În ultimii trei ani de criză, adică de la începutul lui 2009 şi până la finele anului trecut, litrul de benzină comercializat pe piaţa locală s-a scumpit cu peste 84%, în euro, arată datele publicate în buletinele petroliere realizate de Comisia Europeană. În lei, creşterea a fost de 82%, comparând preţurile afişate de Petrom de la începutul lui 2009 cu cele afişate în prima zi a acestui an. Totodată, în ultimii trei ani de criză, economia României a picat cu 7%. Datele Comisiei Europene arată că dacă pe data de 12.01.2009 un litru de benzină costa circa 0,66 euro (3 lei), pe 19.12.2011 acelaşi litru de benzină se cumpăra cu peste 1,2 euro (5,6 lei). Cu aceste creşteri de preţ, România se clasează pe al doilea loc în topul scumpirilor la benzină între toate cele 27 de state membre, medalia de aur fiind adjudecată de petroliştii din Grecia, ţară în care acest tip de carburant a crescut cu aproape 98% în perioada de timp analizată. Podiumul este completat de Letonia, dar la o diferenţă considerabilă de primii clasaţi, aici litrul de benzină scumpindu-se cu “numai” 67,8%.
Tag: energie
-
Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”
“Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.
Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.
DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.
Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.
Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.
În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”
Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.
-
Majorarea accizelor la motorină va genera creşterea cu 2% a preţurilor
Guvernul a aprobat, marţi seara, noua formă a Codului Fiscal, în care creşterea accizelor la motorină cu 4,4%, de la 358 euro la 374 euro/tonă, este printre cele mai importante reglementări care vor fi aplicate începând cu anul viitor. “Avem obligaţia ca în 2013 să ajungem la motorină la nivelul accizei minime. Pentru 2012 a trebuit să respectăm acest calendar, urmând ca şi în 2013 să aplicăm prevederea legată de majorare. Sigur că este şi un impact estimat asupra preţurilor, colegii au calculat un 2%”, a spus Ialomiţianu.
-
Consumul final de electricitate ar putea creşte cu 5% în 2012
ANRE apreciază că în acest an consumul de energie va ajunge la 46,62 milioane MWh. În primele zece luni ale acestui an consumul a urcat cu 3,8% faţă de perioada similară a anului trecut, la 43,42 milioane MWh, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
-
Turcia şi Azerbaidjan semnează un acord pentru construcţia unui gazoduct către Europa
Partenerii proiectului vor fi grupul azer de stat SOCAR şi companiile de stat Botas şi TPAO din Turcia. La acest proiect s-ar putea alătura ulterior alte companii internaţionale de petrol şi gaze, se arată într-un comunicat al Ministerului turc al Energiei.
-
Unde poţi să-ţi faci cel mai ieftin plin de carburant la plecarea din Bucureşti
Cel mai ieftin litru de motorină din reţeaua de benzinării Petrom din Bucureşti se găseşte în staţia situată pe Calea Vitan, nr. 49-55, iar cea mai ieftină benzină poate fi achiziţionată din punctul de alimentare situat pe bulevardul Constantin Brâncoveanu, nr. 16 B, arată datele disponbile pe site-ul Petrom. Astfel, cel mai ieftin litru de motorină din Bucureşti costă 5,44 lei, iar cea mai ieftină benzină are un preţ de 5,28.
La polul opus, cei mai scumpi carburanţi din reţeaua de benzinării Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră, sunt în zonele centrale ale capitalei aşa cum este Calea Dorobanţilor. Astfel, cel mai scump litru de motorină poate fi achiziţionat din benzinăria Petrom situată pe Calea Dorobanţilor cu 5,63 lei. Tot de aici, se poate cumpăra şi cel mai scump litru de benzină cu 5,49 lei.
-
Cum ar putea fi produsă întreaga energie necesară unei locuinţe de uşile pe care le are?
Arhitecţii şi proiectanţii se axează din ce în ce mai mult pe a face imobile cu un consum redus de resurse şi cu un grad de reciclare maxim. Având în vedere că uşile secţionale pot ocupa până la 50% din suprafaţa faţadei unei clădiri, introducerea tehnologiei bazate pe celule fotovoltaice poate produce suficientă energie pentru consumul locuinţei.
În prezent, energia din resurse regenerabile reprezintă doar 9% din consumul total la nivel mondial, iar obiectivul pentru anul 2020 este de a se ajunge la 16%, potrivit The Energy Information Administration.
Sistemul fotovoltaic poate fi legat la sistemul public energetic, astfel încât să aibă doar rolul de a contribui la alimentarea cu energie a clădirii, sau poate să fie de sine stătător, caz în care îşi asumă şi îndeplineşte cu succes rolul de furnizor total de energie.
MCA şi-a consolidat poziţia în piaţă anul acesta, după ce în 2010 a realizat o cifră totală de afaceri de 6,5 milioane de euro. Până la finele anul 2011, MCA ţinteşte o cifră de afaceri consolidată de 10 milioane de euro.MCA este cel mai vândut brand autohton de uşi de secţionale şi ruloruri de ferestre, marcă înregistrată a companei MILCA SRL, cu sediul social în judeţul Giurgiu.
Producătorul exportă regulat în opt state europene, precum Belgia, Franţa, Austria, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Moldova si Italia, având cea mai mare fabrică de profil din zona Europei de Est. Fabrica de la Jilava are o capacitate de producţie de 10.000 unităţi anual şi o reţea de distribuţie proprie de 1.000 de dealeri. -
CE reclamă România şi Bulgaria la Curtea de Justiţie din cauza lipsei transparenţei pe piaţa gazelor
Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale, arată CE într-un comunicat. Comerţul transfrontalier este posibil numai dacă toţi participanţii la piaţă au acces egal la reţelele pentru transportul gazelor naturale în scopul aprovizionării clienţilor, iar pentru a garanta accesul egal al terţilor este important să se pună la dispoziţie pe piaţă capacitatea maximă a reţelei, se arată în comunicat. Totodată, la fel de importantă este furnizarea tuturor participanţilor la piaţă informaţii fiabile şi transparente cu privire la capacitatea reţelei.
-
Hidroelectrica a cerut ANRE o creştere a tarifelor de până la 50%
“Întotdeauna am livrat pentru sectorul reglementat sub preţurile comerciale, şi chiar sub preţurile de producţie uneori. Obiectivul nostru este să livrăm populaţiei energie ieftină, dar nu la nivel de jumătate de preţ. Avem nevoie de acoperirea costurilor şi sper că vom fi înţeleşi. (…) Noi am dori să creştem aceste preţuri cu până la 50%”, a declarat, marţi, la un forum energetic, directorul general al companiei, Constantin Trihenea. El a adăugat că în prezent compania produce la 40-50% din capacitate, dar speră ca până la finele anului Hidroelectrica să înregistreze profit.
-
Rezervele de gaze mai ajung 15 ani, dar ar putea creşte după explorările din Marea Neagră
“Vom rămâne dependenţi de importul de petrol în viitor, avantajul este că pentru petrol este o piaţa mondială şi avem surse diverse de aprovizionare. În privinţa gazelor naturale, depedenţa de import este mai redusă, dar şi aici producţia este în scădere. Perspectivele imediate în privinţa gazelor naturale sunt mai încurajatoare decât la petrol, existând posibilitatea de noi descoperiri în zone adânci şi în Marea Neagră”, a declarat joi Pătruţi, prezent la un seminar pe tema energiei. Potrivit acestuia, un rol important pentru asigurarea aprovizionării cu gaze a României va fi crearea unei pieţe unice la nivel mondial, la fel ca în cazul petrolului. Totodată, Pătruţi consideră că rezervele de gaze ale României vor creşte prin viitoarele descoperiri de gaze neconvenţionale.