Tag: ucraina

  • Pana unde poate creste pretul graului?

    Meteorologii rusi si ucraineni au estimat ca perioada secetoasa
    va mai continua cam pana la sfarsitul acestei saptamani, dar daca
    ea se va prelungi catre luna septembrie, va pune in pericol
    campania de insamantare a graului de iarna, care reprezinta pana la
    circa 40% din recolta totala, ceea ce ar insemna ca pana la o
    treime din suprafetele cultivate vor ramane neexploatate pana in
    primavara viitoare. “Or, daca Rusia sta pe bara timp de doi ani,
    aceasta ar schimba complet dinamica pietelor”, comenteaza Daniel Basse, seful firmei americane de
    cercetare a pietei AgResource.

    Rusia a instituit incepand cu 15 august interdictia de export
    pentru grau si produse derivate. Viceprim-ministrul Viktor Zubkov a
    declarat ca autoritatile vor discuta dupa 1 octombrie daca e cazul
    sau nu sa prelungeasca interdictia si dupa 31 decembrie,
    presedintele Dmitri Medvedev a spus ca e posibil ca exporturile sa
    fie deblocate mai devreme, in timp ce premierul Vladimir Putin a
    dat de inteles ca nu se va renunta la aceasta masura decat anul
    viitor, daca estimarile actuale privind o recolta de 60 de milioane
    de tone se vor confirma. In 2009, Rusia a avut o recolta de 97 de
    milioane de tone, raportat la un necesar de 78 de milioane pentru
    consumul intern.

    Ucraina si probabil Kazahstanul, afectate la randul lor de
    seceta, ar putea recurge la masuri asemanatoare. Guvernul de la
    Kiev are in vedere sa introduca o cota maxima de export de 5 milioane de grau si
    orz si deja a oprit o serie de livrari pe parcursul saptamanii
    trecute. Cat priveste Kazahstanul, desi oficial nu s-a anuntat
    nimic, analistii de la UkrAgroConsult, firma de consultanta din
    Kiev, estimeaza ca si Astana ar putea interzice temporar exporturile si sa
    reorienteze o parte din surplusul de grau catre Rusia, cu care
    Kazahstanul are tratat de uniune vamala.



    Departamentul American al Agriculturii (USDA) a coborat estimarea privind recolta de grau a
    anului in curs mai mult decat se asteptau pietele, la 645,73
    milioane de tone, fata de estimarea din iulie de 661 milioane de
    tone, citand alternanta intre seceta si inundatii in zona Marii
    Negre, inundatiile din Pakistan, perspectiva unor ploi prea
    abundente in Canada si problemele cu seceta in anumite zone din
    Australia si Argentina. Daca estimarea USDA se confirma, aceasta ar
    insemna cea mai mica recolta din ultimii trei ani, corelata cu
    estimarea privind stocurile globale de grau de 174,76 tone, minimul
    ultimilor doi ani.

    Desi cifra estimata a stocurilor ramane cu circa 50 de tone
    peste nivelul din 2007/2008, cand frica de o criza a cerealelor a
    dus pretul contractelor futures la grau peste 13 dolari/busel, un
    pret de 9 dolari/busel nu pare exclus, daca Ucraina si Kazahstanul
    ar recurge si ele la suspendarea exporturilor. Vineri, la bursa din Chicago, graul cu livrare in decembrie
    ajunsese la 7,56 dolari/busel, iar comentatorii afirma ca marja in
    care va oscila pretul in perioada urmatoare va fi de 6,90-7,30 (1
    busel de grau – 27,22 kg).

  • Ucraina scumpeste gazele cu 50%, la presiunile FMI

    Oficialul a precizat ca scumpirile sunt necesare in negocierile
    pentru un nou acord stand-by cu Fondul, de 14,9 miliarde de
    dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum schimbi avionul vechi cu un jet prezidential de lux

    Unele guverne insa nu au bani, altele nu-si permit din motive
    politice o asemenea cheltuiala, in timp ce altele cumpara chiar si
    pe credit, doar fiindca seful statului ravneste la un avion
    nou.

    Presedintele Traian Basescu, care zboara cu un Boeing 707
    fabricat in 1974, spunea ieri la B1TV ca din cauza vechimii
    avionului, acesta nu suporta echipamente moderne de varf, cum ar fi
    cele care permit aterizarea in conditii de vizibilitate zero, si
    nu se mai pot gasi nici piese de schimb.
    Presedintele considera insa ca avionul este sigur si nu
    intentioneaza sa-l schimbe, “pana cand Romania va avea conditii sa
    aiba alt avion”.

    Ministrul de interne Gabriel Oprea a declarat insa pentru Gandul ca este adeptul repunerii in
    discutie in CSAT a cumpararii unui nou avion prezidential, modern
    si capabil sa asigure un nivel corespunzator de securitate.

    Intentia sefilor de stat sau a prim-ministrilor de a cumpara
    avioane noi pentru zborurile oficiale s-a lovit si se loveste insa
    deseori, din Marea Britanie si pana in Cuba, de reactia
    nefavorabila a publicului si a politicienilor de opozitie, care
    considera un lux inutil cheltuiala pentru aeronave de protocol,
    atata vreme cat banii respectivi fie ar putea sa fie folositi mai
    bine pentru investitii sau cheltuieli sociale, fie pur si simplu
    economisiti, ca sa nu impovareze statele cu datorii considerate
    absurde. Incercarile de achizitie a unor noi avioane lasa in urma
    lor, in multe cazuri, povesti ridicole sau triste, care nasc
    adversitate publica fata de seful de stat respectiv, conteaza in
    bataliile electorale si pot sa-i afecteze imaginea inclusiv in
    strainatate.

    UCRAINA

    Designerii au tinut cont de gusturile sotiei fostului presedinte
    Viktor Iuscenko, in 2005, cand au ales lemn de mahon, ornamente de
    chihlimbar, clante si corpuri de iluminat din aur pentru noul avion
    al presedintelui. “Planul initial vorbea de argint, dar Katerina
    Iuscenko a insistat pentru aur”, a scris ironic ziarul Segodnia.
    Avionul, un An-74 fabricat in 2004, a costat 12 milioane de dolari,
    iar Iuscenko l-a folosit, alaturi de un Il-62, pana in 2008, cand a
    comandat un Airbus 319, cu baruri, dormitoare si dusuri, in valoare
    estimata de 40-60 milioane de dolari. Dupa tragedia de la Smolensk
    in care si-a pierdut viata presedintele polonez, bloggerii
    ucraineni au facut imediat comparatia: Polonia, PIB per capita
    13.000 de dolari, un avion prezidential din 1990; Ucraina, PIB per
    capita 3.000 de dolari, sase avioane in flota de protocol, intre
    care si un Tupolev (Tu-134), plus noul Airbus.

    FRANTA

    Presa britanica il ironiza, anul trecut, pe presedintele Nicolas
    Sarkozy, pentru intentia lui de a-si schimba vechiul A 310 cu un
    avion cu zece metri mai lung si doi metri mai inalt decat al
    oricarui alt sef de stat european – era vorba de un A330-200
    cumparat la mana a doua si dat spre renovare si modernizare
    inginerilor francezi, menit sa aiba sisteme de comunicatii si
    securitate ultramoderne, sala de sedinte pentru 12 persoane,
    cabinet medical, dormitor si baie privata, toate la costul de 185
    milioane de euro. Ideea unui “Air Sarko One” a fost aspru
    criticata, atat la Paris, cat si in strainatate, tinand cont atat
    de cheltuielile Frantei in razboiul din Afganistan, cat si de
    faptul ca, de pilda, nici premierul britanic Gordon Brown, nici
    regina Angliei nu au avioane personale platite de stat pentru
    vizitele oficiale in strainatate. Tot anul trecut insa, Sarkozy
    si-a cumparat un Dassault Falcon 7X, cu emblema “Carla One”, in
    cinstea Carlei Bruni, sotia sa. Pretul: 56 de milioane de euro.

    CUBA

    In 2006, guvernul de la Havana a cumparat doua dintre cele mai
    moderne avioane rusesti Iliusin, la un pret estimat la 110 milioane
    de dolari. Ca sa contracareze criticile ca face asemenea achizitii
    costisitoare pentru o tara saraca, guvernul a anuntat ca unul
    dintre cele doua avioane ar fi urmat sa fie folosit de fapt pentru
    transportul lucratorilor spre si dinspre Venezuela. Presa ruseasca
    a laudat confortul aeronavei destinate lui Fidel Castro, cu
    interior bej, o sofa enorma pentru lectura, lampa personalizata,
    DVD player, bar si fotolii de piele, dar si un sistem avansat de
    securitate. Cuba a platit 15% din suma din resurse proprii, restul
    dintr-un credit pe zece ani de la bancile rusesti.

    MAREA BRITANIE

    Tentativele fostului premier Tony Blair, inca din 1998, de a
    cumpara un avion special pentru zborurile reginei si ale
    premierului au fost taxate de presa si de opozitia conservatoare,
    proiectul fiind poreclit Blair Force One, ca o parodie la Air Force
    One. In 2004 se ajunsese la planul de a cumpara in leasing doua
    aparate, la un cost estimat de 12 milioane de lire sterline.
    Chestiunea costurilor, destinatia fondurilor publice, argumentele
    ecologiste (poluarea in plus), orice a fost folosit de opozitie
    pentru a bloca si de aceasta data proiectul, Marea Britanie
    ramanand singura tara din G8 fara un avion special pentru seful
    statului. In 2008, planurile au fost reluate, vizand un avion mai
    ieftin, de 7 milioane de lire, dar un an mai tarziu au fost blocate
    de criza economica. Daca vor sa zboare pe distante mai lungi,
    membrii familiei regale folosesc curse charter sau regulate, iar
    premierul si ministrii folosesc pur si simplu curse comerciale de
    pasageri.

    UGANDA

    In februarie 2009, conducerea Ugandei a intrat in posesia unui
    nou avion Gulfstream G550 pentru zboruri prezidentiale, cumparat cu
    48,2 milioane de dolari, care inlocuia un Gulfstream IV-SP,
    cumparat in 2000 si vandut anul trecut pentru 10 milioane de euro.
    Ambele achizitii au starnit nu numai criticile intense ale presei,
    ci si consternarea donatorilor occidentali. In 2000, imediat dupa
    ce primul Gulfstream a intrat in posesia presedintelui Yoweri
    Museveni, pentru 31,5 milioane de dolari, Banca Mondiala si FMI au
    anulat decizia de a sterge datorii ale Ugandei in valoare de 600 de
    milioane de dolari, iar guvernul de la Londra si-a declarat
    indignarea ca banii donati de Marea Britanie pentru programe de
    reducere a saraciei se cheltuiesc pentru luxul presedintelui, care
    n-a ezitat ulterior sa-si transporte fiica gravida in Germania cu
    Gulfstreamul, ca sa nasca acolo.

    SUA

    Flota prezidentiala Air Force One, compusa din doua Boeing
    747-200B, s-a invechit si ar trebui innoita, a declarat luna
    trecuta secretarul apararii, Robert Gates. “Sunt niste bani in
    bugetul pe 2011”, a spus Gates. Aeronavele zboara circa 322.000 km
    pe an, iar avioanele au fost livrate acum 20 de ani, in
    administratia lui George Bush, la un cost de 650 de milioane de
    dolari. De-a lungul anilor, presa a reluat, fie cu admiratie, fie
    cu ironie cele mai spectaculoase dotari ale aparatelor – 87 de
    telefoane la bord, 6 bai, 383 km de cabluri electrice, depozite
    capabile sa stocheze 2.000 de portii de mancare sau faptul ca si
    centurile de siguranta au sigla presedintiei. In ultimii ani,
    problema costurilor de zbor ale flotei prezidentiale a ocupat insa
    tot mai mult presa si opozitia, mai ales in contextul scumpirii
    petrolului: pentru 2007, factura pentru combustibil a intregii
    flote Air Force (5.700 de aparate la acea vreme) era estimata la 6
    miliarde de dolari, conform secretarului de atunci al fortelor
    aeriene, Michael Wynne.

    BULGARIA

    Din lipsa de bani, Bulgaria a ramas, ca si Polonia, cu un avion
    vechi – un Tu-154, folosit de mai bine de 20 de ani si caruia i-a
    expirat permisul de zbor in octombrie 2009, dar dupa o verificare
    tehnica la Moscova, permisul a fost prelungit cu inca un an. Cu
    toate acestea, din cauza lipsei de securitate (ultimul incident a
    avut loc in 2008, cand presedintele Gheorghi Parvanov a plecat in
    Mexic, dar a aterizat de urgenta in Azore), autoritatile de la
    Sofia au decis sa scoata din circuit avionul si sa-l scoata la
    licitatie in iunie, pornind de la 1,3 milioane de euro. Pana
    atunci, oficialitatile calatoresc cu avioane luate in leasing –
    doua Airbus A 319 de la Balkan Holiday Airlines, la un pret de 190
    de milioane de euro, din care o parte, conform Novinite, a fost
    platita de fostul guvern de coalitie condus de socialistul Serghei
    Stanisev. Avioane Tu-154 mai sunt in folosinta in Europa doar in
    Slovacia si in Polonia, unul dintre avioanele poloneze fiind cel cu
    care s-a prabusit in Rusia presedintele polonez la 10 aprilie.

    RUSIA

    Presedintia ruseasca n-a cumparat avioane straine, ci a preferat
    sa-si personalizeze cele doua avioane Il-96-300, detinute de
    compania ruseasca aviatica de stat Rossia si folosite de sefii de
    stat. Primul dintre ele, construit in 1996 si folosit in special de
    fostul presedinte Eltin, a costat 300 de milioane de dolari, din
    care numai decorarea interiorului si a exteriorului au costat circa
    40 de milioane de dolari, conform Newsru.ru. Al doilea, folosit in
    mod curent de presedintia rusa, a fost renovat si redecorat in 2001
    de o companie britanica, Diamonite Aircraft Furnishing, pentru
    circa 14 milioane de dolari. Acesta, pentru care numai toaletele au
    costat 75.000 de dolari, dupa cum sublinia sarcastic Newsru.ru, se
    mandreste cu un lux orbitor, de la elementele metalice ale
    mobilierului placate cu aur, cutiile de aur pentru Biblii, tapetele
    de matase, fotoliile din piele verde si pana la icoanele enorme,
    ceasul de aur si stema imensa a tarii, care decoreaza peretii.

  • Mai repede nu se poate?

    Michel Platini a amenintat, saptamana trecuta, ca intarzierea
    lucrarilor la stadionul din Kiev, unde vor fi organizate sase
    meciuri ale Euro 2012, intre care si finala, ar putea atrage
    retragerea dreptului Ucrainei de a organiza competitia fotbalistica
    europeana. Platini, impreuna cu o echipa de experti UEFA, va vizita
    Ucraina in 7-8 aprilie, ca sa vada care e situatia si sa se
    intalneasca si cu noul sef al statului, Viktor Iuscenko. “Ma
    ingrijorez fiindca lucrarile n-au avansat nici cu un centimetru.
    Sunt ingrijorat, dar totusi am incredere. Putem avea patru
    stadioane gata in Ucraina… nu ne-am gandit de fapt niciodata la
    Germania ca posibil inlocuitor al Ucrainei, nu exista un plan B”, a
    declarat Platini, citat de Interfax, referindu-se la speculatiile
    aparute pe tema unei implicari a Germaniei.

    Lucrarile la stadionul din Kiev (NSK Olimpiski), care ar urma sa
    aiba o capacitate de 63.195 spectatori, sunt in urma cu cinci luni,
    a admis Ravil Safiullin, ministrul ucrainean al familiei, al
    tineretului si al sportului, insa conducerea UEFA ramane optimista
    ca treaba va merge bine si n-are in vedere in nici un caz sa
    retraga dreptul Ucrainei de a gazdui meciurile, a declarat ulterior
    un purtator de cuvant al UEFA, citat de Press Association. “E
    adevarat ca sunt ceva intarzieri la stadioanele din Wroclaw si
    Lvov, dar nici un oras nu va fi exclus. Ministrul Safiullin a fost
    realmente pesimist”, a spus purtatorul de cuvant, referindu-se la
    ramanerea in urma cu cinci luni estimata de oficialul ucrainean.
    Pentru stadionul din Lvov, saptamana trecuta, autoritatile erau pe
    punctul de a rezilia contractul cu constructorul principal al
    lucrarilor.

    Ucraina este una dintre economiile europene cel mai grav afectate
    de recesiune, cu o scadere de 15% a PIB in 2009. Disputele
    constante dintre fostul presedinte Iuscenko si fostul premier Iulia
    Timosenko au avut si ele efecte asupra mersului lucrarilor, mai
    ales dupa ce presedintele a refuzat sa finanteze investitiile de
    infrastructura din rezerva valutara. La inceputul lunii martie,
    noul presedinte Viktor Ianukovici a facut apel la investitorii
    straini sa ajute Ucraina sa indeplineasca cerintele UEFA, in
    treacat criticand si regimul lui Iuscenko fiindca a acceptat sa
    organizeze turneul final din 2012 fara sa angajeze nici un
    investitor strain.
    Patru orase din Ucraina (Kiev, Donetk, Lvov si Harkov) si patru din
    Polonia (Varsovia, Wroclaw, Gdansk si Poznan) vor gazdui meciurile
    Euro 2012.

    Bugetul de constructie pentru NSK Olimpiski, stadion care se ridica
    prin reconstructia pe locul fostului stadion Respublikanski, este
    de 105 milioane de euro, comparativ cu 70 de milioane pentru cel
    din Lvov, 250 de milioane pentru cel din Donetk si peste 50 de
    milioane pentru cel din Harkov, care a fost inaugurat festiv, dupa
    terminarea lucrarilor de reconstructie, la inceputul lui decembrie
    2009.
    Mersul lucrarilor la stadionul din Kiev poate fi urmarit in timp
    real, pe camere web, la adresa
    http://video.untc.net/euro-2012/en/.

  • Romania, cel mai mare datornic la FMI

    Valoarea datoriei catre FMI a Romaniei, la 1 aprilie 2010, era
    de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Ucraina avea de
    platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by
    total de 11 miliarde (12,41 mld. euro), iar Ungaria era datoare cu
    7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), dintr-un credit stand-by
    de 10,53 miliarde (11,9 mld. euro). Acordul de imprumut al Ungariei
    cu FMI expira in octombrie 2010, iar al Ucrainei in noiembrie
    2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care mai sunt disponibili, pana la
    expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de
    euro).

    Raportul FMI precizeaza ca valoarea indatorarii Romaniei
    reprezinta 802% din cota de participare a ]arii la contul general
    de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuala.
    Urmatoarele clasate sunt Ungaria si Letonia, unde valoarea datoriei
    reprezinta sapte ori cota de participare, respectiv Islanda si
    Ucraina, unde valoarea datoriei reprezinta de peste cinci ori cota
    de participare.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).

    La 1 aprilie, FMI avea in derulare 21 de acorduri de imprumut
    stand-by, in valoare totala de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de
    euro). Tarile beneficiare datorau in total Fondului, la aceeasi
    data, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).

  • Romania, in topul debitorilor FMI

    Valoarea totala a datoriei Romaniei catre FMI, la 31 ianuarie
    2010, era de 6,08 miliarde DST (6,91 miliarde de euro),
    reprezentand 16,3% din sumele datorate de statele membre catre
    contul general de rezerve al Fondului (este vorba de principala
    resursa disponibila pentru imprumuturile acordate de institutie,
    finantata din contributiile membrilor).

    Primii trei beneficiari de credit din partea FMI – Ungaria,
    Ucraina si Romania – concentrau, la 31 ianuarie, 55,6% din valoarea
    totala a sumelor datorate de statele membre, respectiv 20,72
    miliarde DST. Ungaria datora la 31 ianuarie 7,63 miliarde DST
    (circa 8,7 miliarde de euro), dintr-un credit total de 10,53
    miliarde DST, care expira in noiembrie 2010, iar Ucraina – 7
    miliarde DST (aproape 8 miliarde de euro), dintr-un credit total de
    11 miliarde DST, care expira in noiembrie 2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care Romania mai are la dispozitie,
    pana la expirarea liniei de credit, 5,35 miliarde DST (6,08
    miliarde de euro).

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi, respectiv 0,48% din total.

    |n conditii normale, FMI poate acorda unui stat membru o
    finantare reprezentand pana la de sase ori cota de participare a
    acestuia, insa in conditii exceptionale, cum sunt cele create de
    criza, regula nu mai functioneaza. |n cazul Ungariei, de pilda,
    creditul acordat reprezinta de zece ori cota de contributie a tarii
    la contul general de rezerve, iar in cazul Romaniei de 11 ori cota
    de contributie. Pentru Islanda, FMI a imprumutat de 12 ori valoarea
    cotei.

    Separat de creditele stand-by, pentru care eliberarea fiecarei
    transe este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative
    si calitative de performanta economica si fiscala, FMI a oferit
    anul trecut, in premiera, o facilitate de credit separata
    (“flexible credit line”), destinata statelor considerate a avea o
    situatie buna a finantelor publice, dar care s-au confruntat cu
    necesitati de lichiditate pe termen scurt, in contextul crizei
    financiare globale. Beneficiarii acestei facilitati de credit sunt
    Columbia (31,52 miliarde DST), Polonia (13,7 miliarde) si Mexic
    (6,96 miliarde).

  • Ce scrie presa internationala de azi pe prima pagina

    “Presedintele Iranului muta inspre procesarea uraniului” este
    titlul prin care New York Times analizeaza situatia din
    Orient. Astfel, liderul Mahmoud Ahmadinejad a ordonat agentiei
    nationale de energie atomica sa inceapa productia unei noi forme de
    uraniu care ar putea fi folosit pentru a alimenta un reactor
    medical din Teheran, insa aceasta ar putea fi de fapt o apropiere a
    tarii de posesia unui combustibil utilizabil in armamentul
    nuclear.

    Exit-poll-urile il dau pe castigator pe Yanukovich, titreaza
    Financial Times. Jurnalistii scriu ca marele infrant al
    alegerilor de acum cinci ani pare sa fi avut o remarcabila revenire
    in turul al doilea al alegerilor prezindentiale din Ucraina.
    Totusi, rivalul sau, actualul premier Yulia Tymoshenko, a refuzat
    sa accepte infrangerea, afirmand ca e prematur ca cineva sa se
    declare castigator. Rezultatele de la iesirea de la urne arata ca
    Yanukovich a strans 48-50% dintre voturile alegatorilor, in timp ce
    Tymoshenko a adunat 44-46% din optiuni, restul voturilor fiind
    declarate nule.

    The Guardian scrie ca Iranul incepe procesul de
    imbogatire a uraniului si citeaza declaratia unui oficial al SUA al
    carui apel indeamna la solidaritate internationala pentru a
    determina statul sa opreasca acest proces. Cotidianul britanic
    relateaza si despre reducerile de personal din universitatile
    britanice. Mii de slujbe vor fi desfiintate, zeci de campusuri se
    vor inchide, dupa ce Guvernul a decis sa reduca fondurile pentru
    acest sector.

    Declansarea programului nuclear de catre Iran este relatata si
    de portalul reuters.com. Presedintele Mahmoud Ahmadinejad a
    dat instructiuni pentru productia unui reactor nuclear de uraniu de
    concentratie mai mare, obligand SUA si Germania sa impuna noi
    sanctiuni Teheranului. Reuters mentioneaza si consecventa liderului
    ucrainean Viktor Yanukovich de a-si razbuna umilinta din 2004,
    acesta invingand-o pe contracandidata sa Yulia Tymoshenko in cursa
    pentru prezidentiale.

    News.bbb.co.uk anunta pe prima pagina rezultatele
    exit-poll-urilor din Ucraina, care il indica castigator pe liderul
    pro-rus Viktor Yanukovich. Acesta ar avea cateva procente in fata
    contracanditatului sau, iar o eventuala victorie ar insemna o
    revenire fantastica pentru Yanukovich, dupa cinci ani in care a
    fost umbrit de succesul din 2004 al “Revolutiei Portocalii”. BBC
    aminteste si de moartea a cel putin doi oameni in urma unei
    explozii devastatoare dintr-o centrala electrica din statul
    american Connecticut.

    Money.cnn.com citeaza un comunicat al companiei Toyota
    potrivit caruia reparatiile problemelor de franare ale modelului
    Prius sunt aproape de final. Pe de alta parte, portalul detaliaza
    planul de revigorare a afacerilor de marime mica din SUA al
    presedintelul Barack Obama

    In fine, Wall Street Journal explica in materialul de pe
    pagina principala contextul intalnirii statelor G7. Cei mai mari
    sapte lideri financiari ai lumii se vor intalni sa analizeze
    situatia economica dificila a Greciei, pe masura ce ingrijorarea
    unui eventual fenomen contagios in randul tarilor din zona euro
    este tot mai pronuntata.

  • Spioni rusi aflati in misiune, arestati in Ucraina

    “Pe 27 ianuarie, SBU a contribuit la esuarea unei operatiuni a
    agentilor FSB in regiunea Odessa”, a declarat seful SBU, Valentin
    Nalivaicenko. “Cei cinci agenti care incercau sa obtina ilegal,
    prin santaj si amenintari, secrete de stat, au fost prinsi in
    flagrant delict”, precizeaza Nalivaicenko.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Zambete pe 9 mm

    Astfel, Cristian Diaconescu a fost nevoit sa dezminta anuntul
    unei retrageri de curtoazie pentru a face loc unui concurent de
    calibru, Adrian Nastase; spre nenorocul sau, contra-informatia nu
    s-a bucurat insa de aceeasi expunere mediatica, astfel ca, prin
    perdeaua de fum creata cu acest prilej, candidatura lui Diaconescu
    a suferit o usoara pierdere de culoare. La fel s-a intamplat si in
    cazul lui Miron Mitrea, pe care tot o serie de “cunoscatori” ai
    vietii interne din PSD l-au caracterizat ca un tactician care-si
    pregateste cat mai bine exitul din cursa, urmand sa lase si el
    locul unui coleg mai apt de a prelua sefia formatiunii.

    Principalul avantajat de aceste zvonuri dezinformatoare a fost
    considerat in prima instanta Adrian Nastase, care a semnalat inca o
    data intrarea in cursa, fara a face insa vreun pas concret.
    Insa actualul presedinte Mircea Geoana este singurul avantajat de
    un climat nesigur in ce-i priveste pe contracandidatii sai. Dintre
    cei vizati pentru a-l inlocui pe Mircea Geoana, Adrian Nastase ar
    putea fi o solutie de “mana forte”, ceruta insistent de liderii
    locali, insa deocamdata este neclar cum va putea acesta sa nu
    contamineze din nou partidul cu imaginea sa publica negativa. Un
    argument asemanator este aplicabil si lui Miron Mitrea, iar la
    aceasta se adauga si acuzatiile – negate de impricinat – de
    partizanat cu actualul presedinte Basescu.

    In fine, Cristian Diaconescu este cel mai putin afectat de
    scandaluri publice, fost diplomat ca si actualul presedinte, dar si
    fost candidat modest la Primaria Capitalei. Teza de campanie a lui
    Diaconescu pare sa fie rocada de putere cu cat mai putine victime,
    dupa ce i-a nominalizat pe toti liderii vizibili ai partidului
    (Iliescu, Nastase, Mitrea, Geoana, Hrebenciuc, Vanghelie, Oprisan
    etc.) ca potentiali membri ai viitoarei sale echipe de conducere.
    Dat fiind ca Diaconescu si Mitrea (dublati sistematic de Adrian
    Nastase) s-au legitimat pana acum drept candidati doar prin
    criticile la adresa prestatiei lui Mircea Geoana, aceasta strategie
    l-ar putea avantaja pe actualul presedinte la momentul votului.

    Pe scurt

    • UCRAINA
      Cam greu de invins. Parlamentul ucrainean l-a demis pe Iuri
      Lutenko, ministrul de interne al guvernului condus de Iulia
      Timosenko, aproband o propunere in acest sens a Partidului
      Regiunilor, condus de contracandidatul ei la alegerile
      prezidentiale din 7 februarie, Victor Ianukovici. Premierul in
      exercitiu a anuntat ca il va numi pe Lutenko ministru adjunct,
      acesta putand sa exercite in continuare mandatul ca interimar, si
      sa se ocupe de organizarea scrutinului de duminica, la care
      Timosenko are de recuperat o distanta de circa 15 procente, fiind
      cotata cu doar 40,7%, din intentiile de vot, fata de 55,9%, cat
      inregistreaza fostul premier pro-rus Viktor Ianukovici.

    • IRAN
      Latul puterii nu iarta. Iranul a spanzurat doi manifestanti
      antiguvernamentali, unul apartinand unui grup monarhist si altul
      organizatiei “Mujahedinii poporului”. Cei doi, acuzati ca sunt
      “inamicii lui Dumnezeu”, au fost arestati in timpul protestelor din
      27 decembrie si condamnati la moarte pentru participarea la
      revoltele care au urmat realegerii presedintelui Mahmud
      Ahmadinejad. Ei au fost acuzati ca au incercat sa rastoarne regimul
      din republica islamica si ca apartineau unei miscari
      antirevolutionare si unei miscari teroriste, potrivit unui
      comunicat oficial.

  • Toti impotriva tuturor

    De fapt, chiar Mitrea a recunoscut, in anuntul de lansare a
    candidaturii, ca s-a decis sa faca acest gest din cauza ezitarilor
    lui Cristian Diaconescu, care a inselat deocamdata asteptarile de a
    se inscrie in cursa pentru functia suprema in partid.

    Totodata, candidatura lui Mitrea – acuzat prompt de simpatii
    portocalii – imparte partidul nu in doua tabere (pro si anti-Mircea
    Geoana), ci chiar in trei, dupa ce proaspatul challenger a anuntat
    ca Adrian Nastase nu va face parte din echipa de conducere pe care
    o are in vedere. Lupta in trei pentru sefia partidului – caci
    Adrian Nastase nu a dat niciun semn ca ar renunta la lupta, fie ea
    si intr-un tandem cu Ion Iliescu – creste sansele actualului
    presedinte de a scoate un rezultat bun in apropiatul meci. Pentru
    a-si testa sansele, Mircea Geoana a convocat la Bran si o sedinta
    informala cu lideri ai organizatiilor din teritoriu, dupa o
    perioada de tatonare a starii de spirit din filiale.

    Deocamdata, in PSD au loc mici reglaje de finete pentru apropierea
    Consiliului National. Victor Ponta (un adversar declarat al
    actualei echipe de conducere) a fost inlocuit cu Liviu Dragnea la
    sefia comisiei care aduna propunerile de modificare a statutului
    partidului. Masura a fost criticata drept ilegala de Adrian
    Nastase, care sustine ca ea a fost luata in afara forurilor
    partidului. Adrian Nastase a pornit el insusi la un atac la
    baioneta la adresa lui Mircea Geoana, sprijinit activ de Ion
    Iliescu (care si-a redescoperit dusmanii din 2005, i.e. grupul de
    la Cluj), ceea ce a intarit ipoteza unui tandem al restauratiei
    intre cei doi la apropiatul congres. Tot de restauratie poate fi
    legata si invocarea de catre Miron Mitrea a numelui lui Sorin
    Oprescu, care in ultima perioada si-a revizuit declaratiile in care
    excludea o eventuala revenire in partidul parasit in urma cu doi
    ani pentru Primaria Bucurestiului.


    Pe scurt

    • JUSTITIE
      Chiar nu mai e nimeni? Controversa legata de postul de presedinte
      al Inaltei Curti de Justitie si Casatie anunta sa se perpetueze,
      dupa ce reluarea alegerilor ameninta sa fie lovita de nulitate.
      Concret, dupa ce presedintele Traian Basescu a notificat oficial
      CSM ca nu va semna numirea Lidiei Barbulescu in functie (cea care
      detine interimatul pozitiei si care a fost validata de CSM pentru
      un mandat valid), Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat
      reluarea cursei pentru acest post. Pana in ultima zi consacrata
      inscrierilor era certa o singura candidatura, cea a judecatorului
      Danut Cornoiu. El fusese insa respins la o tentativa anterioara;
      potrivit regulamentului, nu avea dreptul sa fie ales fiindca fusese
      sanctionat disciplinar intr-un caz de litigiu de proprietate in
      care a avantajat familia fostului ministru al justitiei, Monica
      Macovei. Dat fiind acest precedent si intentiile Lidiei Barbulescu
      de a se reinscrie in cursa, nu e exclus ca si acest scrutin sa fie
      invalidat.
    • PNL
      Cine sapa groapa cui. Partidul National Liberal se va reuni cel mai
      probabil in cadrul unui congres in luna septembrie a acestui an, o
      decizie definitiva urmand sa fie luata in urmatoarele zile la
      Delegatia Permanenta a partidului. La doi ani de la preluarea
      conducerii partidului, echipa condusa de Crin Antonescu nu se poate
      lauda cu rezultate notabile, cu exceptia scorului relativ bun
      inregistrat la primul tur al prezidentialelor de catre liderul
      formatiunii. Cea mai mare nemultumire, sesizata de liderii
      filialelor si enuntata de fostul presedinte Calin
      Popescu-Tariceanu, este lipsa de flexibilitate in negocierile cu
      PD-L a actualei conduceri, ceea ce a facut ca liberalii sa rateze o
      noua sansa de a ajunge la guvernare. Tot o ratare a guvernarii, in
      2008, a fost determinanta pentru inlocuirea lui Tariceanu de catre
      Antonescu, care si-a atras filialele cu promisiunea ca partidul nu
      va sta in opozitie pana in 2012.