“În februarie am avut mai multe recorduri. În 3 februarie consumul maxim zilnic a fost de 8.466 MWh, cu mult peste maximul ultimilor ani. Consumul mediu în februarie 2011 a fost de 7.749 MWh, faţă de 8.106 MWh în primele 14 zile din februarie 2012”, a declarat Lohan într-o conferinţă de presă. Transelectrica este operatorul sistemului energetic naţional.
Tag: energie
-
Gazprom va dubla capacitatea subterană de stocare a gazelor în Europa, până în 2015
“Nu putem garanta că situaţia temperaturilor extrem de scăzute nu se va repeta iarna următoare, sau în următorii cinci ani consecutiv, de exemplu. Iată de ce am aprobat un program de dublare a capacităţilor de stocare din Europa “, a spus Medvedev într-un interviu acordat televiziunii RT, relatează RIA Novosti. Potrivit planului, grupul rus urmează să crească de două ori capacitatea de stocare a gazelor din Europa la 5 miliarde de metri cubi, până în 2015. “Judecând după experienţa trecută, acest proiect va necesita circa 200-300 de milioane de euro, în următorii cinci ani”, a arătat Medvedev.
-
Efectele iernii: se limitează exporturile de energie, şcolile se închid în 12 judeţe
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, există 32 de localităţi din 6 judeţe cu probleme, 17.000 de consumatori fiind afectaţi, conform informării prezentate luni la Guvern. 71 de echipe Electrica sunt pe teren şi încearcă să remedieze situaţia. Ministrul Economiei Lucian Bode a anunţat însă că nu există riscul întreruperii furnizării de energie electrică pentru populaţie.
Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a informat că nu există probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a populaţiei. Din cauza temperaturilor extrem de scăzute există fenomene de iarnă pe cursurile de apă. S-a intervenit pe toate cursurile de apă pentru asigurarea scurgerii, în special în zona podurilor şi a podeţelor, prin îndepărtarea zăpezii şi spargerea gheţii, astfel încât să nu se producă blocaje de gheţuri pe cursurile de apă care să conducă la eventuale inundaţii.
Laszlo Borbely a prezentat starea cursului Dunării, unde se menţin podurile de gheaţă formate anterior pe sectorul Baziaş-Turnu Severin, pe braţul Borcea aval de Feteşti, pe braţul Dunărea Veche, braţul Macin, pe sectorul Galaţi-Tulcea şi blocajele de gheţuri din Delta Dunării. Nivelul Dunării pe sectorul Grindu – Isaccea – Tulcea – Sulina este în scădere şi se află sub cotele de atenţie.
Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, l-a informat pe premierul Mihai-Răzvan Ungureanu că, din dispoziţia autorităţilor locale, cursurile vor fi suspendate integral marţi, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în 12 judeţe (Argeş, Buzău, Călăraşi, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa Mehedinţi, Olt, Prahova, Vrancea) şi în municipiul Bucureşti. Conform Legii administraţiei publice locale 215 din 2001, decizia de suspendare a cursurilor aparţine în totalitate reprezentanţilor autorităţilor publice locale.
Ministrul Gabriel Berca l-a informat pe premier că luni la ora 15,30 erau 24 de judeţe afectate de zăpadă şi viscol. Peste 10.000 cadre ale Ministerului Administraţiei şi Internelor acţionează în teren cu peste 1.900 de utilaje autospeciale şi mijloace tehnice. Forţele MAI din judeţele Bacău şi Prahova sunt detaşate pentru a interveni în judeţele Vrancea şi Buzău.
-
Transelectrica limitează exportul de electricitate, din cauza condiţiilor meteorologice
Procedura va fi aprobată de Guvern prin hotărâre. Actul normativ prevede că transportatorul naţional de electricitate Transelectrica poate dispune în regim de urgenţă, în intervalul 16 februarie-15 martie 2012, o serie de măsuri de siguranţă, respectiv să limiteze sau sisteze livrările de energie electrică la export prin limitarea capacităţilor de interconexiune, exceptat fiind exportul de electricitate aferent tranzitelor, precum şi să pună în aplicare prevederile Normativului de limitare a consumului de electricitate în situaţii critice în sistemul energetic naţional.
-
Boc: Situaţia privind livrarea gazelor e sub control, nu există riscul ca populaţia să fie afectată
“În privinţa livrării gazelor, situaţia este sub control şi nu există risc ca populaţia să fie afectată în perioada următoare”, a spus Boc. El a adăugat că au fost câteva probleme tehnice la Râmnicu Vâlcea, dar nu legate de lipsa gazelor, şi că situaţia este sub control. Sâmbătă seară, premierul Emil Boc declara, la finalul Comandamentului de urgenţă întrunit la MAI în contextul avertizării meteorologice de ger, că astăzi şi mâine (n.r. – sâmbătă şi duminică) nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze, indiferent de cât de scăzute vor fi temperaturile de afară şi că situaţia este sub control.
-
FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie
El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”
Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.
În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”
România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.
În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.
Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.
-
România vrea să amâne cu câţiva ani liberalizarea preţurilor la gaze
În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, astfel încât va trebui să fie renegociate, “plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti”.
“Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Vom vedea dacă reuşim”, a spus Băsescu.
Preşedintele a avut duminică o discuţie cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. “Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat”, a afirmat Băsescu.
Traian Băsescu a precizat că la nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive, adăugând că “în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist”.
-
Gazprom reduce preţurile gazelor pentru mai multe companii europene mari
Astfel, Gazprom a “ajustat” contractele cu GDF Suez, Wingas (Germania), SPP (Slovacia), Sinergie Italiene şi EconGas (Austria). Reprezentanţii Gazprom au refuzat să precizeze reducerile acordate clienţilor, dar o sursă apropiată discuţiilor dintre grupul rus şi Sinergie Italiane a spus că preţurile au au fost revizuite semnificativ în scădere.
-
Imperiul Ţiriac: planuri noi, aceeaşi strategie
Într-o perioadă când majoritatea companiilor de pe piaţa locală s-au concentrat aproape exclusiv pe reducerea de costuri şi pe optimizarea businessului – în condiţiile în care vânzările de maşini, apartamente, dar şi credite bancare sau poliţe de asigurări sunt în scădere – grupul Ţiriac a reluat planul de investiţii. Primul pas a fost demarat încă de anul trecut şi a vizat cea mai importantă divizie a holdingului – cea de retail auto.
“Din punctul de vedere al costurilor poate nu a fost optim să demarăm acest proiect într-un an de criză, când fiecare ban trebuie socotit, dar trebuia făcut. Mai mult, având în vedere că vrem să fim activi pe această piaţă încă mulţi ani şi dacă luăm în calcul faptul că am înregistrat un profit anul trecut pe divizia auto, această schimbare a fost binevenită acum şi ne va ajuta în anii următori”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, fiul fostului tenismen şi reprezentantul acestuia în consiliile de administraţie unde Ion Ţiriac deţine un pachet minoritar sau majoritar de acţiuni. Campania de rebranding a dealerilor a fost reprezentată în media şi de două reclame TV pentru Ţiriac Auto, reclame unde ultimul cuvânt, la propriu în acest caz, îl are Ion Ţiriac. “Vocea din reclame a fost făcută ca să dăm un ‘twist’ mai puternic. A fost ideea lui Enoiu (Bogdan Enoiu, preşedintele McCann Erikson – n.r.) care s-a ocupat de această campanie şi a fost foarte binevenită. Având un blazon de familie care reprezintă şi un grup de afaceri, era şi firesc ca şi ‘Patriarhul’ să aibă un cuvânt de spus”, a spus Ion Alexandru Ţiriac.
Pentru a dezvolta şi în anii următori divizia Ţiriac Auto, care include peste 60 de centre auto care comercializează şapte mărci, printre care Ford, Mitsubishi, Mercedes-Benz, Hyundai, Land Rover, Range Rover şi Jaguar, Ţiriac ia în calcul intrarea într-un parteneriat cu o companie din afara României, aşa cum s-a procedat şi în cazul băncii sau al companiei de asigurări.
Ion Alexandru Ţiriac vrea să extindă activitatea Ţiriac Holdings pe noi domenii care înregistrează creşteri puternice precum sectorul agricol. Acest domeniu a avansat cu 30% anul trecut, la 19 miliarde de euro, conform diviziei de cercetare a Raiffeisen Bank. În plus, compania va demara în acest an construcţia unei noi clădiri de birouri în apropierea Pieţei Victoriei, în care se vor investi aproximativ 30 milioane de euro. Ţiriac Holdings a rulat anul trecut afaceri cuprinse între 400 şi 600 milioane de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin, cel mai important business fiind cel din auto, urmat de imobiliare, cel aviatic şi cel financiar.
“În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că ce vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni. El a subliniat că pentru demararea noului proiect holdingul doreşte şi realizarea unui parteneriat cu o companie care activează în acest domeniu.
Cel mai mare proiect care va fi demarat în acest an de către Ţiriac Holdings este construcţia unei noi clădiri de birouri pe strada Buzeşti, în apropierea Pieţei Victoriei, care face parte din viitorul bulevard Uranus aflat în construcţie. “Am început deja să mergem spre clienţi şi să vedem cât de viabil este proiectul, având în vedere că discutăm despre o clădire de birouri amplasată ultracentral, cu un standard triplu A adevărat. În momentul când avem un grad de ocupare ‘securizat’ vom începe imediat construcţia.
Cel mai probabil, în primăvara sau vara acestui an vom demara proiectul”, a spus omul de afaceri. În ceea ce priveşte pachetele de acţiuni deţinute la Metro Cash & Carry, UniCredit Ţiriac Bank sau la compania de asigurări Allianz Ţiriac, acestea nu sunt de vânzare şi nu se doreşte ieşirea din acţionariat decât în anumite situaţii excepţionale precum “un preţ foarte bun sau apariţia unor noi potenţiale investiţii mai profitabile”.
-
Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată
“Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”
Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.
OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.
Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).
Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.
Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.