Casa de Naţională de Asigurări de Sănătate 271 milioane de lei, pentru plata salariilor majorate ale personalului medico-sanitar, precum şi pentru lucrări de reabilitare la maternităţi, investiţii la serviciile de ambulanţă şi UPU/CPU, dotare medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ.

    Pentru diferenţele salariale ale personalului didactic vor fi alocate 1,01 miliarde de lei la învăţământ şi alte 2,80 miliarde de lei pentru asistenţă socială.

    Agricultura va benficia de 405,3 milioane de lei pentru subvenţii pentru plata deconturilor la motorină trim II şi III 2016 şi acordarea ajutoarelor de minimis pentru sectorul zootehnic (suma s-a asigurat prin redistribuire din bugetul Ministerului Agriculturii).

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • S-au dus vremurile bune pentru Apple: profitul companiei a scăzut cu 27%

    Profitul Apple a scăzut cu 27%, la 7,8 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când profitul era de 10,68 miliarde dolari, pe măsură ce vânzările de iPhone s-au redus, scrie Wall Street Journal.

    În timp ce compania a raportat vânzări mari pentru modelul de iPhone SE lansat în martie, celelalte modele din oferta actuală nu au reuşit să ajungă la nivelul vânzărilor primelor telefoane Apple cu ecran mare, din cauza cererii scăzute din China şi SUA.

    Rezultatele din T2, precum şi previziunile pentru trimestrul care se va încheia în septembrie, au fost peste aşteptările analiştilor, iar valoarea acţiunilor a crescut cu 6%.

    Veniturile companiei au scăzut în trimestrul fiscal încheiat în iunie cu 14,6%, ajungând la 42,4 miliarde de dolari, faţă de 49,6 miliarde, cât erau cu un an în urmă, dar au depăşit estimările analiştilor.

  • Cea mai nouă senzaţiei a Asiei: cazinoul imens cu plaje interioare – GALERIE FOTO

    Omul de afaceri japonez Kazuo Okada, preşedinte al companiei Universal Entertainment, plănieşte să cucerească buzunarele chinezilor pasionaţi de jocuri de noroc prin deschiderea unui cazinou uriaş în Manila, capital Filipinelor. Investiţia în acesta se ridică la patru miliarde de dolari; proiectul este programat să se lanseze în noiembrie, potrivit Bloomberg.

    Okada, 73 de ani, îşi doreşte ca în cazinou să se afle o fântână arteziană dansatoare de 100 de metri şi o plajă interioară care să ”concureze cu ce este în Macau” şi alte părţi din Asia; potrivit unei declaraţii a lui Takahiro Usui, director operaţional al Universal Entertainment Tiger Resort Leisure şi Entertainment Inc. ”Acest proiect va promova Manila ca destinaţie turistică în regiune şi în lume.”

    Resortul din Manila ar putea costa trei miliarde de dolari în primă fază şi ar putea ajunge la patru miliarde de dolari odată ce trei faze sunt construite.

    Această valoarea ar fi de două ori valoarea de capitalizare de piaţă al Universal Entertainment, producătorul de maşini de jocuri de noroc deţinut de Okada Holdings în proporţie de 68%.  

    Manila aspiră să devină următorul hub asiatic dedicat industriei jocurilor de noroc după ce jucătorii chinezi au abandonat Macau după ce Guvernul chinez a impus restricţii dure actelor de corupţiei. Proiectul lui Okada este unul din cele patru resorturi de cazinouri pe care Filipinele vor să le dezvolte pe o proprietate de 120 de hectare din Manila Bay, numită Entertainment  City; pe măsură ce naţiunea caută o ţinteşte o felie mai mare din veniturile din industria de gaming şi turism a Asiei.

    Okada Manila va fi cel mai mare complex de cazinouri din Entertainment City, cu 26.000 de metri pătraţi de spaţii de jocuri. Traficul la Okada Manila, care este construit pe 44 de hectare şi poziţionat spre apusul Manila Bay, va fi format iniţial din 30% străini şi 70% localnici.

    Acţiunile Universal Entertainment au crescut cu 9,6 procente până la 2,597 yeni la tranzacţionare în Tokyo miercuri; aceasta fiind cea mai mare creştere a companiei din iunie 2013.

  • Verizon va anunţa astăzi preluarea Yahoo pentru 5 miliarde de dolari (Reuters)

    Verizon va face publică luni o înţelegere cu grupul Yahoo pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni, potrivit celor de la Reuters.

    Tranzacţia s-ar ridica la 5 miliarde de dolari, anunţul urmând să fie făcut înainte deschiderii bursei de la New York.

    Venirea Marissei Mayer la conducerea Yahoo, în urmă cu patru ani, a creat un val de entuziasm printre acţionarii companiei şi nu numai. Prezenţa sa a alimentat aşteptările de redresare rapidă a Yahoo, care nu reuşea să crească veniturile din publicitate pentru a concura cu liderii de piaţă Google şi Facebook.

     Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

  • A luat o invenţie neutilizată până atunci, a perfecţionat-o şi a creat compania care astăzi deţine o cotă de piaţă de peste 60% pe segmentul său

    Născut în Pennsylvania, în 1952, într-o familie catolică poloneză, Leonard Bosack a absolvit La Salle College High School, iar ulterior Wharton School de la Universitatea din Pennsylvania; în timpul facultăţii a fost atras de domeniul tehnologiei hardware. În 1979 a fost acceptat la Universitatea Stanford, unde a început să studieze ştiinţa calculatoarelor şi la scurt timp a devenit inginer de suport pentru un proiect important al universităţii. Sarcina sa era de a realiza, prin intermediul routerului, partajarea de informaţii între calculatoarele Computer Science Lab şi reţeaua School Business. Aşa a întâlnit-o pe soţia sa, Sandra Lerne, care era manager al laboratorului Business School.

    Pentru a conecta computere aflate la distanţă, Leonard Bosack a fondat, împreună cu soţia sa, Cisco, un sistem de router multiprotocol cu scopul comercializării pe scară largă a tehnologiei de reţea locală (LAN), o raritate tehnologică la momentul respectiv. Advanced Gateway Server, sistemul creat de Bosak, a fost, de fapt, o versiune revizuită a routerului existent deja la Universitatea Stanford, inventat de William Yeager şi Andy Bechtolsheim, brevetat cu câţiva ani înainte de apariţia Cisco. Cei doi soţi au început să-şi construiască primele routere acasă, utilizând reţeua de internet de la Universitatea Stanford, acolo unde lucrau ca profesori. Iniţial, au vrut să construiască şi să vândă routere pentru Stanford, însă propunerea le-a fost refuzată. Atunci şi-au fondat propria companie, pe care au numit-o Cisco, prescurtare a oraşului San Francisco. Produsul Cisco a fost dezvoltat în garajul lor şi a început să fie vândut în 1986, prin recomandări; în prima lună de viaţă Cisco a avut contracte în valoare de peste de 200.000 de dolari. Compania a produs o tehnologie revoluţionară în ceea ce priveşte sistemele de routere, iar asta le-a oferit rapid dominaţia asupra pieţei. Brandul a devenit cunoscut publicului larg în 1990, an în care Bosack s-a retras din companie, la puţin timp după plecarea soţiei sale. Bosack şi Lerner au plecat de la Cisco cu 170 milioane de dolari şi au divorţat la începutul anilor 1990. În 1996, veniturile Cisco s-au ridicat la 5,4 miliarde de dolari, devenind una dintre poveştile de succes din Silicon Valley; în 1998, compania a fost evaluată la peste 6 miliarde de dolari şi controla peste trei sferturi din afacerile cu routere.

    Pe lângă Cisco, Leonard Bosack este cunoscut pentru comercializarea în premieră, pe scară largă, a reţelei locale (LAN). El şi colegii săi de la Stanford au fost capabili să lege cu succes 5.000 de calculatoare din Universitate într-o zonă de campus de 16 mile pătrate (41 kmp). Au depăşit problemele de incompatibilitate, atunci fiind creat primul sistem LAN adevărat. Leonard Bosack a deţinut, de asemenea, poziţii de conducere în domeniul tehnologiei în cadrul unor companii precum AT & T Bell Labs şi Digital Equipment Corporation şi a fost unul dintre profesioniştii care au contribuit la tehnologia de reţea condusă de către Departamentul SUA al Apărării (ARPnet), proiect ce a stat la baza internetului de astăzi.  Printre cele mai recente progrese tehnologice ale lui Bosack se încadrează crearea unor sisteme de fibră optică in-line, capabile să atingă viteze de transmisie fără precedent – de 6.071 milisecunde la peste 1.231 km de fibre, distanţa aproximativă dintre Chicago şi New York.

    Leonard Bosack şi Sandy Lerner au o fundaţie de caritate fondată cu 70% din banii obţinuţi prin vânzarea acţiunilor de la Cisco, recunoscută pentru finanţarea unei game largi de proiecte pentru dezvoltarea ştiinţei şi protejarea animalelor. În prezent, Leonard Bosack, în vârstă de 64 de ani, este CEO al XKL LLC, o companie privată de inginerie care explorează şi dezvoltă reţele optice pentru comunicaţii de date.

  • Ar trebui să-şi facă românii griji? ​Câţi bani au în conturile de pensie viitorii pensionari

    Valoarea totală a activelor nete adminstrate de fondurile de pesnii obligatorii se situa la finalul lunii martie 26 miliarde lei (5,83 mld. euro), cu circa o treime mai mult decât în primul trimestru al lui 2015. Şi numărul românilor care contribuie la un fond de pensie a crescut în ultimul an cu 4% până la peste 6,6 milioane.

    Ar trebui să-şi facă românii griji? Câţi bani au în conturile de pensie viitorii pensionari

  • Wearables, mai mult decât ceasuri şi brăţări

    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta, din care 11,5 miliarde de dolari ar urma să fie vânzările de ceasuri inteligente. Iar previziunile de creştere pe termen mediu arată că valoarea pieţei va creşte de trei până la cinci ori. Însă “wearables”, adică dispozitivele portabile, sunt mai mult decât brăţări sau ceasuri, iar câteva exemple semnalate în acest articol, inclusiv produse realizate de de români, demonstrează asta.

    Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness. Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului. Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).

    Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp.

    Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta; doar ceasurile inteligente promit vânzări de 11,5 miliarde de dolari. „Din 2015 până în 2017, rata de adopţie a smartwatch-urilor va creşte foarte mult datorită Apple, care a popularizat acest gadget. De asemenea, ceasurile inteligente vor avea cel mai mare potenţial de venituri dintre toate produsele wearable. În 2019 vor genera 17,5 miliarde de dolari“, apreiază Angela McIntyre, director de cercetare al Gartner. „Ceasurile inteligente sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor creşte uimitor în România, urmând tendinţa de la nivel european. Pe fondul evoluţiei din ultima perioadă, până la finele lui 2016 mă aştept să se dubleze numărul smartwatch‑urilor vândute de noi“, spune Tudor Ţiboc, fondator şi general manager al retailerului QuickMobile.

    VEDETELE DOMENIULUI

    O altă companie de cercetare de piaţă, Yole Development, preconizează că valoarea pieţei globale de wearables va creşte de la 22 miliarde de dolari în 2015 la nu mai puţin de 90 de miliarde de dolari în 2020, cu o creştere anuală de 35%. Compania se aşteaptă ca peste 134 de milioane de ceasuri să se vândă până în 2020 şi 1,3 milioane de seturi VR/AR (realitate virtuală şi agumentată) până în 2018.

    Şi segmentul de fitness – care include brăţări, ceasuri sport etc. – va creşte susţinut de programele de wellness din SUA, se arată în raportul Gartner. Vânzările de brăţări au crescut în acelaşi ritm ca şi ceasurile, dar vor fi depăşite de smartwatch-uri datorită numărului mai mare de funcţii şi interfeţei mai uşor de utilizat. Cu toate acestea, producătorii de brăţări caută să includă funcţii precum plata mobilă, accesul în anumite zone etc. Pe de altă parte, Juniper Research vede produsele purtabile destinate segmentului de fitness dominând încă cel puţin trei ani piaţa. Abia în 2019 vânzările de smartwatch-uri (130 milioane de unităţi) le vor depăşi pe cele ale brăţărilor (110 milioane de unităţi). Acest lucru se datorează faptului că brăţările au încorporate funcţii precum cele ale smartwatch‑urilor (notificări, primire telefoane), dar la un preţ mai redus.

    Mai mult, Juniper Research vede că aceste dispozitive purtabile vor deveni parte din regimurile de antrenamente ale sportivilor profesionişti. Cât despre gadgeturile pentru sistemul de sănătate, firma de cercetare este de părere că au un potenţial mare de creştere, dar preţul ridicat al acestor dispozitive şi dependenţa de smartphone-uri le vor stopa adoptarea integrală de către sistemele de sănătate. După revoluţia smartphone-ului, primul val de produse de acest gen au fost brăţările de fitness care monitorizează şi adună date despre purtător, iar primele produse de acest fel au apărut în urmă cu 8-9 ani, prin produsele celor de la Jawbone sau FitBit. De fapt, majoritatea senzorilor incluşi într-un smartphone acum se află şi în ceasurile inteligente. „Urmând trendul telefoanelor mobile, scăderea costurilor de producţie, miniaturizarea, ar trebui să ajute ca aceste produse să devină tot mai populare. Noi credem că piaţa wearable va exploda şi va urma exemplul telefoanelor mobile“, este de părere Nick Hunn, CEO al WiFore Consulting, firmă de consultanţă.

     

  • Povestea omului care a înregistrat heroina ca medicament şi a vândut-o în farmacii timp de peste 20 de ani

    Părintele fondator al Bayer Group s-a născut în districtul Barmen-Heckinghausen al oraşului Wuppertal în 1825, ca fiu al unui muncitor într-o fabrică de mătase, într‑un moment în care industria textilă era înfloritoare, dar care nu a vrut să ducă mai departe meseria tatălui. În schimb, la vârsta de 14 ani a debutat în industria chimică, devenind ucenic în Wesenfeld & Company din Barmen.

    În timpul uceniciei sale, Bayer a reuşit să se familiarizeze cu fundamentele industriei chimice, dar şi cu problemele comerţului din domeniu. La vârsta de 20 de ani şi-a îndreptat atenţia spre coloranţi naturali, dându-şi seama că în acest segment putea face profituri mari. Pasiunea pentru coloranţi a lui Bayer s-a accentuat atunci când a fondat prima companie de vânzări, stabilind astfel o reţea de distribuţie europeană. Bayer a reuşit să se impună pe piaţa coloranţilor din Europa prin distribuirea nuanţatorilor naturali, extraşi din diverse tipuri de copaci. Datorită calităţii acestora, afacerea lui Bayer a prosperat, mai ales în metropolele europene precum Londra, Bruxelles şi Sankt Petersburg.

    Omul de afaceri a reuşit să-şi dezvolte afacerea până la New York, intrând pe o piaţă care se afla într-o continuă dezvoltare. Cum chimia anorganică a evoluat în domeniul producţiei, antreprenorul german a fost nevoit să-şi adapteze strategia: primii coloranţi artificiali importaţi de Bayer – anilina şi fucsina – au fost superiori coloranţilor naturali în ceea ce priveşte puritatea şi luminozitatea.

    Alături de partenerul său de afaceri, Friedrich Weskott, Bayer a reuşit să experimenteze producţia şi testarea coloranţilor de gudron în propria companie. Primele semne care arată ce va deveni ulterior Bayer AG au fost vizibile de la 1 august 1863 prin intrarea Friedrich Bayer Company în registrul comercial. În urma evoluţiei ulterioare a coloranţilor, fondatorii companiei au reuşit să-şi extindă considerabil capacităţile de producţie chiar dacă situaţia economică era tensionată în acel moment. Obiectivul companiei a fost fabricarea coloranţilor sintetici din derivaţi ai gudronului care fuseseră inventaţi cu câţiva ani în urmă. Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că Bayer AG a fondat în 1904 echipa de fotbal TuS 04, care azi este cunoscut ca TSV Bayer 04 Leverkusen. Friedrich Bayer a murit în 1880, la vârsta de 54 de ani, şi a lăsat în urmă o afacere înfloritoare.

    În prezent, compania şi-a extins domeniul de activitate (de la medicamente până la pesticide), iar Bayer AG a înregistrat în 2015 venituri de peste 46 de miliarde de dolari. Grupul de origine germană are activităţi pe mai multe pieţe: produse farmaceutice umane şi veterinare, produse pentru îngrijirea sănătăţii, produse chimice şi produse biotehnologice agricole, dar şi polimeri.

    Primul şi cel mai cunoscut produs al Bayer este aspirina. Heroina a fost o marcă înregistrată în 1898-1910 de către Bayer şi comercializată ca antitusiv şi ca un substitut pentru morfină, unul care nu producea dependenţă. În 2014, Bayer a cumpărat compania Merck, care avea în portofoliu branduri precum Claritin, Coppertone şi Dr. Scholl.

    Anul acesta, compania a fost restructurată în trei divizii principale: divizia farmaceutică, cea pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor şi alta de produse biotehnologice agricole. De asemenea, Bayer are şi activităţi în domeniul medicamentelor de uz veterinar.

  • Cum au transformat doi tineri o cutie de lemn într-o companie de 8 miliarde de dolari

    Fitbit, compania producătoare de dispozitive wearable, creşte de la an la an, cu 149% mai precis. În 2015 compania a avut venituri de 711.6 milioane de dolari, scrie site-ul wearable.com

    Totul a început în 2007. Fitbit a fost creată de James Park şi Eric Friedman, oamenii care au văzut potenţialul în utilizarea senzorilor în dispozitive mici, purtabile. Au reuşit să obţină o finanţare de 400.000 de dolari, dar nu era îndeajuns, aşa că au mers de la un investitor la un altul cu o cutie de lemn unde erau ascunse o plăcuţă cu circute şi senzori.

    În 2008, după prezentarea de la TechCrunch, Park şi Friedman sperau să primească 50 de precomenzi. Într-o singură zi au primit 2.000.

    Compania a lansat primul dispozitiv la finalul anului 2009, livrând în jur de 5000 de unităţi şi au mai primit alte 20.000 de comenzi.Pentru următorul pas au mai obţinut o finanţare de la Brad Field şi s-au parteneriat cu Best Buy pentru a-şi vinde produsele în magazinele retailerului american.

    De-a lungul anilor, produsele au primit noi senzori şi noi funcţionalităţi, iar Fitbit a vândut doar anul trecut 21,4 milioane de dispozitive. Potrivit CNN, compania valorează acum 8 miliarde de dolari.

  • Cât valorează Brexitul în România? Unde şi cât investesc britanicii în ţara noastră

    Un eventual Brexit al oamenilor de afaceri britanici din România ar însemna evaporarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regat.

    De la construcţii şi imobiliare la industria berii, domeniul farmaceutic, IT, tutun sau comerţ, britanicii sunt prezenţi în aproape toate segmentele economiei româneşti, astfel că efectele unei ieşiri din piaţă a firmelor cu capital majoritar din UK ar fi semnificative, în ciuda asigurărilor optimiste date de autorităţi.

    Britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde lei, urmate de piaţa berii, cu 1,41 miliarde lei şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 963 milioane lei.

    Potrivit datelor KeysFin, afacerile celor 1098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani în mod susţinut, de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,89 miliarde lei în 2014. Singurul an în care trendul a fost descendent a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, când business-ul cu pedigree englez a atins 10,39 miliarde lei.

    Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit datelor statistice de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries SA, care au realizat în 2014, în industria berii, o cifră de afaceri de 1,41 miliarde de lei. Urmaţi de Sews Romania SRL, cu 963,6 milioane de lei, Europharm Holding SA, cu 870, 9 milioane lei, Bricostore Romania SA cu 572,4 milioane lei şi Glaxosmithkline SRL, cu 514,7 milioane lei.

    “La prima vedere, judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi etc. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite etc., astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, spun analişti de la Keysfin.

    “Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că, în viitor, trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, potrivit Keysfin.