Tag: decizie

  • HIDROELECTRICA RĂMÂNE ÎN INSOLVENŢĂ. Decizia este irevocabilă

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, joi, menţinerea hotărârii din 20 iunie a Tribunalului Bucureşti privind deschiderea procedurii insolvenţie Hidroelectrica, respingând astfel cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind. Instanţa arată în decizie că, în rejudecarea cauzei în faza recursului, respinge cererile de intervenţie voluntară formulate de Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries. Totodată, instanţa menţionează în decizie că menţine dispoziţiile Tribunalului Bucureşti privind insolvenţa Hidroelectrica. Decizia este irevocabilă, astfel că rămân în vigoare dispoziţiile din cadrul procesului de renegociere a contractelor directe a energiei şi deciziile de reziliere a acordurilor cu companiile Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C, luate după intrarea companiei în insolvenţă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CSAT a aprobat planul referitor la achiziţia avioanelor multirol

    “Membrii Consiliului au aprobat «Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană» în cadrul programului «Avion multirol al Forţelor Aeriene» în concordanţă cu interesele esenţiale de securitate ale ţării şi cu angajamentele asumate de România în cadrul organizaţiilor europene şi nord-atlantice”, se arată în comunicatul CSAT. Ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, afirma, la începutul lunii august, că procesul de achiziţie a avionului multirol de către Armata română a fost accelerat, urmând ca în circa două luni să se ia o decizie, după ce va avea loc şi o dezbatere în CSAT privind variantele aflate la dispoziţie. Dobriţoiu declara atunci că modelele de avioane avute în vedere sunt avioanele de generaţia a V-a.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CCR mută, PDL dă şah la Antonescu

    CCR a stabilit însă că tot sub controlul ei intră şi hotărârile legate de regulamentele şi procedurile de numire a conducerii Camerelor, contrazicându-şi astfel propria decizie din 9 iulie, când, sesizată de PDL asupra înlocuirii lui Vasile Blaga la conducerea Senatului, aprecia că “revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului este un act juridic cu caracter individual, care nu poate fi supus controlului exercitat de CCR, deoarece nu priveşte probleme de drept ce ar putea fi supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la normele şi principiile fundamentale”.

    Ca să fie şi mai clar, CCR explica atunci că ea “nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru”.

    Prin urmare, grupul parlamentar al senatorilor PDL a depus rapid la CCR o sesizare privind schimbarea lui Vasile Blaga de la şefia Senatului, ştiind că întoarcerea lui Blaga ar însemna o mare lovitură pentru USL, din moment ce l-ar înlătura din funcţie pe Crin Antonescu, candidatul uniunii la preşedinţie. Este de aşteptat ca o sesizare similară să fie făcută şi de grupul deputaţilor PDL pentru Roberta Anastase, al cărei înlocuitor în funcţie este Valeriu Zgonea (PSD).

  • CCR: Decizia privind programul la referendum între 7.00 şi 23.00, constituţională

    Plenul Curţii Constituţionale a analizat obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, formulată de un număr de 63 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

    În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 4 (stabilirea intervalului de vot de la 7.00 la 23.00) din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti: Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat

    “Comisia îşi exprimă cu această ocazie serioase dubii privind calitatea actului de coordonare ştiinţifică în cazul analizat”, se arată în raportul Comisiei de Etică. Una dintre analizele raportului se numeşte “Procedee şi tipuri de plagiere în teza de doctorat a domnului Victor Ponta”, iar cea de-a doua reprezintă o anexă nr. 2 care cuprinde lista paginilor din teză cu texte reproduse fără respectartea regulilor de citare din cele patru lucrări ştiinţifice sursă”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Reacţia lui Victor Ponta după decizia de plagiat: Decizia este politică. Este o comisie ad-hoc făcută special pentru mine

    “Potrivit Legii educaţiei fãcută de domnul Funeriu, singura decizie recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, ANCS. Acea comisie s-a pronunţat definitiv, ieri, şi decizia ei arată că nu există plagiat. Facultatea de Drept a refuzat să încalce legea, iar ce se decide azi este o decizie politică, dovadă că nu am fost chemat niciodată să-mi exprim un punct de vedere. Atenţie! Este singura dată când nu am fost chemat, iar această comisie nu a funcţionat până acum niciodată. Este o comisie ad-hoc făcută special pentru mine”, a spus premierul Victor Ponta.

    Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti (UB) a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, “prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Insolvenţa Hidroelectrica deschide cutia Pandorei – cum a ajuns compania de la “vom mobiliza 470 de milioane de euro” la “nu am găsit bani în firmă”

    Prima care a taxat dur această măsură a fost agenţia de rating Moody’s, care a coborât cu patru trepte ratingul producătorului român de energie controlat de stat. Interesant este că anunţul agenţiei de rating a venit cu câteva ore înainte ca instanţa să admită cererea de insolvenţă. În primă fază, starea de insolvenţă a Hidroelectrica, “la pachet” cu reducerea ratingului, ar putea genera costuri suplimentare pentru companie, care s-ar putea reflecta în preţul energiei sau în scăderea cantităţii de energie livrată în sistemul naţional.

    Experţii în energie contactaţi de BUSINESS Magazin sunt de părere că până când Hidroelectrica îşi va reface imaginea de companie reorganizată va dura, iar între timp compania se va împrumuta la dobânzi mai mari, investiţiile curente, reparaţiile, s-ar putea să aibă de suferit. În plus, administratorul judiciar al companiei ar putea decide reduceri de personal, acţiune care ar putea fi urmată de greve şi implicit de livrarea în sistem a unei cantităţi mai mici de energie. “O serie de reacţii viscerale ar putea apărea şi din partea creditorilor, care ar putea majora dobânzile la împrumuturile acordate Hidroelectrica”, este de părere Ionuţ Purica, expert în energie. Pe de altă parte, chiar şi un administrator judiciar foarte bun are nevoie de timp pentru a se adapta cu profilul Hidroelectrica. “Euro Insol intră ca administrator judiciar de la hoteluri, Romexpo şi Plafar, într-un domeniu de o cu totul altă anvergură, domeniul energetic. Este o curbă de învăţare”, a mai spus Purica.

    BANCHERII: “O MĂSURĂ ABSOLUT CONTRAPRODUCTIVĂ”
    Nici reacţia mediului de afaceri nu a întârziat, acesta caracterizând măsura intrării în insolvenţă a Hidroelectrica drept una “absolut contraproductivă”. Bancherii care au creditat Hidroelectrica au anunţat că trebuie să provizioneze întreaga expunere, chiar dacă li s-a promis că ratele vor fi plătite la timp după intrarea în insolvenţă. “Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat”, a declarat Mişu Negriţoiu, directorul general ING România, la ZF Bankers Summit12.

    MIZA – ANULAREA CONTRACTELOR CU BĂIEĂII DEŞTEPŢI?
    Cum a ajuns Hidroelectrica, a doua cea mai valoroasă companie din România – evaluată în 2011 de Ziarul Financiar la 3,49 miliarde de euro, să rămână fără lichidităţi rămâne deocamdată un mister. Motivele oficiale invocate de companie sunt mai multe, legate de secetă, devalorizarea monedei naţionale, majorarea pierderilor financiare. Neoficial, miza ar putea fi anularea contractelor cu aşa-numiţii băieţi deştepţi. De altfel, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale din 2011, prin contractele directe încheiate în mod netransparent, Hidroelectrica a pierdut 4-5 miliarde de lei.

    În acelaşi timp, Comisia Europeană a iniţiat în urmă cu două luni o investigaţie privind contractele prin care producătorul român de energie controlat de stat a vândut energie electrică la tarife preferenţiale.
    Cu doar câteva luni înainte, nimic nu anunţa o asemenea situaţie în curtea celui mai mare producător de energie. Comparând declaraţiile făcute la începutul anului de un fost director general al Hidroelectrica, Dragoş Zachia-Zlatea, cu cele făcute zilele trecute de Remus Vulpescu, preşedintele CA, diferenţa este semnificativă.

    Iată ce spunea Zlatea în februarie, în cadrul ZF Power Summit: “Avem peste zece proiecte de investiţii aflate în derulare care pot aduce un plus de peste 300 de megawaţi în următorii ani. Vom mobiliza 470 de milioane de euro din surse proprii şi credite bancare atrase pentru aceste proiecte pe care trebuie să le rerminăm până în 2015….Am atras peste 100 de milioane de euro de la BERD…Cifra de afaceri bugetată pentru 2012 este similară cu 2011 şi e în valoare de trei miliarde de lei, profitul bugetat pentru 2012 este 85-100 milioane de lei, ne-am întors la trendul normal înainte ca seceta să ne scadă profitul”.

    Şi iată ce a spus Remus Vulpescu, pe 20 iunie a.c., în ziua intrării oficiale în insolvenţă a Hidroelectrica: “Eu nu am găsit bani în firmă….Hidroelectrica a avut un profit contabil, dar nu are lichidităţi. Dacă s-ar fi provizionat şi cantitatea de energie vândută pe datorie către unele CET-uri, nu ar mai fi avut profit, ar fi intrat pe pierderi…Hidroelectrica datorează MECMA circa 200 de milioane lei, Apelor Române – 160 milioane lei, pentru redevenţe la apă, Fondului Proprietatea – 44 milioane lei, aferente dividendelor pentru 2010, la CE Turceni – 41 milioane de lei”

    CE PROMITE ADMINISTRATORUL JUDICIAR
    Imediat după anunţul Tribunalului Bucureşti privind admiterea cererii de insolvenţă, Remus Borza, administratorul judiciar desemnat de instanţă, la propunerea CA al Hidroelectrica, a anunţat planurile sale pentru companie. Potrivit lui Borza, sarcina administratorul judiciar, aşa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală şi, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic. Mai mult, Borza promite că toate contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate temeinic, inclusiv cele cu “băieţii deştepţi”, iar cele care se va constata că aduc prejudicii companiei vor fi anulate.

  • CCR a decis: preşedintele Băsescu merge la Consiliul European

    Iată comunicatul CCR:

    “În şedinţa din ziua de 27 iunie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat cererea formulată de Preşedintele României privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

    La şedinţa de judecată au participat, din partea Preşedintelui României, domnul Ştefan Deaconu, consilier prezidenţial, iar din partea Guvernului, primul-ministru, domnul Victor-Viorel Ponta, împreună cu ministrul justiţiei, domnul Titus Corlăţean, şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Mircea Duşa.

    În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din delegaţia care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012.

    În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.

    Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României şi Guvernului.”

  • Guvernul a amânat o decizie în privinţa despăgubirilor pentru proprietăţile naţionalizate

    “La acest moment, plafonul de despăgubire rămâne la 15% din valoarea bunului, dar Guvernul trebuie să mai analizeze procedurile înainte de a aproba actul normativ, legate inclusiv de dosarele deja depuse”, au arătat sursele.

    Guvernul a anunţat, săptămâna trecută, că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European îndeamnă statele UE care nu au recunoscut Kosovo, inclusiv România, să ia decizia recunoaşterii

    În altă ordine de idei, Parlamentul UE a salutat decizia Consiliului European de a acorda Serbiei statutul de candidat pentru integrarea europeană. PE îşi exprimă însă preocuparea în legătură cu discriminarea grupurilor minoritare din Serbia, îndemnând Guvernul de la Belgrad să asigure respectarea drepturilor fundamentale. În privinţa statului Muntenegru, PE a luat notă de progresele înregistrate de Guvernul muntenegrean, salutând decizia de începere a negocierilor de aderare în iunie.

    Mai multe pe mediafax.ro