BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • A jucat ultimii bani la cazino încercând să-şi salveze compania. Astăzi conduce un imperiu de miliarde de dolari

    Frederick Wallace “Fred” Smith s-a născut în august 1944 în Mississippi, Statele Unite. Tatăl său, James Smith, era proprietarul unui lanţ de restaurante numit Toddle House.

    În 1962, Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus au dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, el s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, el a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, el le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. “Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână”, le-a răspuns Smith.

    În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are o valoare de piaţă de peste 45 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Numărul miliardarilor din întreaga lume a ajuns la un nou record în 2015. Valoarea averilor lor a ajuns la 7700 de miliarde de dolari

    Numărul miliardarilor din întreaga lume a crescut la 2,473 în 2015, un nou record, potrivit firmei de cercetare Wealth-X. Deşi clubul miliardarilor devine din ce în ce mai aglomerat, în lume există în continuare un singur miliardar la fiecare 2,95 milioane de oameni.

    Zicala cum că cei bogaţi devin şi mai bogaţi pare a fi adevarată deoarece averea totală a miliardarilor a crescut cu 5,3% la 7700 de miliarde de dolari.

    Finanţele încă este în continuare domeniul cel mai popular în rândul miliardarilor, dar de notat este faptul că numărul acestora din aceast domeniu a scăzut cu 5,5% şi valoarea averilor lor a scăzut cu 6,6%.

    Asia este regiunea unde apar cei mai mulţi miliardari, numărul lor ajungând la 645 (creştere cu 15,2%), iar averea lor a crescut la 1690 de miliarde de dolari.

    Cel mai întâlnit hobby printre miliardari este filantropia, adică 56,3% dintre miliardari donează bani pentru o cauză sau alta. Alte hobby-uri întâlnite printre miliardari sunt: călătoria, arta, politica şi iahting-ul.

    Cash-ul este foarte important pentru cei mai bogaţi oameni de pe glob, aceştia preferând să vândă bunuri pentru a obţine lichidităţi.

    Doar 8 femei au intrat anul trecut în acest club select. Clubul miliardarilor s-a extins cu 148 de nume noi, dintre care 140 de bărbaţi.
     

  • De la jurnalist la ambasador şi apoi prima femeie director de bancă. Cum a ajuns această doamnă la o avere de 16 miliarde de dolari

    Anne Beau Cox Chambers este o femeie de afaceri din Statele Unite, implicată în industria media prin compania Cox Entreprises, un imperiu privat ce include ziare, televiziuni şi posturi radio.

    Anne Cox Chambers s-a născut pe 1 decembrie 1919 în Dayton, Ohio. Tatăl său James M. Cox a fost jurnalist şi a candidat, în 1920, la alegerile primare din cadrul Partidului Democrat. Anne Chambers a urmat cursurile Finch College şi a obţinut, de-a lungul vieţii, mai multe diplome de recunoaştere academică.

    În 1974, după moartea fratelui său, Anne Cox Chambers a devenit acţionar majoritar în compania familiei, preluând şi funcţia de director al Atlanta Newspapers. Fiind activă atât în afaceri cât şi în politică, Chambers a fost numită de către preşedintele Jimmy Carter Ambasador al Statelor Unite în Belgia în anul 1977; a ocupat acest post până în 1981.

    În anii ’80, Chambers a făcut parte din consiliul de conducere al The Coca-Cola Company. Ea a fost de asemenea prima femeie director de bancă, în cadrul Fulton National Bank.

    În prezent, Anne Cox Chambers este director al Atlanta Newspapers şi al Cox Enterprises, una dintre cele mai importante companii media din Statele Unite. Deţine Cox Communications, care oferă servicii de internet şi telefonie, precum şi numeroase publicaţii cum ar fi Atlanta Journal-Constitution sau The Palm Beach Post. Chamebers deţine acţiuni şi în cadrul Autotrader, cel mai mare site de achiziţii auto din lume; companiile controlate de femeia de afaceri deservesc câteva zeci de milioane de clienţi din Statele Unite.

    Chambers susţine numeroase activităţi de tip cultural şi educaţional, mai ales în domeniul artistic şi al afacerilor internaţionale.

    În 2005, Muzeul de Artă din Atlanta a redenumit o secţiune în onoarea sa, pentru contribuţia adusă culturii americane de-a lungul vieţii.

    Averea lui Cox Chambers a fost estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2014, ea era a 28-a cea mai bogată persoană din Statele Unite şi ocupa locul 53 la nivel mondial.

    Anne Cox Chambers este căsătorită cu Robert W. Chambers şi are trei copii: Katherine, Margaretta şi James.

  • Această artistă din România a reuşit să aibă mai multe vizualizări pe YouTube decât Madonna sau Kanye West

    Inna a devenit mai vizualizată decât Madonna sau Kanye West, stabilind un record în ceea ce priveşte vizualizările pe YouTube, dar şi numărul de fani pe Facebook. Potrivit managementul artistei, numărul de vizualizări de pe YouTube depăşeşte două miliarde, clasându-se pe locul 63 la categoria de artişti depăşind nume importante precum Pharell Williams, Kanye West, Ricky Martin, Red Hot Chili Peppers, Christina Aguilera, Lil Wayne, Madonna sau Justin Timberlake.

    Canalul ei are în acest moment peste 2 milioane de abonaţi, pe Facebook, Inna are peste 12 milioane de fani, pe Twitter peste 1.1 milioane de followers şi 1.2 milioane de „urmăritori“ pe Instagram.

    Totuşi românca mai are mult până la primul loc, care este deţinut de vedeta canadiană, Justin Bieber cu peste 12 miliarde de vizualizări, urmat de Rihanna şi Taylor Swift.

    Cel mai recent clip lansat de Inna, intitulat “Heaven” a fost vizualizat deja de peste 15 milioane de ori pe YouTube.

    Citeşte mai jos poveştile de succes ale românilor care fac bani din YouTube

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

     

     

  • Cum s-a transformat Starbucks dintr-o companie mică din Seattle într-un colos cu venituri de miliarde de dolari

    Starbucks precum şi alte companii de succes au înţeles un lucru important încă de la început, crucial pentru succesul acestora: mai mult decât calitate şi diversitatea produselor mai important este factorul uman. 

    Aceeşi credinţă mi-a fost confirmată şi de către Charles Duhigg, jurnalist devenit şi scriitor, citind cartea sa “Puterea obişnuinţei. De ce facem ceea ce facem în viaţă şi în afaceri” în care examinează puterea obişnuinţei, a voinţei şi cum ne-am putea modifica buclele habituale.

    “Noi nu avem o afacere cu cafea care îi serveşte pe oameni. Noi avem o afacere cu oameni care servesc o cafea. Întregul nostru model de afaceri se bazează pe o servire fantastică a clienţilor”, a declarat Howard Behar, fost preşedinte al Starbucks, citat de Duhigg în cartea sa.

    Tot el spune că firme precum Starbucks sau GAP şi Walmart, restaurante şi alte afaceri care se bazează pe angajaţi cu minimă calificare se confruntă cu o problemă comună: indiferent cât de mult vor angajaţii să facă o treabă excelentă, mulţi eşuează pentru că le lipseşte autodisciplina. Vin târziu la serviciu. Se răstesc la clienţii nepoliticoşi. Demisionează fără motiv.

    Bine, cum a rezolvat Starbucks această problemă şi cum s-a transformat dintr-o companie mică într-un colos cu peste 23.000 de cafenele în lume (Statistia 2015).?

    Învăţându-şi angajaţii să fie mai disciplinaţi, să ofere un serviciu de calitate chiar şi atunci când sunt stresaţi sau supăraţi. Dar nu le-a ieşit din prima. La început cei de la Starbucks, în încercarea de a spori puterea de voinţă a salariaţilor, le-au oferit angajaţilor abonamente la săli de fitness şi seminarii despre cura de slăbire, dar această tactică a dat greş, astfel directorii au hotărât să iniţieze o nouă abordare.

    “Când se afla la început, la sfârşitul anilor 90, compania a început să plănuiască strategia sa de dezvoltare masivă, directorii executivi au recunoscut că succesul necesită cultivarea unui mediu care să justifice patru dolari plătiţi pentru o ceaşcă de cafea extravagantă. Compania trebuia să-i pregătească pe angajaţi un pic de bună dispoziţie pe lângă ceşti de latte sau biscuţi din ovăz. De aceea era important pentru companie ca angajaţii săi să fie disciplinaţi şi să nu-şi lase emoţiile să le afecteze munca şi să le ofere clienţilor un serviciu de înaltă calitate chiar şi după opt ore de muncă”, scrie Duhigg în cartea sa. 

    Pentru Starbucks, voinţa este mai mult decât obiectul unei curiozităţi ştiinţifice. Compania a cheltuit milioane de dolari pe programe de training, directorii executivi au scris manuale care servesc ca ghiduri privind de a face din puterea voinţei o deprindere în viaţa angajaţilor, mai scrie Duhigg.

    Starbucks a reuşit să-i înveţe pe angajaţi acele abilităţi necesare în viaţă pe care şcoala, familia sau comunitatea nu au fost capabile să le furnizeze. Numai în primul an de serviciu, toţi angajaţii petrec cel puţin 50 de ore în sălile de clasă ale firmei, studiind manualele Starbucks şi discutând cu mentorii desemnaţi. Iar în centrul acestor cursuri se afla puterea voinţei.

    “Angajaţii cu voinţă ridicată nu se deosebeau prin nimic special faţă de angajaţii cu momente de absenţă a voinţei în mod normal. Momentele când se deosebeau erau momentele critice, de criză. Aşadar compania a hotărât să realizeze o broşură, o rutină pe care angajaţii să o urmeze atunci când le slăbeau muşchii volitivi. Astfel manualele îi învăţau pe oameni cum să reacţioneze când un client ţipa la ei şi făceau training cu angajaţii Starbucks astfel încât reacţiile deveneau automate”, este scris în cartea Puterea Obişnuinţei.

    În parte, acele programe educaţionale sunt motivul pentru care Starbucks s-a dezvoltat, transformându-se dintr-o companie somnolentă din Seattle într-un colos cu peste 23.000 de cafenele şi profituri anuale de  miliarde de dolari. În 2007, în momentul său de maximă expansiune, compania deschidea şapte noi cafenele în fiecare zi şi angaja nu mai puţin de 1500 de salariaţi pe săptămână.

    “Acum compania posedă zeci de rutine pe care angajaţii învaţă să le utilizeze în timpul momentelor de cumpănă stresante”, mai spune Duhigg.

  • Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics. Teva aşteaptă afaceri de 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul lui 2019

    Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics, divizia de medicamente generice a companiei Allergan, au anunţat astăzi Teva Pharmaceutical Industries Ltd şi Allergan plc. Allergan a primit 33,43 miliarde de dolari în  numerar şi aproximativ 100 de milioane de  acţiuni Teva.

    Teva se aşteaptă să atingă sinergii de cost şi economii din taxe de aproximativ 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul anului 2019, prin  unificarea portofoliilor de produse similare, eliminarea  ineficienţei la nivel global şi captarea economiilor.

    “Această achiziţie strategică aduce împreună două companii puternice, lideri pe piaţa de medicamente generice, care se completează una pe alta, au capacităţi de cercetare-dezvoltare, produse strategice, portofolii, reţele operaţionale si culturi complementare şi o prezenţă semnificativă la nivel global. Noua companie Teva este mult mai competitivă si mai puternică, bine poziţionată pentru a prospera pe o piaţă globală în evoluţie, pentru a valorifica oportunităţile foarte atractive pe care le oferă pieţele de medicamente generice la nivel global şi din SUA, precum şi pentru a livra medicamente generice de cea mai înaltă calitate la cele mai competitive preţuri, creând valoare adăugată pacienţilor, sistemelor de sănătate şi investitorilor din întreaga lume. Achiziţia Actavis Generics are loc într-un moment în care Teva este mai puternică decât oricând – atât în domeniul medicamentelor generice, cât şi  în cel al medicamentelor de specialitate,” a declarat Erez Vigodman, Preşedinte şi CEO Teva.  “Prin achiziţia Actavis Generics Teva devine o companie cu o fundaţie solidă, un profil financiar îmbunătăţit în mod semnificativ, cu surse de venit mai diversificate şi fluxuri de profit susţinute de motoare de dezvoltare a produselor din diviziile de medicamente generice si de specialitate. Aceasta este o platformă care ne aşteptăm să genereze în anii următori creşteri ale veniturilor brute şi nete, precum şi creşterea numerarului.”

    “Suntem încrezători că putem realiza sinergiile şi creşterile proiectate prin această achiziţie pentru acţionarii noştri şi că vom integra rapid Actavis Generics în cadrul Teva. Mai mult decât atât, ca urmare a profilului nostru financiar consolidat în urma acestei tranzacţii, vom fi mai bine poziţionaţi pentru a beneficia de avantajele capacităţilor de cercetare şi dezvoltare Teva  în vederea creşterii veniturilor brute şi extinderii portofoliului nostru. Fluxul de numerar rezultat în urma achiziţiei va permite reducerea creanţelor şi ne va da posibilitatea  să continuăm alocarea de capital, cu accent pe susţinerea produselor strategice din divizia medicamentelor de specialitate şi a portofoliului de produse, şi să consolidăm profitul acţionarilor”, a mai spus Erez Vigodman.

    Prin această achiziţie, Teva dispune acum de aprox. 338 de produse înregistrate care sunt în aşteptarea aprobării FDA (Food and Drug Administration) şi are 115 cereri de autorizare pentru medicamente noi, a căror aprobare o aşteaptă în Statele Unite. În Europa, după cesionarea unor produse, Teva va avea o reţea capabilă să  lanseze peste 5.000 de produse noi în regiune. Pe pieţele în creştere, care includ Asia, Africa, America de Sud, Orientul Mijlociu, Rusia şi Comunitatea Statelor Independente avem la ora actuală aproximativ 600 de produse în curs de aprobare. Per ansamblu, în 2017, Teva planifică să lanseze 1.500 de medicamente generice, la nivel global.
    Produsele Teva au generat economii de aproximativ 215 miliarde de dolari în ultimii zece ani pentru sistemul de sănătate din SUA..

    “În acest moment Teva dispune de unele dintre cele mai bune active şi capabilităţi, precum şi de unii dintre cei mai buni oameni din industrie. Avem responsabilitatea de a transforma aceste puncte forte în rezultate semnificative pentru pacienţii, clienţii şi comunităţile deservite de noi, precum şi pentru acţionarii noştri”, a declarat Siggi Olafsson, Preşedinte şi CEO pentruGlobal Generic Medicines la Teva. „Suntem bucuroşi să le urăm bun venit noilor noştri colegi talentaţi din cadrul Actavis Generics, printre care se numără mulţi oameni de ştiinţă de primă clasă şi lideri în afaceri”, a mai spus Olafsson.

    Teva dispune acum de prezenţă comercială în peste 80 de pieţe, incluzând poziţii în top trei companii în peste 40 de pieţe cheie la nivel global.

    Echipa extinsă de management este compusă din lideri proveniţi atât din Teva, cat şi din Actavis.


    “Capacitatea noastră de a încheia o tranzacţie de asemenea amploare şi de a fi operaţionali din Ziua 1  este rezultatul dedicării echipelor de integrare din ambele companii. Deoarece continuitatea în afaceri a reprezentat un obiectiv primar de-a lungul întregului proces de integrare, liderii şi colegii noştri se află acum în postura de a  valorifca rapid fundaţia financiară solidă, disciplina operaţională şi producţia diversificată din cadrul companiei Teva, pentru a continua îmbunătăţirea performanţelor noastre.”, a spus Richard Daniell, Teva Chief Integration Officer.

  • Uber vinde operaţiunile din China către Didi Chuxing

    Uber va vinde operaţiunile din China către Didi Chuxing, competitorul direct al gigantului American din piaţa chineză, mişcare ce va pune capăt unei bătălii care le-a costat miliarde de dolari pe ambele companii, potrivit Bloomberg.

    În urma tranzacţiei, Uber va primi 5,89% din noua companie creată. Cele două business-uri combinate au fost evaluate la 35 de miliarde de dolari, potrivit unor surse din piaţă citate de Bloomberg.
    ”Ca antreprenor, am învăţat că succesul înseamnă să ştii să gândeşti cu capul în aceeaşi măsură în care înseamnă să-ţi urmezi inima”, a spus Travis Kalanick, CEO al Uber. ”Nu am niciun dubiu că Uber China şi Didi Chuxing vor fi mai puternice împreună”, a adăugat el.

    Anul trecut, companiile chineze Didi şi Kuaidi şi-au unit forţele, ceea ce a dus la apariţia unui gigant pe piaţa de ride-sharing şi raid-hailing în China. Compania Didi Chuxing a reuşit să atragă susţinători şi finanţatori puternici, precum Alibaba şi Tencent Holding, cele mai valoroase afaceri din online din China. Anul acesta Apple a făcut o investiţie de un miliard de dolari în Didi, ceea ce a dus evaluarea companiei la 28 de miliarde de dolari.

  • Au afaceri de două ori cât PIB-ul României: Cei zece giganţi care controlează ce mănâncă o lume întreagă

    Cele mai mari zece companii din industria bunurilor de larg consum alimentare au afaceri anuale de 355 de miliarde de euro, conform calculelor ZF. Pe piaţa locală ele fac afaceri de circa 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România este practic inexistentă în economia totală a businessului lor, cu o pondere de 0,4%.

    Giganţi precum Nestlé, Coca-Cola, Da­no­ne sau Unilever controlează ce mănâncă şi ce bea o lume întreagă prin intermediul a câteva sute de branduri. O mare parte din ele sunt prezente şi în România şi în coşul de consum al celor mai mulţi clienţi ai ma­ga­zi­nelor locale. Unele branduri sunt aduse direct de giganţii care le-au produs, altele sunt venite prin distribuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

    Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
     

     

  • Un business simplu, dar extrem de profitabil. Doi tineri câştigă un MILIARD de euro dintr-o afacere la care nu v-aţi fi gândit niciodată

    Fondată în 2011 de doi întreprinzători, afacerea  a apărut ca o soluţie pentru bărbaţii care doreau să cheltuiască mai puţin pe aparetele de ras de unică folosinţă, pe o piaţă dominată de Gillette. Compania le propunea acestora să se înscrie în clubul său online pentru a primi lunar produsele dorite la un preţ mai mic decât cel din magazinele tradiţionale, iar ca să-şi prezinte oferta a apelat la un clip publicitar amuzant pe YouTube. Clipul a fost vizionat de peste 20 de milioane de ori, comenzile ducând veniturile afacerii la mai mult de 240 de milioane de dolari.