BusinessMagazin

Tag: criza

  • Cel mai asteptat eveniment al anului nu tine cont de criza – numai paza de la nunta Printului Will va costa 20 de milioane de lire

    Fata de nunta mostenitorului la tronul Marii Britanii, costurile
    de securitate pe care le-au implicat protestele de la intalnirea
    G20, din 2009, de la Londra, palesc cu usurinta. Pentru acel
    eveniment, au fost cheltuite 7,4 milioane de lire sterline.

    Una dintre cele mai importante amenintari pe care le au in
    vedere cei care se vor ocupa de securitatea evenimentului sunt
    posibilele atacuri teroriste, venite din partea grupurilor
    irlandeze si islamice. In atentia lor se afla si grupurile de
    anarhisti, dar si sutele de indivizi cu probleme psihice, care de-a
    lungul timpului au hartuit si amenintat familia regala.

    Mii de ofiteri vor face parte din armata care va asigura
    desfasurarea evenimentului in conditii optime, pe traseul dintre
    Buckingham Palace si Westminster Abbey. Lor li se vor adauga alte
    cateva mii de ofiteri, care se vor afla pe acoperisurile cladirilor
    si vor supraveghea imprejurimile.

    O alta comparatie poate fi facuta cu nunta parintilor sai.
    Acestia s-au casatorit in 1981, iar atunci costurile intregului
    eveniment s-au ridicat la patru milioane de lire sterline.Nunta
    Printului Will cu Kate Middleton va aduna reprezentanti ai tuturor
    caselor regale din lume, precum si reprezentanti ai celor mai
    importante guverne din lume si sefi de stat.

  • Tiriac: Nu am folosit nimic din aceste imprumuturi de la FMI pentru a pune masina in miscare.

    Omul de afaceri Ion Tiriac, probabil cel mai bogat roman, este
    destul de rezervat in privinta afirmatiei categorice potrivit
    careia economia romaneasca va iesi din criza la finalul primului
    trimestru. El crede ca 2011 va fi ca 2010 si vom iesi din criza in
    2012. Primele semne de iesire din criza vor fi revenirea increderii
    in banci si reluarea creditarii.

    “Bancile au foarte multi bani in acest moment, chiar si in
    Romania exista bani in banci, insa acestea sunt tot atat de
    prudente sau hiperprudente ca nu stiu unde, cum, ce si cui sa-i mai
    dea bani. Pe de alta parte, relatiile intre banci sunt aproape
    inghetate pentru ca fiecare isi apara colacul de salvare”, a
    mentionat Tiriac la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la ProTV
    (www.stirileprotv.ro/dupa20deani).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Prognoza “revizuita” a lui Ion Tiriac privind iesirea din criza

    “Ar trebui si opozitia si puterea sa stea macar orele astea de
    groaza pe care le traim, de criza, la aceeasi masa. Domnul Basescu
    ar trebui sa-i inchida pe aia toti intr-o camera, sa-i tina acolo o
    saptamana cu paine si apa, si pe urma cand ar iesi afara, domnul
    PSD ar avea o cicatrice, domnul liberal doi dinti mai putin, domnul
    PDL ar iesi fara o mana, dar ar iesi afara cu un plan Marshall
    (proiect de reconstructie pentru Europa de Vest conceput de SUA
    dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, n.r.)”, a spus Tiriac, primul
    invitat din noul sezon al emisiunii “Dupa 20 de ani”, difuzata
    duminica la Pro TV. Omul de afaceri a spus ca, in cazul Romaniei,
    clasa politica s-a nascut pe 1 ianurie 1990 si este foarte
    tanara.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De fapt cand iesim din criza?

    Ministrul Elena Udrea declara saptamana trecuta ca turismul “a
    iesit din criza”, pentru ca ponderea in PIB a serviciilor prestate
    de hoteluri si agentii a crescut cu doua cifre aproape in fiecare
    dintre trimestrele lui 2010. Udrea a vorbit despre turism exact cum
    vorbea despre exporturi Mihai Ionescu, seful ANEIR, care in iulie
    trecut anunta “iesirea exporturilor din recesiune”, dupa opt luni
    de crestere chiar la niveluri mai inalte decat inainte de
    criza.

    Totusi, economia n-a iesit si ea din recesiune, ultima estimare
    oficiala – apartinandu-i premierului Emil Boc – fiind ca momentul
    se amana pentru aprilie. Pe timp de recesiune, totusi, diferenta o
    fac raportarile din aproape in aproape, astfel incat a fost firesc
    ca autoritatile sa ridice la rangul de piatra de hotar faptul ca
    economia a crescut cu 0,1% fata de trimestrul al treilea. |n
    realitate, nu e prima oara cand se intampla: in perioada
    aprilie-iunie, PIB a crescut fata de ianuarie-martie cu 0,3%,
    continuand tendinta de scadere lenta a declinului inceputa din vara
    lui 2009. Numai ca la 1 iulie au venit cresterea TVA, taierea
    salariilor, au inceput sa se taie investitii si scheme de personal,
    iar economia a cazut la loc atat de rapid in trimestrul al treilea,
    incat e normal ca un 0,1%, fie el si cu relevanta de
    estimare-semnal supusa revizuirii (primele date provizorii despre
    PIB pe anul trecut vor aparea abia in martie) sa para un
    eveniment.

    Raportarea de catre Statistica are insa si o alta relevanta
    psihologica: faptul ca economia a terminat mai bine anul 2010 (cu o
    scadere de 1,2%) decat s-au asteptat majoritatea covarsitoare a
    analistilor, FMI si autoritatile romane (scadere de aproape 2%),
    ceea ce arunca o perspectiva mai buna asupra lui 2011. E la fel de
    adevarat si ca incepand din toamna, previziunile catastrofice emise
    in vara de analisti au inceput sa se amelioreze, astfel incat
    valorile de acum nu vin tocmai din senin. Erste, de pilda,
    proprietarul BCR, estimase initial o scadere a PIB cu 3%, pentru ca
    in octombrie s-o modifice la -2,1%, mizand pe exporturi, industrie
    si productia agricola, dar si pe o viteza redusa a restructurarilor
    din sectorul bugetar, care ar fi impiedicat asadar o cadere si mai
    mare a PIB.

    “Faptul ca PIB s-a contractat cu 1,2% sugereaza ca finalul unei
    recesiuni economice lungi si dureroase este aproape”, comenteaza
    Eugen Sinca, analist al BCR. Banca mentine previziunea de crestere
    cu 1,2% pentru 2011, “dar vedem sanse de atingere a unei cresteri
    economice mai mari daca investitorii globali vor pune Romania din
    nou pe harta lor”.

    Pe ce s-a intemeiat evolutia mai buna din ultimul trimestru?
    “Consumul gospodariilor a avut cel mai probabil o evolutie mai
    buna. In conditiile in care vanzarile de retail au ramas slabe,
    este posibil ca agricultura sa fi avut un rol important, cu o
    contributie pozitiva a autoconsumului si a achizitiilor de marfuri
    de pe pietele taranesti”, afirma analistul BCR. |n acelasi timp,
    exporturile nete impulsionate de comenzile externe din afara zonei
    euro au sustinut economia.

    Pentru Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank, explicatia
    tine de cresterea exporturilor si a industriei legate de ele,
    cresterea investitiilor publice si o noua majorare a stocurilor. In
    acelasi timp insa, cheltuielile gospodariilor au ramas la un nivel
    redus, generand o contributie negativa la PIB. Cel mai probabil,
    activitatea economica a atins punctul minim in ultimul trimestru,
    “dar revirimentul va fi treptat si esalonat pe parcursul
    urmatoarelor trimestre, din cauza cererii interne slabe”, apreciaza
    Covrig. Previziunea Raiffeisen pentru cresterea economica in 2011
    este de 1,5%.

  • Bancile cu capital strain din Romania au reinceput sa se indatoreze de la grupurile-mama

    In paralel, activele totale ale sistemului bancar au crescut cu
    numai 3,5%, cel mai redus nivel din ultimul deceniu.

    Cresterea indatorarii s-a reluat inca din prima parte a anului
    trecut, astfel incat la finele lui 2010, bancile aveau datorii
    externe totale (pe termen scurt si lung) de 22,6 miliarde de euro,
    in crestere cu 1,2 miliarde de euro fata de 2009, un an in care
    balonul creditarii incepuse sa se dezumfle dupa recordul din 2008,
    cu o datorie de 25 de miliarde de euro contractata de banci. Desi
    era vorba de o datorie privata, acel record avea sa fie mai apoi
    imputat direct statului roman, care s-a si imprumutat la FMI pentru
    a linisti pietele externe ca in Romania nu sunt probleme de
    solvabilitate.

  • GfK: Romanii, cei mai afectati de criza dintre europeni

    Produsul intern brut a scazut in Grecia cu 4,2%, iar in Romania
    cu 1,9%. In consecinta, asteptarile economice ale consumatorilor au
    fost tot negative: romanii au fost in coada clasamentului in
    Europa, urmati de greci. Guvernele din ambele tari se afla sub o
    mare presiune internationala pentru a-si reduce deficitele
    bugetare, deoarece ei au primit ajutor financiar din partea
    Fondului Monetar International, Banca Centrala Europeana si UE.


    Rezultatul este reprezentat de reducerile drastice in domeniul
    serviciilor sociale si cresterile de taxe si impozite. In
    conformitate cu aceasta, asteptarile consumatorilor din ambele tari
    privind veniturile au fost negative in anul 2010. Dispozitia de a
    cumpara, de asemenea, a fost afectata de temerile consumatorilor
    privind viitorul. Romania si Grecia, impreuna cu Portugalia, s-au
    clasat pe ultimele pozitii intr-un studiu comparativ la nivel
    european pentru 2010, GfK Euro climate.


    “Desi s-a scris si s-a vorbit destul de mult inainte de criza ca
    Romania nu va avea de suferit, iata ca suntem, impreuna cu Grecia,
    cei mai afectati. Si 2011 se anunta un an foarte dificil, cu
    venituri reduse pentru populatie si un nivel al pesimismului
    deasupra mediei europene”, declara Andi Dumitrescu, director
    general GfK Romania.

    Germania a dat dovada de o mobilizare impresionanta pentru
    revenirea din criza financiara si economica. Potrivit calculelor
    GfK, punctele de vanzare cu amanuntul a produselor alimentare si
    farmaciile din Germania au inregistrat o crestere a vanzarilor
    pentru anul trecut. Cu o crestere de 1,2%, aceasta a realizat un
    volum de vanzari de 154 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta un
    nou record. Segmentul de produse nealimentare a inregistrat, de
    asemenea, o imbunatatire vizibila in vanzari.

    Optimismul germanilor privind consumul a crescut si mai mult la
    inceputul anului 2011. Tendinta de a cumpara a urcat in ianuarie la
    cel mai inalt nivel din decembrie 2006 si pana acum, in ciuda
    asteptarilor privind recenta crestere a preturilor. In plus,
    perspectivele pozitive pe piata fortei de munca imbunatatesc si mai
    mult increderea consumatorilor.

    In comparatie cu Germania, platile mai mari pentru asigurarile
    sociale si orele de lucru mai putin numeroase, ca urmare a
    saptamanii de lucru de 35 de ore impuse legal, isi pun amprenta
    asupra competitivitatii economiei in Franta.

    Consumatorii francezi se tem in prezent de o reducere majora a
    nivelului lor de trai. Acest lucru se reflecta in indicele
    asteptarilor privind nivelul mediu al venitului in 2010 si
    predispozitia pentru a cumpara a poporului francez, ambele
    scazute.

    In Marea Britanie, sfarsitul lungului boom imobiliar si masurile
    guvernului vizand consolidarea bugetului au avut un impact
    semnificativ. Anul trecut, tendinta de a cumpara a atins o valoare
    scazuta si valoarea medie a indicelui asteptarilor privind venitul
    a fost, de asemenea, negativa. Sectorul public este cel mai mare
    angajator in Marea Britanie. Prin urmare, masurile de austeritate
    ale Guvernului au un efect important aici. In plus, inghetarea
    salariilor si o rata ridicata a inflatiei in comparatie cu Germania
    au redus nivelul de trai al poporului britanic.

    Consumatorii italieni au, de asemenea, o viziune pesimista
    asupra perspectivelor economice in tara lor, anul trecut. Cresterea
    economica era deja foarte scazuta inainte de criza financiara,
    datoria nationala fiind masiva si somajul atingand anul trecut cel
    mai inalt punct din anul 2001 si pana acum. Clasa de mijloc a tarii
    se micsoreaza, iar italienii reactioneaza consumand cu prudenta,
    ceea ce arata un nivel ridicat de sensibilitate la preturi.

    Spania este puternic afectata de criza sa imobiliara. Rata
    somajului este mai mult decat dubla din 2007 pana in 2010, din
    cauza ponderii enorme a sectorului imobiliar in economia tarii.
    Valoarea medie a indicelui privind asteptarile economice ale
    consumatorilor spanioli in 2010 a fost negativa si perspectivele
    legate de veniturile personale au fost evaluate chiar si mai
    sumbru.

    Produsul intern brut in Polonia a crescut cu 3,5% in 2010 si a
    fost, prin urmare, aproape la fel de mare ca rata de crestere a
    Germaniei. Cu toate acestea, cresterea economica pozitiva
    inregistrata anul trecut a fost resimtita de consumatorii polonezi
    intr-o masura limitata.

    GfK Euro Climate este un studiu realizat lunar in toate cele 27
    de tari ale Uniunii Europene pe un esantion total de 39.900 de
    persoane si urmareste perspectivele populatiei asupra veniturilor
    familiei, a situatiei economice generale sau a inflatiei, precum si
    disponibilitatea de a cumpara sau de a economisi.

  • Cele mai indatorate tari din lume (GALERIE FOTO)

    In multe din aceste tari, cresterea datoriei externe a
    determinat guvernele si institutiile financiare internationale sa
    impuna masuri drastice de austeritate, astfel incat statele sa nu
    intre in colaps financiar.


    Lista include nu numai datoriile externe ale guvernelor
    respective, ci si datoriile externe ale companiilor si ale
    populatiei, calculate de cnbc.com. Radiografia acestor state s-a facut
    comparand nivelul datoriei externe cu cel al produsului intern
    brut.

  • Cocor, magazinul celor 34 designeri romani de moda

    Este joi, ora 12 si magazinul Cocor pare adormit. Oamenii trec
    prin fata centrului comercial, insa sunt grabiti catre alte
    destinatii. Inauntru, magazinele isi asteapta clientii care au
    preferat sa se aseze la una dintre cafenele mai degraba decat sa
    colinde in cautare de cumparaturi. Galeria Designerilor Romani nu
    face exceptie. In magazinul Catalin Botezatu nu este nimeni. Nici
    in magazinul lui Mihai Albu. “Am venit acum pentru prima data in
    magazinul Cocor dupa ce a fost redeschis. M-am uitat prin
    magazinele designerilor romani, insa nu am gasit nimic sa imi
    placa”, spune Roxana, o cumparatoare care a plecat din Cocor fara
    sa-si fi luat nimic.

    Vremea nu este nici ea incurajatoare. De altfel, unii dintre
    chiriasii Cocor se asteptau la o luna ianuarie slaba, dupa un
    decembrie bun in pofida crizei financiare.

    “In luna ianuarie, vanzarile nu au mers foarte bine, insa
    potential exista. In luna decembrie insa, prima mea luna de
    prezenta in acest centru comercial, nu au mers rau vanzarile.
    Trebuie sa recunoastem totusi ca in decembrie e mai bine peste
    tot”, spune designerul de incaltaminte Mihai Albu, care a deschis
    magazinul din Cocor pe data de 5 decembrie. Albu este doar unul
    dintre designerii romani ale caror creatii populeaza etajul al
    doilea al Cocor, respectiv Galeria Designerilor Romani. Alaturi de
    el mai sunt Liza Panait, Anca & Silvia Negulescu, Cristina
    Nichita, Agnes Toma, Elena Perseil, Violeta Costin Gaburici, Norina
    Stoica, Angela Vasiliu, Mirela Diaconu, Rhea Costa, Mihaela Glavan
    si Catalin Botezatu.


    Magazinul Cocor nu mai are, nici inauntru si nici afara, nimic
    din fostul magazin. Asta daca exceptam numele, cunoscut romanilor
    de toate varstele. In urma cu 20 de ani, Cocor era o destinatie
    pentru romancele in cautare de metraje, covoare sau electrocasnice.
    Dupa ’90 magazinul, ramas in constiinta consumatorilor, a devenit
    doar o destinatie secundara de shopping. La finalul anului trecut,
    in urma unei investitii de 24,5 de milioane de euro si dupa circa
    doi ani de renovari, a fost inaugurat un nou Cocor pe cinci etaje
    plus parter si subsol, pe o suprafata de 10.000 de metri
    patrati.

    Magazinul ofera atat produse ale unor branduri internationale de
    lux, prezente in magazine multibrand, precum Max Mara, Gucci,
    D&G sau Givenchy, cat si produsele mai multor designeri romani.
    Galeria Designerilor Romani din Cocor reuneste 34 de nume si a
    inregistrat in primele trei luni de la deschidere si in ultimele
    trei luni ale anului trecut vanzari de 775.000 de lei, respectiv
    185.000 de euro. “Vanzarile inregistrate in primele 3 luni de la
    deschidere ilustreaza tendinta tinerilor de a achizitiona creatii
    semnate de designeri romani. De aceea, obiectivul pe 2011 este de a
    creste numarul designerilor din Galerie, astfel incat sa oferim
    clientilor nostri posibilitatea de a gasi tot ce au nevoie intr-un
    singur loc”, a declarat Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Cocor.


    Mihaela Glavan, unul dintre chiriasii galeriei, crede ca
    aducerea de noi designeri ar putea contribui la cresterea
    traficului si a vanzarilor designerilor: “Initiativa de a reuni in
    acelasi loc mai multi designeri romani a fost una buna, deoarece
    multi dintre acestia nu au o retea de retail pentru a-si expune
    produsele. Cei mai multi au doar showroom.” Produsele creatoarei
    sunt expuse in Cocor de la inceputul lunii octombrie; de la
    deschidere si pana in prezent, vanzarile au fost de circa 10.000 de
    euro. Preturile produselor variaza intre 250 de lei si 1.000 de lei
    si reprezinta linia de produse comerciale.

    Vanzarile Mihaelei Glavan au oscilat destul de mult: “Inceputul
    a fost spectaculos, peste asteptari, insa ulterior vanzarile s-au
    redus. Luna noiembrie a fost o luna calduroasa si nu una de iarna
    cum era normal, de aceea a fost dificil sa vindem botine sau cizme
    cand afara erau 20 de grade. Nici luna decembrie nu s-a ridicat la
    nivelul estimarilor noastre”.Creatoarea de pantofi, care mai detine
    un magazin propriu in zona Ateneului Roman si vinde si in Mario
    Plaza si Baneasa Shopping City in magazinele Mescal si respectiv
    Fiorangelo, este insa optimista si spera ca in 2011 vanzarile vor
    merge mai bine: “Dureaza pana cand clientii vor include Cocorul in
    circuitul lor de shopping”.

  • Sfaturi de la un om care a cunoscut falimentul: Nu va fie frica sa riscati

    Cu o familie de intretinut, a fost nevoit sa-si reconstruiasca
    intreaga cariera de la zero si stie totul despre ce inseamna
    schimbare in viata unui om. Folosindu-si propria experienta, dar si
    o sumedenie de pilde graitoare din viata altora, el a alcatuit un
    manual de intelepciune, un compendiu despre perseverenta si
    optimism, pornind de la ideea ca trebuie sa acceptam schimbarile,
    in loc sa asteptam, crispati, revenirea la starea anterioara.
    Devenind din “victime ale schimbarii” niste “maestri ai
    schimbarii”, zice Bruksos, vom converti dezechilibrele din viata
    noastra in tot atatea oportunitati.

    Ralph Bruksos, “Schimbarea ca oportunitate”, Editura Curtea
    Veche, Bucuresti, 2010

  • Alegeri anticipate in Irlanda: criza si acordul cu FMI darama guvernul lui Brian Cowen

    Cu putin timp inainte, presedintele Mary McAleese dizolvase
    oficial Parlamentul, la cererea premierului in exercitiu, Brian
    Cowen.

    Depasind recordurile de lipsa de popularitate, Cowen nu se va
    prezenta la acest scrutin anticipat. Partidul sau, Fianna Fail
    (centru), va fi marele perdant al acestor alegeri, potrivit
    sondajelor de opinie, fiind victima resentimentului populatiei dupa
    semnarea vastului plan de salvare in valoare de aproape 70 de
    miliarde de euro cu Comisia Europeana, Banca Mondiala si Fondul
    Monetar International, considerat nedrept de numerosi
    irlandezi.