BusinessMagazin

Tag: rusia

  • 61 de morţi după prăbuşirea unui avion de pasageri în sudul Rusiei. FOTO, VIDEO

     Avionul de tip Boeing 737-800, aparţinând companiei FlyDubai, s-a prăbuşit la aterizare, în jurul orei 3.50 (2.50, ora României), pe aeroportul din oraşul rus Rostov-pe-Don.

    Aeronava venea din Dubai (Emiratele Arabe Unite) şi avea la bord 55 de pasageri şi şase membri ai echipajului. Autorităţile ruse au anunţat că nu există supravieţuitori.

    Anchetatorii nu au stabilit clar care sunt cauzele incidentului aviatic, dar vizibilitatea era redusă şi vântul bătea puternic în zona aeroportului din Rostov-pe-Don.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin are răspuns la orice

    Traducere de Florin Caşotă

    – Domnule Preşedinte, acum 25 de ani am sărbătorit sfârşitul Războiului Rece. Tocmai a trecut un an cu mai multe crize şi mai multe conflicte armate ca oricând. Ce s-a întâmplat între Rusia şi Occident?

    Vladimir Putin: O întrebare grea. Am făcut totul greşit.

    – Totul?

    – Încă de la început, nu am reuşit să depăşim diviziunea Europei. În urmă cu 25 de ani Zidul Berlinului a căzut, dar zidurile invizibile au fost mutate în Europa de Est. Acest lucru a dus la neînţelegeri reciproce şi atribuiri de vinovăţie. Aceste ziduri sunt cauza tuturor crizelor de atunci până acum.

    – Ce vreţi să spuneţi? Când au escaladat lucrurile?

    – În 2007 mulţi oameni m-au criticat pentru discursul meu de la conferinţa despre securitate din München. Dar ce am spus acolo? Doar am semnalat faptul că fostul secretar general al NATO Manfred Wörner a garantat faptul că NATO nu se va extinde în est după căderea Zidului Berlinului. Foarte mulţi politicieni germani au avertizat lumea în legătură cu acest lucru, un exemplu este Egon Bahr. (Vladimir Putin primeşte de la purtătorul de cuvânt un dosar subţire. Conţine transcrierile mai multe convorbiri). ”N-au fost publicate niciodată„, spune Putin.

    – Despre ce fel de convorbiri este vorba?

    – De-a lungul anului 1990, pe vremea acea, cancelarul Germaniei Helmut Kohl şi ministrul de externe Hans-Dietrich Genscher au avut mai multe conversaţii cu preşedintele Gorbaciov şi cu alţi oficiali ruşi.

    (Putin citeşte cu voce tare, în rusă, din document. Degetul arătător urmăreşte fiecare propoziţie.)

    – De exemplu, asta a spus Egon Bahr pe 26 iunie 1990: ”Dacă nu facem acum paşi clari pentru a preveni diviziunea Europei acest lucru va duce la izolarea Rusiei„. Bahr, un om înţelept, a avut o sugestie concretă cu privire la modul în care ar putea fi evitat acest pericol: Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dar şi alte state interesate ar trebui să redefinească o zonă în Europa Centrală care să nu fie accesibilă de către NATO cu structurile militare. Bahr chiar a spus că: în cazul în care Rusia ar fi de acord cu extinderea Nato, el nu va mai veni la Moscova. (Putin râde în bărbie)

    – S-a mai întors în Rusia?

    – Sincer, nu ştiu, spune Putin încă râzând.

    – Acum serios, statele centrale europene au dorit să devină membre ale NATO din proprie voinţă. Se aşteptau la securitate odată cu acest pas.

    – Am auzit asta de o mie de ori. Bineînţeles, fiecare stat are dreptul să-şi organizeze securitatea în ce fel doreşte. Dar statele care erau deja în NATO ar fi putut să-şi urmărească propriile interese şi să se abţină în legătură cu expansiunea NATO în estul Europei.

    – Ar fi trebuit NATO să refuze?

    – De ce nu? întreabă Putin în germană ignorându-şi translatorul.

    – Deoarece face parte din reguli ca NATO să accepte orice ţară liberă în cazul în care aceasta doreşte şi dacă îndeplineşte anumite condiţii

     – Şi cine a făcut aceste reguli? Politicienii, nu?, vorbeşte Putin, tot în germană, apoi trece înapoi la rusă. Nicăieri nu este scris că NATO trebuie să accepte anumite ţări.

    – De ce crezi că s-a întâmplat astfel?

    – NATO şi SUA îşi doreau o victorie completă asupra Uniunii Sovietice. Au vrut să stea singuri pe tronul din Europa. Acum ei stau pe tron şi noi discutăm despre toate aceste crize, care nu s-ar fi întâmplat altfel. Se poate observa aceeaşi tendinţă spre un triumf absolut şi în planurile de apărare antirachetă americane.

    – Însă scutul american antirachetă nu este unul defensiv?

    – În 2009, preşedintele american Obama a spus că scuturile antirachetă servesc ca apărare împotriva rachetelor nucleare iraniene. Însă acum există un tratat prin care este interzisă dezvoltarea de rachete nucleare de către Teheran. Cu toate acestea Statele Unite încă lucrează la scuturile antirachetă. Un tratat cu Spania a fost semnat, se pregăteşte un sistem în România, acelaşi lucru se va întâmpla în Polonia în 2018, o unitate radar va fi instalată în Turcia. Care este scopul acestor acţiuni?

    – Aţi explicat în detaliu greşelile pe care le-a făcut Occidentul în relaţia cu Rusia. Rusia nu a făcut nicio greşeală?

    – Da, am făcut greşeli. Dacă am fi prezentat interesul naţional într-un mod mai clar încă de la început, lumea s-ar fi aflat în echilibru acum. După destrămarea Uniunii Sovietice, am avut şi noi probleme, pentru care noi suntem responsabili: prăbuşirea economică, prăbuşirea sistemului social, separatismul şi, desigur, atacurile teroriste care au zguduit ţara noastră. În acest sens, nu trebuie să căutăm vinovaţi în străinătate.

    – În ultimul interviu acordat Bild, în urmă cu 10 ani, aţi declarat că Germania şi Rusia nu au fost niciodată mai apropiate. Cum este această relaţie în prezent?

    – A rămas simpatia reciprocă a popoarelor noastre şi va rămâne fundamentul relaţiilor noastre.

    – Nimic nu s-a schimbat?

    – Chiar şi cu ajutorul propagandei anti-Rusia din mass-media, Germania nu a reuşit să distrugă această simpatie.

    – Vă referiţi la Bild?

    – Nu mă refer la voi personal. Dar, bineînţeles, media din Germania este influenţată din greu de către ţara de dincolo de Oceanul Atlantic.

    – Nu ştiam asta. În ce stare se află relaţia dintre Germania şi Rusia?

    – Aveam o situaţie foarte bună în 2005. Schimbul comercial avea un volum de 80 de miliarde de dolari pe an. Mii de slujbe au fost create în Germania datorită investiţiilor ruseşti. În acelaşi timp, mai multe companii germane au investit în Rusia. În plus, existau foarte multe contacte culturale şi sociale între cele două ţări. Acum? Volumul schimburilor comerciale este la jumătate, aproximativ 40 mld. euro.

  • Forţele ruse au început să se retragă din Siria după ce Vladimir Putin a anunţat, luni seara, că Rusia îşi retrage cea mai mare parte a forţelor

    Primul grup de avioane de război a părăsit baza aeriană rusă din Siria, anunţă Ministerul rus al Apărării, relatează AP online.

    Această retragere are loc după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni seara că Rusia îşi retrage cea mai mare parte a forţelor din Siria, inclusiv unele aeronave.

    Ministerul apărării a anunţat că un prim grup a părăsit Siria, inclusiv un număr nespecificat de avioane de tip Su-34.

     Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei şedinţe organizate la Kremlin, cu membri ai conducerii armatei ruse, că retragerea efectivelor ruse din Siria va începe marţi.

    “Cred că obiectivele stabilite de Ministerul rus al Apărării au fost, în linii generale, atinse. De aceea, am ordonat începerea retragerii celei mai mari părţi a forţelor ruse din Siria începând din 15 martie”, a declarat Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei TASS.

    La reuniunea desfăşurată la Kremlin au fost prezenţi inclusiv ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi cel de Externe, Serghei Lavrov.

    “Armata rusă a dat încă o dată dovadă de profesionalism şi de muncă de echipă”, a subliniat Putin, precizând că bazele militare ruse din Tartus şi Khmeimim “îşi vor continua normal activităţile”.

    Mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră – GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 

  • Misterul morţii al unui apropiat al lui Putin se adânceşte. “Nu excludem nicio ipoteză”

    Un fost apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Mihail Lesin, găsit decedat în noiembrie într-o cameră de hotel, la Washington, a murit în urma unor lovituri puternice la nivelul capului – şi nu de infarct, cum scria presa rusă atunci -, au anunţat joi oficiali americani, informează New York Times.

    Deşi legistul şi poliţia nu au declarat moartea lui Lesin ca fiind un act criminal, autorităţile nu mai consideră că rusul a murit de cauze naturale. Lesin, mort la vârsta de 59 de ani, prezenta răni la nivelul gâtului, trunchiului, braţelor şi picioarelor.

    Ancheta continuă, iar Dustin Sternbeck, un purtător de cuvânt al Departamentului Poliţiei D.C a declarat că : “Nu putem exclude nicio ipoteză în acest stadiu”.

    Luni de zile Lesin a fost subiectul mai multor speculaţii. În media din Rusia s-a spus că Lesin s-a certat cu acţionarul majoritar al Gazprom, Iuri V. Kovalchuk, un aliat al lui Putin. Unii au speculat că ar fi fugit în Statele Unite, după ce a decăzut din graţiile lui Putin.

    Mihail Lesin şi-a început ascensiunea în mass-media din Rusia după căderea Uniunii Sovietice, a lucrat în publicitate, şi a obţinut un post executiv în cadrul Gazprom. Între 1999-2004 a fost ministru al presei, în perioada primului mandat al  lui Putin ca preşedinte, şi şi-a extins controlul asupra mass-mediei, televiziunii în principal. Lesin a fost un instrument vital în eforturile Kremlinului de a prelua controlul asupra mass-mediei.

    Mai târziu, el a servit în calitate de consilier prezidenţial. El este creditat ca fiind cel care a creat Russia Today, un post de ştiri în limba engleză, controlat de Guvernul rus.

  • Dacă domeniile de internet ar controla lumea, Rusia nu ar fi cea mai mare ţară – HARTĂ

    Mărimea şi puterea unei ţări nu sunt date de TLD-ul (Top Level Domain/domeniu de nivel superior) pe care îl foloseşte, dar dacă lucrurile stăteau aşa, harta lumii ar fi arătat altfel.

    Cei de la Nominet şi-au imaginat acest lucru şi au creat o hartă în care dimensiunea fiecărei ţări este dată de numărul de nume de domenii înregistrate pe TLD-ul său.

    Pe harta celor de la Nominet cele mai mari teritorii şi ţări sunt Tokelau, Germania, China, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Brazilia şi Australia.

    Vedeţi ce este Tokelau şi de ce mica insulă cu 1.400 de rezidenţi a ajuns să fie cea mai mare ţară din lume pe harta Nominet pe go4it.ro

  • Oficial canadian: “Testele nucleare efectuate de ruşi nu trebuie să îngrijoreze”

    “Orice ţară cu armanent trebuie să îl testeze ocazional, aşa că ceea ce vrea să facă Rusia nu este o mare surpriză”, a spus Generalul în rezervă Ken Pennie, fost comandant al forţelor aeriene din Canada, citat de rcinet.ca. “Aceste lucruri se vor mai întâmpla, nu trebuie să le dăm o atenţie specială.”

    Cu toate acestea, Pennie are dubii referitoare la raportul rusesc potrivit căruia 16 rachete vor fi trase simultan – ceva ce nu s-a mai încercat de 25 de ani. Informaţiile provin de la ziarul rusesc Izvestia, care anunţă că două submarine de tip Borey sunt implicate în exerciţiu, dar specificând faptul că rafala de 16 rachetă va fi trasă de pe un singur submarin.

    Anunţul despre exerciţiul rusesc vine la doar o săptămână după ce serviciile secrete din Norvegia au publicat un raport anual ce subliniază ideea că Vestul se va confrunta, în 2016, cu mişcari greu de anticipat ale Rusiei.

  • Oficial canadian: “Testele nucleare efectuate de ruşi nu trebuie să îngrijoreze”

    “Orice ţară cu armanent trebuie să îl testeze ocazional, aşa că ceea ce vrea să facă Rusia nu este o mare surpriză”, a spus Generalul în rezervă Ken Pennie, fost comandant al forţelor aeriene din Canada, citat de rcinet.ca. “Aceste lucruri se vor mai întâmpla, nu trebuie să le dăm o atenţie specială.”

    Cu toate acestea, Pennie are dubii referitoare la raportul rusesc potrivit căruia 16 rachete vor fi trase simultan – ceva ce nu s-a mai încercat de 25 de ani. Informaţiile provin de la ziarul rusesc Izvestia, care anunţă că două submarine de tip Borey sunt implicate în exerciţiu, dar specificând faptul că rafala de 16 rachetă va fi trasă de pe un singur submarin.

    Anunţul despre exerciţiul rusesc vine la doar o săptămână după ce serviciile secrete din Norvegia au publicat un raport anual ce subliniază ideea că Vestul se va confrunta, în 2016, cu mişcari greu de anticipat ale Rusiei.

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • Dacă Rusia ar începe un război în zona statelor baltice, NATO ar putea pierde în doar 36 de ore

    Ţinând cont de actuala dispunere de forţe armate, Rusia ar putea învinge NATO, în spaţiul statelor baltice, estimează Business Insider. În cel mai optimist scenariu pentru alianţa nord-atlantică, Moscova poate ocupa capitala Estoniei, Tallin, în doar 60 de ore, conform unui studiu al organizaţiei RAND. Raportul încearcă să răspundă la două întrebări: ce s-ar întâmpla în cazul în care Rusia ar invada un stat baltic, membru NATO, precum şi modul în care poate fi evitat un astfel de scenariu.

    Lituania, Letonia şi Estonia sunt cele mai expuse trei state NATO în faţa unei potenţiale agresiuni ruseşti, fiind situate între Rusia, Belarus, aliat principal al Rusiei, enclava Kaliningrad şi Marea Baltică.

    Starea graniţelor, precum şi starea trupelor alianţei NATO, faţă în faţă cu ambiţiile Moscovei, înseamnă riscuri majore pentru cele trei state. Raportul RAND simulează o serie de scenarii de război, folosind experţi civili şi militari, în încercarea de a înţelege cum ar decurge o invazie rusească în zonă.

    Ţinând cont de actuala structură a forţelor NATO din zonă şi din Europa, RAND apreciază că alianţa nu peste în măsură să apere cu succes teritoriul celor mai expuse state membre; în cel mai bun scenariu, pentru NATO, forţele ruse ar ocupa caitalele Letoniei sau Estoniei în doar 60 de ore, iar în cel mai pesimist scenariu, în doar 36 de ore.


    Raportul complet RAND poate fi găsit la http://www.rand.org/pubs/research_reports/RR1253.html