BusinessMagazin

Tag: energie

  • South Stream – “o cacialma” fara nicio sansa de reusita

    "South Stream este o cacialma, pentru că nu are nici sursele de gaze, spre deosebire de North Stream, nici din Rusia, şi în perspectivă nici din zona Asiei Centrale, şi nici fondurile necesare", a afirmat Socor, la forumul economic România-Rusia de la Bucureşti. El a adăugat că şi costurile construcţiei South Stream, estimate la 19-24 miliarde de dolari, sunt "absurde", şi a făcut referire la o declaraţie din luna februarie a preşedintelui rus Dimitri Medvedev în acest sens.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Avem nevoie de o a doua centrala nucleara?

    Investitorii vor hotari. Este cuvantul final al Ministerului Economiei care, dupa ce a analizat 102 posibile amplasamente pentru constructia celei de-a doua centrale nucleare, a ales trei, Sibiul fiind vazut ca fiind cea mai probabila locatie pentru acest proiect, desi sistemul ar permite amplasarea si in Moldova. “Studiul de locatie este finalizat si s-au stabilit trei posibile amplasamente, pe care, din motive lesne de inteles, nu le putem face publice. Decizia privind varianta finala se va lua dupa discutiile cu investitorii interesati, cand se va lua si o hotarare si asupra modului de finantare a proiectului”, spun oficiali ai Ministerului Economiei. Conform acestora, pasii de urmat vor fi : o hotarare de guvern care va decide strategia realizarii acestui proiect, apoi se va publica un anunt, va urma o comisie de analiza a ofertelor si asa mai departe. Pe scurt, vor mai urma zece ani pana cand acest proiect ar putea deveni realitate.

    Asadar, investitorii vor avea timp sa se gandeasca si probabil sa analizeze si singuri posibilele amplasamente, dat fiind ca niciun specialist nu vede acest proiect in functiune mai devreme de un deceniu, dar toti confirma necesitatea acestuia. In afara de vestile bune, incep sa fie ridicate semne de intrebare privind rigurozitatea cu care a fost facut acest studiu, mai ales ca acesta ar trebui sa dureze cam cinci ani. Studiul de amplasament a fost realizat de catre CITON (Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare), singura organizatie din Romania recunoscuta de CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare) pentru realizarea de proiecte in domeniul nuclear, si a costat sub 100.000 de euro.

    Aceasta suma este prima care ridica un semn de intrebare in mintile specialistilor. “Nu stiu cat de bine facut este acest studiu, are un cost foarte mic si am impresia ca vorbim mai mult despre un studiu de birou. Pentru o centrala nucleara sunt necesare studii extinse privind terenul si analiza tehnologiilor existente. Este un proces mai complicat care dureaza cam cinci ani. Nu cred ca aceasta noua centrala nucleara va intra in functiune mai devreme de 2020”, spune un analist al pietei. Tot el spune ca probabil zona Sibiului ar putea avea cele mai mari sanse pentru acest nou proiect nuclear.

    Capacitatea noii centrale ar putea ajunge pana la 2.500 MW (cat trei reactoare si jumatate de la Cernavoda), dar, tinand cont de avansul tehnologic, probabil ca se va alege constructia a doua reactoare cu o capacitate mai mare, de circa 1.200 MW, fata de cele de 700 MW deja existente, cred specialistii.

    In ceea ce priveste valoarea investitiei, orice suma data este pur speculativa, mai ales daca ne gandim la experienta recenta privind valoarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda care s-a dublat peste noapte fara o explicatie coerenta.

    Chiar daca proiectul este abia intr-o faza incipienta, a suscitat suficient interes. Cel putin asa sustine Ministerul Economiei, care spune ca deja i-a avut la masa discutiilor pe GDF SUEZ (grup franco-belgian), CEZ (Cehia), E.ON (Germania), Enel (Italia), Iberdrola (Spania), RWE (Germania), dar si unele companii coreene. Mai mult, un investitor se pare ca deja a obtinut 35% din proiect, potrivit lui Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. Companiile enuntate se feresc insa sa comenteze aceste declaratii.

    Teodor Chirica, fost director general al Nuclearelectrica, care are in spate experienta punerii in functiune a celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavoda, precum si lunile de negociere pentru stabilirea echipelor de proiect pentru reactoarele 3 si 4, spune ca noua centrala ar putea avea pana la 2.500 MW, avantajul fata de centrala de la Cernavoda fiind faptul ca acum Romania ar putea alege din cinci tehnologii nucleare, in loc de deja celebrul CANDU de la Cernavoda: “Cei 2.000 – 2.500 MW pot fi instalati pe cinci potentiale tehnologii dezvoltate in prezent pe plan mondial de catre coreeni, canadieni, francezi, nemti in colaborare cu rusi si americani. Probabil ca se va merge pe varianta a doua reactoare cu puteri de circa 1.200 MW, pentru ca reteaua noastra nu permite cuplarea unor capacitati mai mari. Si pana acum s-a mers pe reactoare de 700 MW, considerate de putere medie, comparativ cu cele de 1.600 MW care se construiesc azi”. Chirica mai spune ca este greu de estimat costul unui asemenea proiect si da ca exemplu Finlanda, unde un reactor de 1.600 MW costa acum 3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult fata de ceea ce si-au planificat.

    Surse din Transelectrica spun ca este in mod cert nevoie de o a doua centrala nucleara si indica zonele in care ar putea fi amplasata, dar indeamna opinia publica la un control mai riguros al entuziasmului in ceea ce priveste acest proiect. “Practic, prima dezvoltare a sistemului a avut loc in zona de sud-vest a Romaniei unde se afla marile complexuri energetice si Portile de Fier. Apoi a urmat zona de sud-est, unde vor fi patru reactoare nucleare, dar si multe proiecte eoliene. Zona de deasupra Carpatilor poate deveni viitorul amplasament al acestei centrale”, explica oficiali ai Transelectrica logica alegerii Sibiului. Tot acestia spun ca energia nucleara este o solutie foarte buna pentru Romania, avand costuri mici. Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica, pastreaza aceeasi discretie asupra subiectului, dar nu crede “ca putem vorbi de aceasta centrala mai devreme de 10 ani, desi nu se pune problema asupra necesitatii ei”.

    O alta problema de rezolvat ar fi cea privind depozitarea deseurilor radioactive pentru noua centrala. Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) spun ca deocamdata nici macar nu au inceput discutiile pentru acest aspect. In prezent, deseurile de la centrala de la Cernavoda sunt depozitate in instalatii speciale aflate chiar pe amplasamentul centralei, dar pe termen lung sunt necesare inca doua noi depozite definitive care necesita fonduri de 4,6 miliarde de euro, adica aproape cat costa reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. “ANDRAD are ca principal obiectiv construirea in Romania a doua depozite definitive pentru deseurile radioactive generate de CNE Cernavoda: un depozit definitiv de suprafata pentru deseurile slab si mediu active, planificat sa intre in operare in anul 2014, si un depozit geologic de mare adancime pentru deseuri inalt active, constituite in cea mai mare parte din combustibil nuclear uzat, care urmeaza a fi realizat pana in anul 2055”, spun reprezentantii ANDRAD.

    Costurile devin, pana la urma, semnificative. Dar, dupa cum spun toti cei implicati in proiect, mai este destul timp pana la inceperea acestei investitii. Nu a inceput lucrul nici macar la reactoarele trei si patru de la Cernavoda, despre care se discuta de ani buni. Dar proiectul unei noi centrale atrage tare atentia investitorilor – in fond, e vorba de productie ieftina, ceea ce va fi din ce in ce mai greu de gasit.

    Studiile pentru a doua centrala nucleara

  • Reportaj: Gazul care ne leaga pe toti

     

    Pe 23 aprilie, dis de dimineata, cu o mica intarziere din cauza unor probleme tehnice, a avut loc ceremonia de deschidere a evenimentului care celebra 100 de ani de productie de gaze in Romania. Se adunasera in sala Adrian Videanu, ministrul economiei, Radu Berceanu, ministrul transporturilor si fost ministru al industriilor (intre anii 1998 si 2000), Iulian Iancu, fost secretar de stat in Ministerul Industriilor si actual presedinte al Comisiei de industrii, Vasile Blaga, ministrul dezvoltarii regionale si locuintelor, Marcel Piteiu, directorul Romgaz, Ioan Rusu, directorul Transgaz, si multi oameni de afaceri implicati in industria gazelor.
     
    Adrian Videanu a reciclat in discursul sau de deschidere o mai veche lozinca utilizata si de predecesorul sau in fotoliul aceluiasi minister, Varujan Vosganian. Daca Vosganian spunea ca “anul acesta (2007 – n.red.) va fi anul energiei”, Videanu a mai stilizat-o un pic, precizand in deschiderea evenimentului ca “daca exista un domeniu in care Romania poate excela pe plan european, acela este cu siguranta cel al energiei”.
     
    De departe, cel mai spumos discurs a fost sustinut de Radu Berceanu, care a si obtinut din sala cele mai amuzante reactii. Pentru corectitudinea informatiei, trebuie sa precizez ca in spatele meu se afla Gheorghe Calburean, directorul general si actionarul Dafora Medias, companie de foraj si constructii, care a castigat si licitatia pentru constructia sediului de 10 milioane de euro al Romgaz, alaturi de o serie de prieteni afaceristi din a caror discutie am putut deslusi cuvinte cheie precum “profit” sau “trebuie sa facem ceva cu acoperisul ala, ca altfel cade pe noi”. Berceanu si-a inceput discursul precizand ca probabil nu este unul dintre cele mai agreate personaje, dar dand asigurari ca a facut tot ce se putea pe durata mandatului sau. “Am gresit ca pe unii i-am pus directori si-mi cer scuze, iar pe unii nu i-am pus directori si-mi cer iar scuze. Nu a iesit totul cum am vrut eu”, a spus Berceanu. “Doamne fereste!”, a venit imediat reactia din spate.
     
    Trebuie mentionat faptul ca Radu Berceanu a avut probabil unul dintre cele mai grele mandate la conducerea Ministerului Industriilor, pe durata acestuia avand loc restructurararea Romgaz, intreruperea relatiei directe cu Gazprom, desfiintarea fostului CONEL si impartirea productiei de energie electrica in functie de tipul de combustibil folosit. Acum, aceste masuri sunt considerate o greseala pentru ca in nicio alta tara europeana productia de energie electrica nu este atat de fragmentata, iar intentia actualului ministru al economiei, Adriean Videanu, este de a construi doua companii energetice integrate, care sa combine sursele de productie.
     
    Piata gazului, pretextul intalnirii de la Medias, a fost reluata de Marcel Piteiu, destul de proaspatul director general a Romgaz, care a povestit despre planurile companiei de a se concentra in continuare pe cercetare si pe descoperirea de noi rezerve, dar si pe proiecte internationale: “Ne gandim in continuare sa iesim pe pietele internationale, iar un prim pas in acest sens a fost deja facut prin colaborarea cu Aurelian Oil & Gas pentru explorari in Polonia si Slovacia. Totodata, este necesara dezvoltarea depozitelor de inmagazinare, precum si imbunatatirea capacitatii de extragere”, a expus in linii mari Piteiu strategia de dezvoltare a Romgaz pentru urmatoarea perioada. In timpul conflictului ruso-ucrainean, derulat la inceputul acestui an, una dintre problemele semnalate de mai multi specialisti a fost faptul ca din depozitele subterane nu se pot extrage cantitatile dorite in timp real din cauza limitarilor tehnologice. Aceasta nu este o problema noua, planurile de investitii ale Romgaz in acest sens fiind de circa 500 de milioane de euro pana in 2012, astfel incat atunci sa se poata extrage 30-35 de milioane de metri cubi de gaze pe zi, fata de 14 milioane de metri cubi de gaze, cat se extrage acum.
     
    Cu toate acestea, potrivit documentului de strategie energetica realizat de fosta conducere a Ministerului Economiei, gazele din productia interna mai sunt suficiente doar 15 ani. Solutia pentru momentul cand Romania nu se va mai putea baza pe productia interna ar fi o retea de rute de interconectare bine puse la punct ori aparitia unor probleme majore. 
     
    Planuri pentru reteaua de interconectare sunt, dar despre aceste planuri se vorbeste de mai bine de zece ani. Prima veste buna de la Medias a venit de la Ioan Rusu, directorul general al Transgaz, care a anuntat ca Arad-Szeged, conducta care uneste sistemul de transport al Romaniei cu cel al Ungariei, va fi finalizata anul acesta, si nu in 2010. Potrivit informatiilor Transgaz, procedura de rezervare de capacitate pe termen lung a conductei s-a incheiat in februarie anul acesta, companiile ofertante fiind E.ON Gaz Romania, Distrigaz Sud, Petrom Gas si MOL Energy Trade. Conducta va fi practic singura sursa alternativa la importul de gaze din Rusia existenta pentru moment in Romania. In prima faza, companiile vor putea importa prin intermediul acestui gazoduct, existand insa si posibilitatea exportului, pentru care au aparut deja solicitari din partea Petrom si Romgaz.

     

  • Enel schimba directorul din Romania

    Actualul country manager al Enel Romania, Matteo Codazzi, îşi va finaliza pe 4 mai 2009, conform planificării, mandatul său de conducere a operaţiunilor Enel în România. Începând din aceeaşi zi, functia de Country Manager şi Preşedinte al companiilor Enel din România va fi preluata de Claudio Zito, în prezent Director pentru Planificare şi Control la Divizia Internaţională a grupului Enel.

    Enel a avut o perioada importanta de crestere in Romania prin achiziţia Electrica Muntenia Sud (distribuţie şi furnizare de electricitate în Bucureşti), prin integrarea operaţiunilor companiilor achiziţionate anterior în Banat şi Dobrogea cu cele din Muntenia Sud, precum şi prin iniţierea unor proiecte în sectorul de generare, în domeniul energiei nucleare, al cărbunelui curat şi al energiei eoliene. În sectorul de distribuţie a energiei electrice, Enel are o cotă de piaţă de aproximativ 30%, iar in furnizare are in portofoliu 2,5 milioane de clienţi, ceea ce il face cel mai mare furnizor de energie pe piaţa de retail după Electrica, luând în considerare volumele furnizate.

    Claudio Zito a fost si membru în Consiliul de Administraţie al companiilor Enel din România. Experienţa sa din cadrul Enel s-a desfasurat în domeniile de planificare, control şi dezvoltare a activităţii Diviziei Internaţionale şi a celei Comerciale, precum şi în cadrul altor companii multinaţionale. Veniturile Enel in Romania anul trecut au fost de 800 milioane de euro, iar EBITDA a ajuns la 135 milioane de euro.
     

  • Cum a cheltuit Patriciu primul miliard de dolari

     

    Mai multe lucruri par schimbate la Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol si declarat de realizatorii topului american Forbes cel mai bogat om din Romania. In primul rand, este mult mai deschis la discutii – tendinta care a inceput sa se observe inca de cand omul de afaceri a vandut 75% din Rompetrol kazahilor de la KazMunaiGaz. In al doilea rand, vorbeste mai mult despre macroeconomie decat despre business, lucru de asemenea schimbat in ultimii ani. In al treilea rand, businessul despre care vorbeste omul de afaceri nu se mai cheama doar Rompetrol, ci se mai refera la inca alte patru afaceri in care a investit, dar in care nu s-a implicat executiv – comportament tipic unui fond de investitii.
     
    Ce nu s-a schimbat la Dinu Patriciu este faptul ca a ramas la fel de secretos ca intotdeauna. Declara ca pentru cele patru afaceri personale a cheltuit pana acum un miliard de dolari (aproximativ 700 milioane de euro), adica cea mai mare parte din cele 1,6 miliarde de dolari (respectiv 1,1 miliarde de euro) pe care le-a luat de la KazMunaiGaz atunci cand a vandut 75% din Rompetrol. 
     
    Se abtine insa de la a da detalii despre toate cele patru afaceri. Vorbeste deschis doar despre Adevarul Holding – trustul de presa ajuns acum la 1.000 de angajati si afaceri estimate de 120 de milioane de dolari (100 de milioane de euro) pentru acest an – si despre investitiile imobiliare. In acestea din urma, Dinu Patriciu a investit cel mai mult in achizitia Fabian (intr-o tranzactie evaluata la 50 de milioane de euro, datoriile nete ale firmei ridicandu-se la 76,1 milioane de euro), companie implicata in 11 proiecte imobiliare si evaluata anul trecut la 138,3 milioane de euro. Cealalta investitie imobiliara importanta a lui Dinu Patriciu este proiectul Smart City, in care este partener cu Immorent, parte a grupului austriac Erste. Smart City va fi dezvoltat pe o suprafata de 150.000 de metri patrati in nordul capitalei si necesita o investitie de 300 de milioane de euro. 
     
    Despre celelalte doua afaceri, dezvoltate in domenii total diferite (energie si tehnologie), Dinu Patriciu nu da decat mici detalii, dar admite ca acestea au inghitit cea mai mare parte din miliardul de dolari investit pana acum. Afacerea din IT, careia Dinu Patriciu nu vrea sa ii spuna numele, este un producator de echipamente telecom din Germania, care “produce deja in momentul de fata, are sute de oameni angajati si sute de milioane de euro cifra de afaceri”. Dinu Patriciu spune ca a mai avut si in trecut tentative de a investi in IT, dar de aceasta data l-a convins faptul ca productia nu este doar in domeniul software, ci in principal in zona de hardware si echipamente telecom.
     
    In afacerea IT, Dinu Patriciu a investit alaturi de un partener (“Am un partener, dar eu sunt investitorul financiar si majoritar”), aceeasi strategie fiind folosita si in cazul afacerii din energie, care se concentreaza insa in zona de cercetare: “In aceasta afacere ne concentram pe energii alternative – este un proiect de cercetare international care vrea sa identifice resursele tehnologice care pot pune in valoare resurse marine”.
     
    Investitia in cercetare a fost si cea mai mare facuta de Dinu Patriciu: “Ca resurse financiare, in ordinea investitiilor, au fost energia, IT, real estate si media. Per total, am investit in toate aceste afaceri peste un miliard de dolari, iar peste jumatate dintre acestia au mers in energie si IT”.  
     
    Omul de afaceri crede ca “din oricare dintre cele patru afaceri poate iesi un nou Rompetrol”, dar spune ca nu poate estima momentan valoarea vreuneia din afacerile in care a investit: “Eu astazi nu stiu sa fac valorizarea unei afaceri. Nu mi-e rusine sa spun, dar chiar nu stiu ce multipli se folosesc astazi pentru evaluarea unei afaceri si nu stie nimeni, e o poveste”. Dinu Patriciu explica insa ca a intrat in aceste afaceri tocmai pentru ca a sesizat o oportunitate, dar si potentialul respectivelor afaceri: “Nu stiu de fapt cat fac toate afacerile in care am investit; in toate am investit intr-un context, la momentul respectiv, si le voi valoriza intr-un alt context, despre care de asemenea nu stiu cum va fi; valoarea este cea pe care considera cumparatorul ca o poate scoate din acel business sau cea data de sinergiile pe care cumparatorul crede ca le face prin integrarea acelei afaceri”.
     
    Dinu Patriciu a cumparat insa si una dintre companiile scoase la vanzare de Rompetrol – Eurojet, compania de transport aerian, pentru care a platit un milion de dolari. Dinu Patriciu spune ca acesta este un activ foarte mic, imposibil de comparat cu restul grupului. Pe de alta parte, in afara de Eurojet, Rompetrol “nu prea mai are ce externaliza, afacerile sunt integrate”, dupa cum spune Dinu Patriciu. Declaratia omului de afaceri este putin surprinzatoare, in contextul in care directorul de active noncore al grupului, Titov Buzescu, declara in luna decembrie pentru BUSINESS Magazin ca Rompetrol va vinde toate activele noncore. Decizia de pastrare a acestor active este atat un semn al unor viitoare contracte interesante pentru grup, dar si al faptului ca este greu de gasit cumparatori in aceasta perioada.

    Eric Kish: “Misiunea mea este sa restructurez aceasta divizie care poate ajunge la afaceri de 1 miliard de dolari”

     

  • Petrolul, din nou la 65 de dolari

    "Scaderea considerabila a pretului titeiului in a doua jumatate a anului 2008 are doua consecinte majore pentru sectorul petrolului si gazelor din ECE. Pe de o parte, a determinat o scadere a profitabilitatii segmentului up-stream si o considerabila reevaluare negativa a actiunilor din domeniul petrolier. Pe de alta parte, marjele de rafinare au fost foarte ridicate anul trecut", arata raportul grupului Erste. Cu toate acestea, analistii Erste Group se asteapta ca anul 2009 sa aduca stabilizarea pretului titeiului, urmata de o crestere la peste 65 USD/baril pana la sfarsitul anului. Dupa un declin abrupt si prelungit in a doua jumatate a anului 2008, pretul titeiului s-a stabilizat în intervalul de 40-47 USD/baril.

    Pretul a scazut în principal din cauza inrautatirii economiei globale, fapt care a dus la scaderea cererii. Din perspectiva cererii, se preconizeaza o scadere a consumului de petrol cu 1,6 milioane barili/zi în 2009, in comparatie cu 2008. Tocmai din acest motiv, analistii Erste Group se asteapta ca OPEC sa reduca în continuare capacitatile de productie astfel incat sa stopeze scaderea pretului petrolului, atata timp cat petrolul este tranzactionat la un pret sub 75 USD/baril. Cea mai mare parte a supra-ofertei de pe piata globala ar trebui sa dispara pana la mijlocul anului 2009: „Ne asteptam ca pretul petrolului sa ajunga în intervalul 55–65 USD/baril în vara acestui an si în intervalul 60-75 USD/baril la sfarsitul anului,” declara Jakub Zidon, analist al sectorului petrol si gaze si autorul raportului.

    Marjele de rafinare vor scadea cu 40% fata de anul 2008. Desi piata va beneficia de noi capacitati si de costuri mai scazute in urmatorii 2-3 ani, atat produsele de rafinarie, cat si cele petrochimice se vor confrunta cu o scaderea semnificativa a cererii. Acesta este principalul factor care va genera o scadere preconizata a profitabilitatii in down-stream in perioada urmatoare, mai spun analistii Erste.

  • Primul Mol la Vaslui

    Benzinaria Mol de la Vaslui este a patra investitie a retailerului ungar in zona Moldovei, in 2008 fiind deschise aici alte trei benzinarii: una în Iasi si doua in Vaslui. Investitia de la Vaslui a costat un milion de euro, pret care nu include costul terenului. Benzinaria MOL a fost construita pe o suprafata de aproximativ 2.250 mp. Extinderea Mol in Romania a avut ca prioritate Transilvania si Muntenia, retea unde grupul detine 133 de benzinarii. Din 2008, Mol a inceput sa se uite cu atentie si spre zona Moldovei.

    “Ne-am propus să avem o acoperire teritorială echilibrată în Romania. Dorim să oferim produse si servicii de calitate inaltă tuturor clientilor nostri din tara, respectand in acelasi timp principiile dezvoltarii durabile. Aceasta benzinarie, deschisa recent este o constructie moderna care poate fi observata de la mare distanţa de catre clientii aflati in tranzit, flote de masini sau transportatori, pe rutele acestora catre Iasi sau chiar Chisinau. Totodata, amplasamentul este situat în vecinatatea unui centru comercial care va fi deschis în curand, venind în ajutorul soferilor din Barlad”, a spus Zsolt Szalay, Country Chairman MOL Romania.

  • Au dat imobiliarele pe energie

    "Agitatia din domeniul imobiliar va fi inlocuita de noi canale de business, cum ar fi energia verde, si noi avem ocazia de a lua parte la aceasta schimbare in rolul de insideri, datorita extinderii activitatii grupului,” a declarat Onat Peled, director de Marketing in cadrul Mentor Group Holdings. Prin acest parteneriat, Mentor Finance va analiza si va alege cele mai realizabile proiecte pentru a le prezenta fondului de investitii si se va concentra n special pe proiecte de minim 50 de milioane de dolari.

    Numarul companiilor europene din domeniul energiei a crescut in ultimii ani, iar investitiile in energia regenerabila stabilesc noi recorduri an dupa an. Conform statisticilor companiei, piata europeana a energiei a inregistrat cele mai multe tranzactii, fiind cea mai activa in acest domeniu. Mai mult, 18% din investitiile mondiale sunt directionate catre acest domeniu. Desi in topul investitiilor se afla energia eoliana, reprezentantii Mentor Finance spun ca tehnologiile energetice solare si biocombustibilii au premisele unei cresteri mult mai rapide decat cea a tehnologiilor energetice eoliene.

    In plus, studiile citate de companie arata ca datorita solului, a pozitiei geografice si a climei, Romania are resurse bogate de energie hidrologica, eoliana, solara si geotermala. Astfel, fiecare zona geografica a tarii ofera un potential energetic: energia solara in sud, eoliana in est, biomasa in Transilvania si energia geotermala in zonele montane si in vest. "Dependenta crescanda de energie, alaturi de potentialul producerii de energie a regiunii, ne-a convins ca putem gasi in Romania companiile potrivite pe care sa le finantam. De asemenea, am fost motivati si de raportul cost/beneficii din aceasta tara”, spune Peled.
     

  • Noroc de pasii marunti

     

    “Nu ne putem petrece toata viata cumparand companii, mai trebuie sa mai si consolidam ceea ce am cumparat”. Declaratia apartine lui Luigi Ferraris, CFO-ul grupului italian de utilitati Enel, in timpul conferintei de presa care a urmat prezentarii rezultatelor pentru anul 2008. Conferinta de presa s-a tinut in acest an in sediul central al Enel – pentru prima oara dupa mai multi ani in care prezentarea rezultatelor avea loc la Londra, unde Enel este listata. Taierea de costuri pentru organizarea evenimentului anual – redusa ca imporanta – face parte insa dintr-un plan mai larg de reduceri de costuri pe care si l-a impus compania italiana. Cea mai importanta reducere anuntata de Enel este cea de 12 mld. euro din bugetul de investitii pentru urmatorii cinci ani. Declaratia lui Ferraris este in linie cu decizia companiei italiene de a reduce din investitii si a se aseza la masa consolidarilor, dupa cativa ani in care a facut achizitie dupa achi­­­zitie, incepand cu cele din Romania sau Slovacia si terminand cu achizitia Endesa sau OG-5.
     
    Lui Luigi Ferraris nu ii este teama de cuvinte, iar directorul financiar considera ca este normal ca fiecare companie sa isi reconsidere pozitiile din cauza crizei. In cazul Enel, cu atat mai mult: “Luand in considerare ca am investit in ultimii ani cat sa avem o pozitie de lider de piata, dar luand in considerare si gradul de dezvoltare a diverselor economii unde operam, ni se pare logic sa o luam mai usor deocamdata cu investitiile”.
     
    Intr-adevar, cifrele din raportul Enel arata ca cele 12 miliarde de euro au fost reduse din bugetele pentru dezvoltare, si mai putin din bugetele de mentenanta. Raportul nu arata cu precizie unde si cand vor fi investite totusi cele 16 miliarde de euro. Cu toate acestea, prezentarea rezultatelor si a planurilor Enel a inclus cateva indicii.
     
    S-ar fi putut spune ca achizitia Endesa si parteneriatul cu EdF au consolidat traiectoria de dezvoltare a grupului Enel in tarile latine. Strategia latina nu ar fi fost rea pentru Romania – aici Enel are proiecte de investitii de doua miliarde de euro in productia de energie si de inca 700 de milioane de euro in retele. Planurile de productie – care cuprind investitii in energie termo, eoliana si nucleara – sunt ambitioase, insa dependenta unor proiecte la companii de stat (Termoelectrica si Nuclearelectrica) le-a intarziat startul. Faptul ca aceste proiecte se intind ca dezvoltare pe cativa ani se potriveste numai bine cu faptul ca bugetul de investitii in productie al Enel pentru Romania are o bataie lunga, pe 15 ani, ocolind astfel criza (cei 15 ani fiind calculati din 2007, cand noul country manager Matteo Codazzi a anuntat planul de investitii al Enel pentru Romania). De fapt, dupa cum au declarat anterior si oficialii Enel din Romania, planurile sunt deocamdata la nivel de autorizatii, astfel ca ar fi prea devreme sa se stie daca va fi sau nu cazul sa fie incluse in reducerile de costuri.
     
    Planurile de expansiune ale Enel in regiune au pus insa in umbra proiectele din Romania. In prezentarea sustinuta cu ocazia prezentarii rezultatelor anuale, Fulvio Conti a repetat in mai multe randuri intentia lor clara de a se concentra asupra Rusiei si a Slovaciei: “Slovacia si Rusia sunt pietele noastre cheie pentru urmatorii ani: in Slovacia piata a crescut si acum o consideram tara tinta ideala pentru investitii, iar in Rusia liberalizarea pietei progreseaza si cu siguranta ca asta va aduce crestere pe termen mediu si lung”. OG-5 (compania de distributie si productie cu 8.700 MW instalati din Rusia in care Enel este actionar majoritar) si centrala nucleara din Slovacia (proiect de 900 de milioane de euro), dar si alte proiecte gandite pentru cele doua tari vor atrage majoritatea banilor proiectati pentru divizia internationala a Enel pana in 2013. Astfel, din cele 7,4 miliarde de euro, 45% vor merge in Slovacia, iar 28% in Rusia. Despre cele doua miliarde estimate pentru Romania se va mai vorbi probabil si in urmatoarele planuri si bugete ale Enel. Deocamdata insa, investitiile si stabilizarea celei mai lungi retele din Romania si satisfactia celor 2,5 milioane de clienti sunt provocari destul de mari pentru italieni. La care se adauga asteptarile nu foarte optimiste de crestere a consumului clientilor Enel pentru perioada urmatoare, dar si tinta de a creste numarul clientilor eligibili de cinci ori in urmatorii cinci ani. 
     

     

  • 800 milioane euro pentru Enel

    Compania italiana de utilitati Enel a avut anul trecut venituri de 800 milioane de euro in Romania. Veniturile companiei includ cele doua distributii de energie preluate de italieni in 2004 – Banat si Dobrogea -, precum si Electrica Muntenia Sud, preluata la mijlocul anului 2008, dupa cum spune CFO-ul grupului ENEL, Luigi Ferraris. Anul trecut, EBITDA Enel in Romania a fost de 135 milioane de euro. In 2007, veniturile Enel in Romania au fost de 555 milioane de euro – datele pentru 2007 incluzand doar distributiile Banat si Dobrogea.
    Contributia Electrica Muntenia Sud in veniturile Enel a fost de 287 de milioane de euro – suma care corespunde perioadei iunie-decembrie (compania a intrat in portofoliul Enel in luna iunie a anului 2008).