Tag: miliarde

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 15 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Samsung cumpără producătorul de electronică auto Harman cu opt miliarde de dolari

    Samsung Electronics cumpără producătorul de echipamente electronice auto Harman International Industries pentru opt miliarde de dolari, în contextul în care intenţionează să intre în domeniul componentelor tehnologice conectate la internet, potrivit BBC.

    Oferta de 112 dolari pe acţiune reprezintă un bonus de 28% pentru Harman, la preţul de închidere a pieţei, şi reprezintă cea mai mare achiziţie de peste hotare a unei firme sud-coreene.

    Samsung susţine că electronicele auto reprezintă o „strategie prioritară”. Piaţa tehnologiilor conectate este aşteptată să crească la 100 de miliarde de dolari până în 2025.

    Cea mai mare parte a veniturilor Samsung este generată de afacerea smartphone-urilor, dar gigantul încearcă să se dezvolte în noi domenii.

    În 2015, Samsung a creat o divizie centrată pe eletronice auto şi, recent, a investit în producătorul de maşini din China, BYD.

    Harman, care are sediul în Connecticut, face produse folosite în peste 30 de milioane de maşini. Înţelegerea este aşteptată să fie finalizată până la mijocul anului 2017.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 3,1 miliarde de euro la 9 luni, în creştere cu 11,2%

    Banca Naţională a României (BNR) anunţă că investiţiile străine directe în România în valoare de 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, au crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,14 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,75 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 393 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Anul trecut, investiţiile străine directe în România au însumat 3,4 miliarde de euro.

  • Povestea omului care a declarat război părului

    Supranumit şi Regele (King) Gillette, a fost un om de afaceri american care a  inventat cea mai bună versiune de vânzare a aparatului de ras. Existau multe tipuri de modele înainte de proiectarea aparatului Gillette, însă el a inovat prin lama subţire, ieftină, de unică folosinţă şi din oţel ştanţat. Brandul este evaluat la 20,2 miliarde de dolari, iar compania generează vânzări de 7 miliarde de dolari.

    Camp Gillette s-a născut pe 5 ianuarie 1855 în Chicago, Illinois; în octombrie 1871, familia a pierdut totul într-un incendiu care a devastat oraşul, iar familia a decis să se mute în New York. Adolescentul în vârstă de 17 ani a decis să rămână în Chicago, unde începuse să muncească pentru o companie de vânzări en gros, iar doi ani mai târziu a preluat o poziţie în New York. S-a mutat apoi în Kansas, într-o companie care l-a promovat în funcţia de om de vânzări pe teren, la 21 de ani.

    În următorii 20 de ani, a continuat să avanseze; în paralel, îi plăcea să meşterească diverse lucruri şi încerca să inventeze noi produse, de cele mai multe ori fără succes. Citea mult, avea opinii politice puternice şi voia să vadă schimbări radicale în sistemele economice şi sociale ale SUA. Baltimore Seal Company a fost una dintre companiile pentru care Gillette a lucrat ca om de vânzări, în New England şi New York; preşedintele acestei companii, William Painter, a inventat dopul metalic zimţat folosit frecvent astăzi. Dopul a devenit noul standard în industrie, motiv pentru care Painter a şi schimbat numele companiei în Crown Cork and Seal Company. Gillette şi Painter au avut o relaţie apropiată, atât personală, cât şi prin prisma businessului. Painter l-a încurajat să lucreze la un produs care să fie aruncat după folosire şi care să îi fidelizeze pe consumatori.

    În 1890, Gillette devenise un om foarte ocupat – până la momentul în care a lansat ideea care avea să îi schimbe viaţa (în 1895), era deja cunoscut în cercurile politice radicale. Motivat de mama sa, care, după 35 de ani în care a colectat şi testat reţete şi sfaturi legate de bucătărie, a scris bestsellerul White House Cookbook, Gillette a publicat şi el o carte: The Human Drift, un manifest al unei lumi utopice; printre ideile cuprinse în aceasta se afla şi una conform căreia toată industria ar trebui să fie preluată de o singură corporaţie, deţinută de public, şi că toţi cei din SUA ar trebui să trăiască într-un oraş gigant, „Metropolis powered by Niagara Falls“. În 1895, în timp ce se bărbierea, i-a venit „ideea care avea să-i aducă o avere“.

    Până atunci, bărbaţii care se bărbiereau erau nevoiţi să ascută briciul în fiecare zi, folosind un zbir din piele; aparatele de ras erau relativ scumpe şi aveau lame care se toceau rapid. Aşadar, un aparat de ras a cărui lamă ar putea fi aruncată atunci când s-a tocit ar răspunde unei nevoi reale şi ar putea să fie profitabil. Aparatele de ras sigure au fost dezvoltate la mijlocul secolului al XIX-lea de către fraţii Kampfe, care au pus bazele primului model. Gillette a îmbunătăţit acest design şi a introdus lama de ras din oţel de înaltă calitate, pe care a pus-o la vânzare la suma de 5 dolari (ce valorau aproximativ 140 de dolari în 2014) – jumătate din salariul mediu pe o săptămână al unui muncitor. S-au vândut milioane astfel de unităţi. William Emery Nickerson, un maşinist expert şi partener al Gillette, a schimbat modelul original, îmbunătăţind mânerul şi cadrul. Nickerson a proiectat echipamentul care a produs lamele la nivel de masă. Pentru a vinde produsul, Gillette a fondat American Safety Razor Company pe 28 septembrie 1901 (un an mai târziu schimbând numele companiei în Gillette Aparate de Ras).

    Gillette şi asociatul său, John Joyce, s-au luptat pentru controlul asupra companiei; Gillette i-a vândut în cele din urmă acţiunile lui Joyce, însă numele său a rămas pe brand. În 1920, la expirarea brevetului, compania Gillette a pus bazele unei cercetări pentru proiectarea unor modele îmbunătăţite. În timpul Marii Depresiuni americane, a ajuns aproape în stare de faliment, după ce a cheltuit sume imense de bani pe proprietăţi şi după ce valoarea acţiunilor sale în companie a scăzut. Gillette a murit pe 9 iulie 1932, în Los Angeles, California.

  • Cum a reuşit un şofer de autobuz să inventeze o băutură care azi este consumată pe tot globul

     

    S-a născut într-o familie săracă din Thailanda în 1923 şi a început să lucreze la crescătoria de raţe a părinţilor, iar acum are o avere cumulată de peste 20 de miliarde de euro. Totul datorită unei băuturi energizante, informează Daily Mail.

    Chaleo Yoovidhya a devenit recunoscut drept miliardarul modest, după ce a dat lovitura cu băutura energizantă Red Bull pe care a creat-o în 1975. “Tatăl meu iubeşte viaţa simplă. Nu poartă bijuterii, inele şi poartă un ceas vechi. Nu-i place să cumpere haine şi nici să care bani după el”, a spus fiica lui Suthirat.

    Înainte de Red Bull, Chaleo Yoovidhya a părăsit şcoala la 10 ani pentru a-şi putea ajuta părinţii muncind la crescătoria de raţe şi vânzând fructe.

    Se spune că i-ar fi venit ideea unei băuturi energizante în vremea când a fost şofer de autobuz când a văzut că alţi şoferi beau băuturi pentru a-i revigora în timpul călăoriilor lungi. A creat Krating Daeng -Red Bull-ul thailandez – în 1975 şi conţinea cafeină, zahăr, taurină, aminoacizi şi sucroză, apoi vânzătorul de pastă de dinţi Diestrich Mateschitz  a descoprit băutura şi a văzut potenţialul acesteia. Împreună au decis să vândă produsul pe pieţe occidentale, au schimbat reţeta şi au vândut băutura în cutiile cu argint şi albastru. Acum Red Bull vinde milioane de doze în 165 de ţări şi este unul dintre cele mai recognescibile branduri din lume.

    Băutura a avut un succes fenomenal, dar Yoovidhya a rămas la fel de modest ca întrecut şi chiar dacă s-a mutat în Bangkok îşi vizita des satul de unde a plecat. Însă acelaşi lucru nu poate fi spus şi despre nepoţii lui care s-au născut în bogăţia imperiului Red Bull. Aceştia se fotografiază în avioane private, maşini de lux cu haine şi bijuterii scumpe.

    Chaleo Yoovidhya a murit în 2012 şi a fost îngropat în satul natal.

     

  • Vânzări de peste 12 miliarde de dolari într-o jumătate de zi pentru Alibaba

    La jumătatea evenimentului de cumpărături Singles Day, platforma de cumpărături Alibaba din China a depăşit, cu vânzări de peste 12 miliarde de dolari, recordul de anul trecut şi se îndreaptă spre un total al zilei de 20 de miliarde de dolari.

    Totuşi, spune BBC, există voci care contestă autenticitatea numerelor, în condiţiile în care unii vânzători online au manifestat tendinţa de a „umfla” raportările. O ată problemă a evenimentului anual de shopping sunt vânzătorii de bunuri falsificate.

    Pe de altă parte, Alibaba a anunţat că 85% din cumpărături au fost făcute de pe telefoane mobile. Compania a experimentat noi tehnologii în materie de cumpărături online, cum este realitatea virtuală.

  • Cum a pierdut acest om nu mai puţin de 5,1 miliarde de dolari din cauza lui Trump

    Victoria lui Donald Trump asupra lui Hillary Clinton a stârnit rumoare în întreaga lume. Mulţi au fost dezamăgiţi, scârbiţi sau şocaţi de această veste, iar pe alţii i-a costat chiar miliarde de dolari. Cea mai bogată persoană din Mexic şi a cincea cea mai bogată din lume, Carlos Slim, a pierdut 9,2% din averea sa după ce moneta naţională, peso-ul, s-a prăbuşit cu 12% după ce a fost anunţată victoria lui Trump, scrie Yahoo Finance.

    Şi alţi mexicani bogaţi au avut de pierdut. Eva Gonda Rivera a pierdut 487 de milioane de dolari, iar Lorenzo Servitje Sendra 397 milioane, dar şi miliardarii americani au pierdut foarte mult. O treime din indexul Bloomberg al celor mai bogaţi oameni sunt americani, iar averea lor cumulată a scăzut cu 9,3 miliarde de dolari. 

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, l-a felicitat pe Donald Trump pentru victoria în scrutinul prezidenţial, lansând un apel la unificarea societăţii americane şi declarându-se “mândru” de activitatea colegei sale democrate, Hillary Clinton, învinsă în alegeri.

    Candidatul democrat, Hillary Clinton, a recunoscut, miercuri, victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial, exprimând speranţa că politicianul republican va fi “preşedintele tuturor americanilor”. 

  • Don Grantham, Preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est: Până în 2025, peste 5 miliarde de persoane vor fi conectate. Cele mai multe date vor fi stocate în platforma cloud

    Peste 50% dintre oameni la nivel mondial sunt conectaţi şi folosesc tehnologie şi servicii în fiecare zi. Este doar o problemă de timp până când şi ceilalţi 50% vor fi conectaţi. Până în 2025 vor fi 5 miliarde de persoane conectate. Cele mai multe date vor fi stocate în platforma cloud, a spus Don Grantham, Preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est, în cadrul Summitului Microsoft 2016.

    Sistemul de digitalizare are patru componente: este vorba despre cum se poartă o entitate cu clienţii şi cum schimbă experienţa pentru clienţi, cum îşi împuterniceşte angajaţii folosind transformarea digitală, cum sunt optimizate modelele operaţionale şi cum se schimbă acestea şi cum se schimbă produsul.

    ”Am un exemplu care ilustrează asta foarte bine: am lucrat cu Rolls Royce. Ei acum furnizează servicii complete de mentenanţă clienţilor. Ei şi-au dat seama că pot să ofere un plus de valoare clienţilor prin adăugarea de senzori pe motoare, care oferă extrem de multe informaţii, trecute ulterior prin data analytics. Aceste informaţii ajută clienţii în mai multe aspecte şi economisesc foarte mulţi bani în zone precum reparaţii sau economie de combustibil. O singură problemă poate costa compania până la milioane de dolari pe zi dacă nu este descoperită la timp”, a spus el. 

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro