BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Cum ar arăta harta globului pământesc dacă fiecare ţară s-ar pune în centrul lumii – GALERIE FOTO

    Harta lumii pe care o vedem în atlasele de geografie arată la fel indiferent de ţara de provenienţă sau cultură. De obicei, oamenii sunt egoişti şi mulţi se consideră centrul lumii aşadar cum ar fi dacă fiecare ţară (continent) s-ar pune în centrul lumii, astfel unele ţări ar juca un rol dominant în lume, iar altele au un rol mai mic şi s-ar situa la periferie. După cum se poate observa mai jos, hărţile lumii sunt diferite în funcţie de punctul de vedere (Rusia, Europa, Statele Unite ale Americi, Australia, Chile sau Africa de Sud).    

    Astfel pentru Rusia, axa verticală a lumii (de despărţire Vest/Est) trece prin Moscova. În acest fel America şi Australia se află la periferia lumii.

    Harta lumii pentru Europa arată că axa verticală trece prin Londra, America şi Australia sunt situate la periferie, iar linia Ecuatorului este mutată în jumătatea inferioară a hărţii, ceea ce face ca Africa, America de Sud şi Australia să pară mai mici în raport cu America de Nord şi Eurasia.

    La SUA, situaţia stă altfel. Axa verticală traversează Statele Unite, astfel SUA devine un fel de „insulă” îngrădită de Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. La fel ca la Europa, ecuatorul este mutat în partea inferioară, iar America de Nord şi Eurasia par mult mai mari în raport cu dimensiunea Americii de Sud, Africii sau Australiei. În plus, pentru SUA, Rusia, India şi China sunt prezente de două ori (în vest şi în est).

    Pentru Australia situaţia se complică mai mult. Dintr-odată sudul devine nord şi harta se întoarce cu fundul în sus, iar Australia, China şi Indonesia ajung în centrul lumii. Poate vă întrebaţi de ce nordul se află în susul hărţi. Pe scurt, europenii au creat primele hărţi, iar navigatorii europeni se ghidau după steaua Polară, ce indică nordul geografic. Potrivit flourish.org, înainte de asta, în partea de sus a hărţii era estul. Un alt punct important pentru această hartă este apariţia Antarticii, regiune care nu apare pe hărţile de mai sus.

     

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia se înarmează masiv. Moscova a anunţat că în 2016 va adăuga armatei trei noi divizii pe flancul de vest şi cinci regimente nucleare

    usia va crea în 2016 trei noi divizii militare pe flancul de vest şi va introduce în serviciu cinci noi regimente de rachete strategice nucleare, a declarat marţi, citat de agenţii, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu, relatează Reuters în pagina electronică.

    Şoigu a făcut acest anunţ în contextul unei reforme – în cadrul căreia Moscova preconizează cheltuieli în valoare de miliarde dolari – a armatei ruse, care efectuează în prezent atacuri aeriene în Siria, după ce a contribuit la anexarea, în 2014, regiunii ucrainene Crimeea.

    Şoigu nu a motivat crearea acestor noi divizii, însă a apreciat că va fi una dintre cele mai importante sarcini de anul acesta ale Ministerului Apărării. El a mai anunţat că în 2016 urmează să aibă loc controale la faţa locului în fiecare district militar.

    “Principalul nostru efort ar trebui să vizeze consolidarea potenţialului forţelor noastre nucleare strategice şi realizarea programului în domeniul Apărării spaţiale”, a declarat Şoigu la această reuniune, citat de RIA Novosti.

    “Cinci regimente de rachete, echipate cu rachete moderne, complexe, vor intra în serviciul activ în 2016”, a anunţat ministrul.

  • ISIS a lansat un anunţ online că recrutează hackeri pentru a lupta împotriva ”infidelilor”. România este pe locul trei în lume la heckeri după Rusia şi China

    Statul Islamic a lansat o revistă online cu scopul de informa şi instrui persoanele care vor să devină jihadişti. Revista explică cum poţi lua parte într-un atac cibernetic împotriva ţărilor vestice, evitând să intri „sub radarul”  autorităţilor. Primul număr al revistei  „Hybernetiq” a fost publicat în decembrie, în limba germană, şi a fost distribuită cu ajutorul reţelelor social media, precum Twitter şi Telegram. Cei care au publicat revista au încurajat cititorii să traducă articolele în alte limbi pentru ca să ajungă informaţia la un număr cât mai mare de oameni, conform publicaţiei Business Insider.

    „Este foarte important pentru noi ca fraţii şi surorile noastre să ştie totul despre software şi hardware. Cândva progresul ştiinţific şi tehnologic a fost catalogat ca fiind „muncă diavolului”, iar noi am avut tendinţa să demonizăm munca infidelilor. Acum a venit momentul să invăţăm despre enorma importanţa a tehnologiei şi să o folosim corect” a scris un autor care s-a semnat cu  pseudonimul Mujahid, în revista „Kybernetiq”.

    Articolele includ sfaturi despre cum să rămâi vigilent în spaţiul online atunci când comunici cu alţi jihadişti: „Duşmanul citeşte ceea ce scrii. Râmâi vigilent şi nu-l subestima.”

    Cititorilor li se oferă variante alternative pentru Whatsapp, Gmail şi Hotmail şi sunt sfătuiţi să nu distribuie informaţii pentru că „au încredere”, ci numai când sunt absolut necesare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia suspendă, de la 1 ianuarie, regimul de călătorii fără vize în cazul cetăţenilor turci

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, anunţase această decizie din 27 noiembrie 2015, măsura fiind luată de Administraţia Vladimir Putin după doborârea bombardierului rus. “Conducerea Rusiei a luat decizia de a suspenda regimul fără vize de călătorie în relaţia cu Turcia. Decizia va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016”, afirma Lavrov, exprimând preocupări în legătură cu riscul atacurilor teroriste în Turcia. “Decizia are legătură directă cu securitatea Rusiei şi a cetăţenilor ruşi”, a subliniat Lavrov.

    Măsura aplicată de Rusia intervine pe fondul tensiunilor declanşate după ce armata turcă a doborât, pe 24 noiembrie, un avion militar rus, la frontiera siriano-turcă.

  • Rusia suspendă, de la 1 ianuarie, regimul de călătorii fără vize în cazul cetăţenilor turci

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, anunţase această decizie din 27 noiembrie 2015, măsura fiind luată de Administraţia Vladimir Putin după doborârea bombardierului rus. “Conducerea Rusiei a luat decizia de a suspenda regimul fără vize de călătorie în relaţia cu Turcia. Decizia va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016”, afirma Lavrov, exprimând preocupări în legătură cu riscul atacurilor teroriste în Turcia. “Decizia are legătură directă cu securitatea Rusiei şi a cetăţenilor ruşi”, a subliniat Lavrov.

    Măsura aplicată de Rusia intervine pe fondul tensiunilor declanşate după ce armata turcă a doborât, pe 24 noiembrie, un avion militar rus, la frontiera siriano-turcă.

  • Războaie, din ce în ce mai multe războaie

    Lumea este dominată de un spirit din ce în ce mai războinic, care se manifestă prin intervenţii militare deschise, dar şi prin terorism sau conflicte de natură economică sau cibernetică. Atacuri sângeroase, o Rusie din ce în ce mai activă şi mai prezentă, o Chină într-o expectativă care poate ascunde multe, o Europă frustrată, aflată în căutarea gloriei pierdute, dar lovită, în acelaşi timp, de atacuri teroriste masive, un nord al Africii şi un Orient Mijlociu răvăşite de război, plus exerciţii militare din ce în ce mai dese şi deplasări de trupe spre zonele deja sau care tind să devină fierbinţi. Totul în 2015.

    Unii spun că lumea este pe cale să cadă în ceea ce se numeşte capcana lui Tucidide, adică conflictul care izbucneşte, în cele mai multe cazuri, atunci când o mare putere este pe cale să îşi piardă influenţa şi o alta este în plină ascensiune. Tucidide a analizat conflictul dintre Atena, puterea în ascensiune, şi Sparta, aflată în declin. Dar studii ulterioare au dovedit că de-a lungul istoriei, în 12 cazuri din 16 analizate, rezolvarea a fost un conflict armat. La fel de adevărat este că de-a lungul celor 500 de ani analizaţi, cele patru rezolvări paşnice s-au petrecut în secolul XX, trei după cel de-al doilea război mondial, ceea ce reprezintă o dovadă că lumea se dovedeşte mai prudentă în manifestări.

    Pe de altă parte, este puţin neclar în acest moment care este puterea în declin – să fie Statele Unite?, să fie Europa? – şi care este naţia în ascensiune – poate China, poate Rusia?! Sau poate că este vorba de un tip nou de conflict, de natură religioasă, dar la scară planetară.
    Anul a început cu o Franţă ce reacţiona la şocul atacului de la publicaţia Charlie Hebdo, 3,7 milioane de oameni ieşind în stradă pe 11 ianuarie, în provincie, cât şi la Paris – cu François Hollande şi lideri străini în frunte: François Hollande înconjurat de malianul Ibrahim Boubacar Keita şi cancelarul Angela Merkel, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas la doar câţiva metri de premierul israelian Benjamin Netanyahu, britanicul David Cameron, regele Iordaniei, italianul Matteo Renzi sau preşedintele român Klaus Iohannis. Spre finele anului Franţa reacţiona din nou, de data aceasta la unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste, cel comis de militanţi ISIS şi soldat cu 130 de morţi.

    În aceeaşi perioadă Rusia cerea Franţei explicaţii în mod oficial, în scris, cu privire la refuzul de a-i livra cele două nave de război de tip Mistral, în baza unui contract de 1,2 miliarde de euro; refuzul era parte din complexul mecanism de sancţiuni economice la care era şi este supusă Rusia, din cauza conflictului din Ucraina.

    Punctul de vedere al Rusiei era prezentat de preşedintele Vladimir Putin în februarie: Moscova nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze, dar nu va accepta o ordine mondială în care prioritatea este împiedicarea dezvoltării Rusiei. „Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva ţării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace“, a afirmat Putin, la congresul federaţiei sindicatelor independente din Rusia. Putin a reiterat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei ţării. Sancţiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar şi energetic, precum şi persoane particulare.

    Şi Occidentul, şi Rusia au ţinut garda sus şi de-a lungul anului au abundat exerciţiile militare, de regulă însoţite de particula „cel mai“. În martie, bombardiere strategice ruse de tip Tu-95MC, cu rază lungă de acţiune, efectuau exerciţii militare în Arctica, în nord-vestul Rusiei, pentru a testa pregătirea pentru luptă a forţelor aeriene. Exerciţiile interveneau la n umai trei zile după ce Putin plasase Flota Nordică în alertă maximă, într‑un exerciţiu de pregătire pentru luptă la care participau peste 38.000 de militari, aproximativ 3.000 de sisteme mobile de armament terestru şi zeci de nave de război, submarine, avioane de luptă şi elicoptere.

    De cealaltă parte, distrugătoarele USS Donald Cook şi USS Ross intrau în luna mai în apele Mării Negre, iar în vară Statele Unite anunţau cel mai mare exerciţiu aerian din Europa după sfârşitul Războiului Rece, în Germania, Italia, România şi Bulgaria, cu participarea a 4.800 de militari din 11 ţări. „Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaţilor de pe continent de la sfârşitul Războiului Rece“, comunica armata americană.

     

  • Iranul a transferat în Rusia stocuri de URANIU, conform acordului nuclear cu marile puteri

    Oficialul rus a solicitat să păstreze anonimatul.

    Transferul uraniului îmbogăţit iranian în Rusia are rolul de a reduce şansele regimului islamist de la Teheran de a fabrica armament nuclear.

    Conform acordului semnat de cu marile puteri din grupul P5+1 (SUA, Rusia, Franţa, M.Britanie, China şi Germania), Iranul trebuia să transfere până la sfârşitul acestui an toate stocurile de uraniu purificat, cu excepţia de 300 de kilograme.

    Acordul include un compromis între Washington si Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspectii inopinate.

    În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă ori nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei.

  • Talibanii neagă informaţia din presă potrivit căreia liderul lor s-ar fi întâlnit cu Vladimir Putin

    Săptămâna trecută, un oficial rus de rang înalt a declarat că interesele Rusiei “coincid în mod obiectiv” cu cele ale talibanilor în lupta împotriva grupării Stat Islamic, care are un bastion în estul Afganistanului, relatează Reuters în pagina electronică.

    Oficialul preciza că au fost stabilite canale de comunicaţii cu talibanii pentru a face schimb de informaţii.

    Moscova, care în prezent conduce o campanie de bombardamente în Siria împotriva grupării Stat Islamic, este îngrijorată de posibila extindere a mişcării radicale din Afganistan în statele vecine precum Tadjikistan sau Uzbekistan.

    Talibanii au afirmat într-un comunicat că sunt în contact cu ţări din regiune, dar au precizat că nu au discutat despre un sprijin împotriva Statului Islamic.

    “Emiratul Islamic are contacte cu multe ţări regionale pentru a pune capăt invaziei americane din ţara noastră şi considerăm că acesta este dreptul nostru legitim”, a subliniat organizaţia islamistă.

    “Dar nu vedem nevoia de a primi ajutor din partea nimănui referitor la Daesh (gruparea SI-n.r.) şi nici nu am contactat sau discutat cu cineva despre acest lucru”, au adăugat talibanii.

    Publicaţia britanică The Sunday Times a citat un comandant taliban care afirma că Putin s-a întâlnit în septembrie cu liderul talibanilor, mollahul Akhtar Mansour, pentru a discuta despre un posibil sprijin din partea Rusiei.

    “Putin s-ar fi întâlnit cu Mansour la cină, seara târziu, la o bază militară din Tadjikistan, în septembrie”, a relatat publicaţia, adăugând că un purtător de cuvânt al Kremlinului a precizat că aceste informaţii “nu sunt relevante”.

    Mansour, mult timp adjunct al fondatorului mişcării talibane, mollahul Mohammad Omar, a preluat conducerea grupării după anunţul din iulie potrivit căruia Omar a murit în urmă cu peste doi ani, iar decesul său a fost ţinut secret.

    Militanţii talibani au avut confruntări cu grupări care au jurat credinţă organizaţiei Stat Islamic, în special în provincia estică Nangarhar, unde contestă conducerea talibanilor asupra insurgenţei.

    Confruntarea ar putea avea de asemenea legătură cu o luptă internă între talibani, întrucât unii dintre ei resping conducerea lui Mansour.