BusinessMagazin

Tag: China

  • China a depăşit Japonia şi a devenit a doua cea mai mare economie a lumii

    În funcţie de cât de rapid va creşte cursul de schimb al
    yuanului, China ar putea depăşi şi SUA peste aproximativ 15 ani,
    potrivit proiecţiilor Băncii Mondiale, grupului american Goldman
    Sachs şi altor instituţii financiare.

    Economia chineză a fost anul trecut foarte aproape de a depăşi
    Japonia, astfel că anunţul lui Yi nu a constituit o surpriză.
    “China este de fapt acum a doua mare economie a lumii”, a spus
    oficialul într-un interviu acordat revistei China Reform.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sa te multumesti cu cateva procente

    Insul in cauza nu este nici savant nici autist genial, este doar
    un ins cu imaginatie care si-a zis, avand unealta trebuincioasa –
    jocul – “ce-ar fi daca?”. Si a trasat intai pe hartie milimetrica
    si apoi pe monitor cel mai mare oras pe care il poate administra
    inteligenta artificiala – sase milioane de locuitori, populatie ce
    stagneaza si care nu trebuie sa calatoresca, pentru ca lumea este
    peste tot la fel. Mai adaugati, pentru obtinerea eficientei
    definitive, locul de munca in acelasi imobil cu locuinta, lipsa
    pompierilor, a scolilor si spitalelor, un stil de viata
    inregimentat, alaturi de poluare masiva si somaj ridicat. Pe scut,
    o adunatura de milioane de sclavi idioti, cu o speranta de viata
    redusa, de numai 50 de ani si cu mintea controlata de sistem.

    Problema sanatatii l-a preocupat pe creator o perioada si putea fi
    depasita cu ajutorul unui pachet de masuri, dar acesta a preferat
    sa dezvolte un sistem politienesc nemilos, o alegere mult mai
    eficienta. In economia jocului (este vorba de SimCity 3000) orasul
    in cauza a rezistat 50.000 de ani.
    Eficienta intruchipata, cum ziceam; si, de ce nu, un model de care
    ar trebui sa ne temem in dezvoltarea viitoare a societatii
    omenesti.

    Mi-am adus aminte de orasul din SimCity rumegand toate stirile
    despre inchiderea institutiilor de cultura – teatre sau opere sau
    reducerea numarului de angajati. Bomboana a fost oferita de stirile
    ProTV despre concurenta acerba de la academia de politie, unde se
    inregistrau de doua ori mai multi candidati pe loc decat la
    Administratie si Afaceri la Universitatea din Bucuresti (scorul: 14
    la 7).

    Sa recapitulam acum: stil de viata inregimentat, mai putine
    scoli si spitale, poluare de orice fel, somaj, nu suna cunoscut? Si
    intreb asta fara sa am in minte imbecilitati induse de teorii
    conspirationiste, ci cunoscand indeajuns firea umana.

    Si zic: dom’ne, nu inchideti teatre, nu taiati viorile sau
    suflatorii din orchestrele simfonice, nu reduceti numarul lebedelor
    din balet. Cheia bunastarii Romaniei nu este pe statele de plata
    din teatre, ci in numarul de slujbe care apar si in masurile pe
    care le luati pentru ca slujbele sa apara.

    Romanii sunt prea saraci pentru antreprenoriat si (o parere
    personala, dar ganditi-va bine inainte de a apuca piatra!) nici
    creativitatea nu-i da afara din casa. Dar sunt excelenti
    executanti, asa ca mizati pe atragerea de investitii si de companii
    importante. Poate ca nimic nu-i mai ieftin decat mana de lucru a
    chinezului, dar invatati sa speculati distantele si apropierile
    culturale si economice dintre romani si vestici.

    Diferenta dintre starea actuala a economiei din lumea
    occidentala (si adaug aici si Romania) si exuberanta chineza este
    sa te multumesti cu cateva procente din ceva. Sa explic: am citit
    recent, in Businessweek, niste date extrem de graitoare despre Hon
    Hai Precision Industry, cunoscuta si drept Foxconn, companie care
    are 800.000 de angajati si venituri de peste 60 de miliarde de
    dolari, mai mari decat orice alta companie din IT. Hon Hai produce
    pentru Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP, iar raportul la slujbe
    este de un occidental la zece chinezi. La impartitul banilor,
    raportul se inverseaza – avem noua dolari pentru americani si numai
    unul pentru chinez. Cu toate astea, economia chineza infloreste,
    iar cea americana, fie ea si supertehnologizata si inovatoare, nu
    se simte foarte bine. Cu toate ca chinezul beneficianza de un
    procent infim, dar atat de important, din castigul occidentalului.
    Nu mai vorbesc de americanul de rand; cred ca multi dintre ei
    jinduiesc fara rezerve la o slujba de genul celei de la Foxconn.
    Cum jinduieste si bugetul american, dar si cel romanesc. Pe scurt,
    Chinezul are de lucru si americanul nu.

    O alta marota a ultimei perioade, contrazisa de realitate:
    energia verde si beneficiile acesteia. A spus-o Emil Boc, dar care
    nu a facut nimic, ceea ce, trebuie sa spun, nu-i prea rau, dar au
    spus-o si lideri occidentali. Care au facut, fara sa stie ca in
    cazul Spaniei, un model pentru energia verde, lucrurile au mers
    asa: fiecare slujba in energie verde a insemnat peste doua slujbe
    obisnuite eliminate (scorul este de 1 la 2,2). In acelasi timp,
    slujbele din energia verde au fost doar temporare – numai una din
    zece s-a permanentizat.
    Secretul bugetului nu este sa alegi intre impozitul progresiv sau
    cota unica, ci sa ai pe cine sa impozitezi – mai multe slujbe de
    impozitat, mai multi salariati, mai multe afaceri pornite.
    Romania se indreapta, si fara teatru si opera si dans cu atat mai
    repede, spre o societate la fel de rigida si de stupida ca aceea
    obtinuta de joc de baiatul acela. Prima optiune a romanului nu
    trebuie sa fie facultatea de politie si relativa siguranta pe care
    slujba la stat o ofera, ci lumea reala, spiritul antreprenorial,
    abordarea deschisa intr-o societate care nu se bazeza pe ignoranta
    si furt.
    Pe urma romanul trebuie sa mearga la teatru sau la opera.

  • Site-urile chineze de tip Twitter, inchise temporar pentru consolidarea autocenzurii

    Cele mai mari si mai populare microbloguri din China au fost
    inchise temporar, saptamana trecuta, pentru “mentenanta” sau au
    trecut la versiuni “beta” sau “de testare”. Aceste versiuni de
    rezerva ale furnizorilor de servicii de micro-blogging sunt
    utilizate de companii pentru “consolidarea sistemelor lor de
    autocenzura” si stergerea tuturor informatiilor sensibile din punct
    de vedere politic, din ordinul autoritatilor chineze din domeniul
    Internetului, potrivit unor angajati din cadrul acestor
    companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile chineze de stat au cumparat masiv dolari pentru a deprecia yuanul

    Yuanul a crescut in prima parte a sedintei de marti, dupa ce
    Banca Populara a Chinei a afisat un curs de referinta neasteptat de
    ridicat in debutul zilei, de 6,7980 yuani/dolar, nivel apropiat de
    inchiderea de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moneda Chinei, la cel mai ridicat nivel din istoria moderna a tarii

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Picatura chinezeasca: Beijingul schimba regimul valutar, dar nu cum vrea Washingtonul

    Banca Populara a Chinei a anuntat sambata, printr-un comunicat
    difuzat si in chineza, si in engleza, ca de luni, 21 iunie, revine
    la practica dinainte de 2008, de a stabili valoarea yuanului in
    raport cu un cos de valute, nu numai in raport cu dolarul. A fost
    clar o cedare fata de presiunile SUA, tinand cont ca in Congres
    exista planuri de a impune limitari la importurile din China daca
    Beijingul nu renunta la legarea yuanului de dolar, considerata
    cauza de baza a excedentului comercial de ani de zile al SUA in
    raport cu China.

    Presedintele Obama, oficialii Bancii Centrale Europene si cei ai
    FMI au salutat cu entuziasm comunicatul, sperand probabil ca el
    semnaleaza disponibilitatea Chinei de a lasa yuanul sa se aprecieze
    rapid si substantial, adica asa cum isi doresc americanii. Numai ca
    duminica, aceeasi Banca Populara a Chinei a precizat, intr-un

    alt comunicat     difuzat numai in chineza, ca “nu exista nici o
    baza pentru o apreciere substantiala a renminbi (yuanul)” si ca
    banca “este decisa sa imbunatateasca administrarea cursului valutar
    si sa mentina cursul renminbi la un nivel rezonabil de stabilitate,
    pentru a mentine stabilitatea macroeconomica si financiara”.

    Cu alte cuvinte, eliberarea yuanului urmeaza sa fie mai curand
    simbolica, iar Beijingul n-are in nici un caz de gand sa-si puna in
    pericol economia printr-un curs de schimb volatil. Unii
    analist    i au vazut si partea buna, temandu-se ca daca yuanul ar
    deveni prea flexibil, China ar inceta sa mai cumpere obligatiuni de
    trezorerie americane (instrument prin care pana acum a mentinut
    raportul stabil intre yuan si dolar).

    Cat despre analistii chinezi, ei prevad ca toate companiile
    importante ale bursei chinezesti, de la companii aeriene la firme
    financiare si banci, vor avea de castigat, fiindca activele lor se
    vor scumpi odata cu eventuala apreciere a monedei. In ce ii
    priveste pe exportatori, care evident ar fi afectati de o crestere
    de valoare a yuanului, “scumpirea mainii de lucru si slabiciunea
    pietelor de export inseamna ca nu ne vom mai putea baza pe
    exporturi ca motor al cresterii, asa incat companiile concentrate
    spre piata interna, ca bancile si firmele de investitii, vor avea
    de castigat”, sustine
    Cao Xuefeng    , analist la Western Securities din Chengdu.

    DAR DACA YUANUL SCADE?

    Altii, intre care economistul Nouriel
    Roubin    i sau Li Daokui, consilier al comitetului de politica
    monetara al bancii centrale chineze, au atras atentia ca
    liberalizarea cursului de schimb ar putea duce, dimpotriva, la
    deprecierea yuanului, in lumina ingrijorarilor privind starea
    economiei asiatice si a somajului intern, asa incat flexibilitatea
    yuanului s-ar putea intoarce exact contra sperantelor SUA.

    Intre 2005 si 2008, Beijingul a decis sa treaca de la cursul fix
    la un regim de flotare controlata in care valoarea yuanului era
    calculata in raport cu un cos de valute ce includea dolari, euro,
    yeni, woni coreeni, dolari Singapore, ringgiti malaezieni, ruble
    rusesti, dolari australieni, bahti thailandezi si dolari canadieni.
    In iulie 2008 insa, China a legat yuanul de dolar (in raport cu
    care putea varia zilnic cu pana la 0,5%), motivand prin necesitatea
    de a apara economia de turbulentele pietei si prin efectele
    negative ale influxurilor de capital din anii precedenti, care au
    creat bule ale activelor pe piata chineza si au distorsionat
    economia.

    De atunci, autoritatea monetara a mentinut aproape neschimbata
    valoarea monedei, in jur de 6,83 yuani/dolar, prin cumparari anuale
    de miliarde de dolari si de euro. Finantarea acestor achizitii s-a
    facut prin sistemul de banci de stat, care a devenit astfel foarte
    greu accesibil pentru necesitatile de fonduri ale afacerilor mici
    si mijlocii din tara.

    Intre 2005 si 2008, yuanul
    s-a apreciat cu 21%     fata de dolar. Acum, economistii nu prevad
    o miscare in sus sau in jos fata de dolar mai mare de 2-3% pana la
    sfarsitul anului si 3-4% la anul, mai ales ca in compozitia cosului
    de valute intra si euro, fata de care yuanul deja s-a apreciat cu
    15% in ultimele doua luni. Daca euro va continua sa scada fata de
    dolar, atunci si yuanul va fi lasat sa se deprecieze, a sugerat
    Li
    Daokui    .

  • Lectii de business de la vanzatorii de vuvuzele


    Vedeti aici cateva din infatisarile “afacerii
    vuvuzela”.

    FABRICANTUL DIN CAPE TOWN

    Neil van Schalkwyk, proprietarul firmei Masincedane Sport din
    Cape Town si cel ce detine drepturile de autor pentru termenul
    “vuvuzela”, este si cel care a initiat in 2001 productia de masa a
    vuvuzelelor de plastic, fara un succes prea mare, inspirat fiind de
    ce vedea atunci pe stadioane – fani sufland in goarne ca sa-si
    incurajeze echipa. “Mi-am cam pierdut atunci somnul. Imi cer scuze
    acum de la cei care isi pierd ei insisi somnul din cauza
    zgomotului”, declara tanarul de 37 de ani.

    Daca in primul an a vandut numai 500 de vuvuzele, in ultimii ani
    a recuperat, mai intai la Cupa Confederatiilor de acum un an, apoi
    la Mondialul de acum. Compania lui are 70 de angajati si 120 de
    agenti de vanzare pe stadioane si parcuri. O vuvuzela costa 30 de
    ranzi (3,15 euro), iar in total pana acum, firma a vandut circa
    jumatate de milion de bucati, ceea ce i-a adus incasari de 6-7 milioane de ranzi
    (630.000-735.000 de euro).

    Dupa estimarea lui van Schalkwyk, firma a vandut pana acum doar
    un sfert dintre cele 2 milioane de vuvuzele folosite acum in Africa
    de Sud, restul fiind contracte de export in alte tari. De curand,
    firma a semnat un contract de distributie in Germania
    si are in vedere altele in Brazilia (unde se va tine viitoarea
    editie a Mondialului) si Rusia, care candideaza pentru organizarea
    competitiei din 2018. Noile trompete vor suna ceva mai bland, vor
    fi asamblate (in premiera) din trei parti in loc de doua sau una
    singura, vor avea un mustiuc mai fin si se vor vinde impreuna cu
    dopuri pentru urechi.

    DE PLASTIC CHINEZESC

    Restul pietei este insa controlat de chinezi, despre care presa
    de la Beijing scrie ca produc 90% dintre enervantele trompete de
    stadion.

    In primele patru luni din 2010, compania Jiying Plastic Product
    Corp. din Zhejiang a vandut peste un milion de vuvuzele turnate
    dintr-o bucata, cele mai multe in Africa de Sud, iar pana la
    terminarea Cupei Mondiale are in plan sa mai livreze inca jumatate
    de milion. Firma produce 37 de tipuri de vuvuzele si le vinde
    en-gros, pretul uneia revenind la 2 yuani (23 de eurocenti), iar de
    curand a inceput sa vanda si in China, unde a primit comenzi de
    150.000 de bucati. Seful companiei, Wu Yijun, a declarat pentru AFP ca incasarile pe 2010 vor fi mai
    mult decat duble fata de anul trecut.

    Fabricantii de jucarii din Chenghai, un cartier din orasul
    Shantou (provincia Guangdong) cunoscut drept centru al productiei
    de jucarii din China, sustin ca fabricile lucreaza peste program ca
    sa livreze vuvuzele pe masura comenzilor. Pana acum au fost livrate
    “cateva milioane” de vuvuzele, conform surselor chinezesti citate
    de AFP, iar dupa incheierea Mondialului vor fi incheiate si
    contracte cu alte tari.

    Pe site-ul de licitatii Taobao, cel mai mare din China, vuvuzela e la mare
    cinste, site-ul fiind folosit de revanzatori care comercializeaza
    trompetele en-gros, la preturi in jur de 20 de yuani.

    DETESTATUL DOMN VUVUZELA

    David Broughton, supranumit “Mr. Vuvuzela”, este importatorul
    care a introdus vuvuzelele in Marea Britanie, incepand din iulie
    2009, si pana acum a vandut 10.000. De la inceputul Cupei Mondiale,
    a socotit cotidianul Daily Mail, intreprinzatorul in varsta de 40 de
    ani a vandut trompete de plastic intr-un ritm de una pe minut.

    Dupa toata enervarea starnita in randul microbistilor de
    zgomotul asurzitor al vuvuzelelor si dupa sutele de plangeri
    primite de BBC de la telespectatorii meciurilor, Broughton sustine
    insa ca a ajuns cel mai detestat om din tara si chiar a insistat sa
    fie fotografiat doar cu ochelari de soare, ca sa nu fie recunoscut
    pe strada. “Cred ca sunt multi care ar vrea sa-mi traga un pumn in
    fata”, spune el. “Dar eu prefer sa ascult vuvuzela decat sa am de-a
    face cu crema fanilor englezi atunci cand isi exprima in
    vocabularul lor limitat parerile despre arbitri”, continua
    britanicul.

    Broughton, proprietarul unei afaceri de distributie de produse
    electronice, a vandut pana acum vuvuzele compuse din doua bucati (e
    singurul care a adus in Anglia acest tip de trompete) pentru fanii
    unor cluburi ca Bury, Sheffied Wednesday sau Coventry City si a
    inceput discutii si cu cluburi din prima liga, inclusiv Chelsea.
    Speranta lui e ca trompetele de plastic vor fi o prezenta obisnuita
    in urmatorul sezon fotbalistic si ca le va putea vinde si
    suporterilor de la Olimpiada din 2012.

    Pana atunci, la magazinele Sainsbury’s, al treilea lant de
    supermarketuri din insula, vanzarile au explodat, cu cate o
    trompeta cumparata la fiecare doua secunde. Conducerea Sainsbury’s
    declara joi ca se asteapta ca pana vineri (18 iunie) sa epuizeze
    stocul de 70.000 de vuvuzele, vandute la un pret de 1,99 lire (2,37
    euro) bucata.

    SE PREGATESTE KUDUZELA

    Pentru cei exasperati de vuietul patrunzator al vuvuzelei, alti
    intreprinzatori au pregatit ceva si mai si – kuduzela, o goarna
    rasucita in forma coarnelor de antilopa kudu, de 90 cm lungime si
    cu mustiuc lateral, al carei sunet e prezentat ca fiind mai bland
    si mai melodios (desi cei deja sensibilizati de vacarmul de
    la Mondial sustin ca vuvuzela suna ca un stup de viespi furioase,
    in timp ce kuduzela suna ca o turma de elefanti deranjati).

    Noul instrument este fabricat de Kudu Kudu Manufacturing din
    orasul sud-african Vereeniging. Una din sectiile fabricii, care in
    mod obisnuit produce componente auto, a fost adaptata pentru
    productia de kuduzele din plastic sau metal, in diverse culori si
    marimi. Initiativa a fost impartita cu First National Bank din
    Africa de Sud, iar un anumit procent din incasarile din vanzari
    este donat in beneficiul unui program de educatie ecologista numit
    Kids in Parks, care are ca scop familiarizarea
    copiilor defavorizati cu parcurile naturale din tara.

    “Criza economica si scaderea productiei in industria auto i-au
    facut pe proprietarii Kudu Kudu sa caute moduri inovatoare de a
    mentine fabrica in functiune si personalul angajat”, a declarat
    Michael Jordaan, CEO al First National Bank. Banca a
    cumparat deja 150.000 de kuduzele, iar pana acum proiectul Kids in
    Parks a strans 600.000 de ranzi (cca 63.000 de euro) din vanzarea
    impozantului instrument.

    Din pacate pentru fabricant, FIFA a interzis kuduzela la actuala editie a Cupei
    Mondiale, fiindca instrumentul e mai greu si mai lung decat
    vuvuzela si exista temerea ca ar fi putut fi folosit drept ciomag.
    Daca insa vor fi folosite materiale mai usoare si dimensiunea va fi
    ceva mai redusa, kuduzela se anunta un rival redutabil pentru
    vuvuzela. Pe site-ul distribuitorului, Black Ruby Trading, o
    kuduzela clasica se vinde cu 79 de ranzi (8,3 euro), insa la
    vanzare sunt acum si variante ca “mini-kuduzela” sau “sockzela”,
    imbracata in culorile clubului/nationalei preferate.

  • Companiile straine care fac afaceri in China se simt tot mai inghesuite

    Executivii straini din China se contreaza tot mai mult cu
    oficialii de acolo pe marginea a numeroase masuri pe care
    occidentalii le considera protectioniste si menite sa ofere un
    avantaj neloial companiilor chineze.

    Sondaje ale camerelor de comert occidentale au scos la iveala
    anul trecut nemultumiri majore in randul directorilor de companii
    si o tot mai prezenta senzatie ca a face afaceri in China,
    intreprindere niciodata usoara, a devenit tot mai dificil. Ajungand
    in Hong Kong la 16 mai, la inceputul unei misiuni comerciale de
    noua zile in China, care a inclus opriri la Shanghai si Beijing,
    secretarul american pentru comert, Gary Locke, a spus ca agenda lui
    de discutii cu oficialii chinezi va include si dificultatile cu
    care se confrunta companiile occidentale pe piata chineza.

    “Sunt unele politici ale guvernului care au provocat ingrijorare
    in multe state, inclusiv in Statele Unite”, a spus Locke la o
    conferinta de presa de pe aeroportul international Hong Kong.
    In ianuarie, cand guvernul chinez a relaxat regulile privind
    achizitiile guvernamentale ca sa incurajeze competitia, inclusiv pe
    cea din partea companiilor straine, oficialii de la Beijing au
    exceptat de la aceasta regula toate proiectele publice, ceea ce
    inseamna jumatate din totalul achizitiilor guvernamentale.

    Contractele in care sunt implicate secrete de stat sau secrete
    comerciale sunt rezervate pentru companiile locale, iar birocratii
    chinezi au putere deplina sa excluda companiile cu actionariat
    strain, chiar atunci cand firmele respective sunt infiintate in
    China si isi desfasoara toate operatiunile in aceasta tara.

    Tendinta de a favoriza companiile detinute de localnici, spun
    executivii si economisti chinezi si occidentali, a fost stimulata
    de o combinatie puternica de nationalism economic si de un mix tot
    mai pregnant de capitalism si socialism.

    Corporatiile detinute partial de stat, blindate cu lobbisti, au
    capatat o influenta considerabila in relatia cu structurile
    statului. Multi executivi chinezi sunt fosti membri de vaza ai
    partidului, a caror principala preocupare este acum sa faca profit,
    fara sa se gandeasca la implicatiile politice internationale pe
    termen lung. Acest fapt i-a ingrijorat profund pe multi sefi de
    multinationale.

    Ei spun ca recesiunea severa si problemele de acum un an din
    sistemele bancare ale multor state occidentale, raportate la
    performanta economica relativ robusta a Chinei, i-au convins pe
    guvernantii chinezi ca politicile occidentale de comert liber si
    piete deschise nu functioneaza chiar atat de bine pe cat se credea
    si ca ar merita incercate noi politici industriale.

  • Romania invita China sa investeasca in energie, infrastructura si agricultura

    Secretarii de stat in Ministerul Economiei Tudor Serban si Maria
    Parcalabescu au prezentat investitorilor chinezi prioritatile
    sectorului energetic romanesc si oportunitatile de investitii in
    domeniu si i-au invitat sa participe la proiecte de investitii in
    energie si infrastructurii, se arata intr-un comunicat al
    institutiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia combate speculatiile care ii prezic iarasi o iesire iminenta din zona euro

    “Anumite canale media continua sa publice rapoarte alarmiste,
    care ne fac rau. Eu spun insa categoric ca suntem pe drumul cel bun
    spre redresare si ne vom onora promisiunile. Grecia este in
    siguranta”, a spus premierul, completat de ministrul de finante
    Giorgios Papaconstantinou, care a precizat ca in primele cinci luni
    ale anului, deficitul bugetar deja s-a redus cu 40% fata de cel din aceeasi
    perioada a anului trecut. “Urmaresc toate aceste zvonuri despre o
    iesire a noastra din zona euro. Sunt doar o gluma. Nimic mai mult”,
    declara ministrul de finante.

    Agentia Bloomberg a publicat miercuri un sondaj in randul a 1.001 abonati ai serviciului sau
    de informatii financiare, Bloomberg Professional, din care reiese
    ca 73% dintre ei considera probabila o intrare in incapacitate de
    plata a Greciei si 40% cred ca tara va iesi din zona euro. Pe
    locurile urmatoare ca probabilitate de default ar fi Portugalia,
    Argentina, Spania, Irlanda si Italia, tarile mentionate mai sus
    fiind considerate si candidate la parasirea zonei euro.

    Din lista de personalitati prezentate in sondaj, abonatii
    Bloomberg tind sa aiba o opinie mai buna despre oficialii americani
    (Barack Obama, Ben Bernanke, Paul Volcker) si mai putin favorabila
    despre cei europeni (Jean-Claude Trichet, David Cameron, Angela
    Merkel) ori despre premierul chinez Hu Jintao, insa 40% din cei
    chestionati cred ca pachetul de salvare a eurozonei propus de UE,
    de 750 de miliarde de euro, va salva zona euro, desi cateva state
    ar putea parasi uniunea monetara.

    Tot miercuri, o sursa de pe pietele financiare citata de
    Wall Street Journal a sustinut ca Grecia ar
    planui ca in iulie sa emita bonuri de tezaur in valoare de 4
    miliarde de euro, ca sa poata rostogoli datoriile pe termen scurt
    care vor ajunge atunci la scadenta si pe care nu le-ar putea
    plati.

    Ministrul de finante Papaconstantinou a declarat insa ca toti
    parametrii bugetului de austeritate sunt in grafic pentru
    obtinerea, in septembrie, a urmatoarei transe din pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pus la dispozitie de UE si FMI.

    In acelasi timp, liderii de la Atena prospecteaza si alte surse
    de finantare cu care sa-si poata repune pe picioare economia.
    Premierul Papandreou pleaca azi in Libia, ca sa discute cu
    presedintele Muammer Gaddafi despre investitii libiene in Grecia,
    iar China e deja in curs de a deveni o sursa de investitii cu
    potential enorm pe termen lung. Compania chineza de transport naval
    Cosco, una dintre cele mai mari din lume, a preluat in aceasta
    saptamana controlul asupra unei parti din portul Pireu, unde
    intentioneaza sa investeasca 700 de milioane de dolari pentru modernizare,
    cu scopul de a-l transforma intr-un fel de “Rotterdam al Sudului”,
    un punct de oprire pentru produsele chinezesti in drum spre Europa
    si nordul Africii.