BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Vrea să lase moştenire un imperiu de 122 de miliarde de dolari, dar nimeni nu vrea să-l ia

    Cel mai bogat om din China trebuie să găsească un moştenitor căruia să-i lase imperiul său de 122 de miliarde de dolari: fiul său, prima alegere, a spus că nu îşi doreşte o viaţă ca cea a tatălui său.

    Wang Jianlin, fondator şi preşedinte al Dalian Wanda Group, a mărturisit recent că fiul său Wang Sicong nu va prelua în viitor mall-urile, hotelurile, parcurile de distracţii sau cluburile sportive ale familiei. “L-am întrebat dacă vrea să conducă afacerea, dar mi-a spus că nu vrea să ducă o viaţă ca a mea”, a spus Jianlin, în vârstă de 62 de ani.

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Wang Sicong a fost criticat recent pentru că a cheltuit o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru câinele Coco, animalul său de companie: a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

  • KRUK a achiziţionat un portofoliu de creanţe de consum în Spania

    Grupul KRUK, jucător de top pe piaţa de management al creanţelor din zona Europei Centrale a câştigat licitaţia pentru achiziţia unui portofoliu de creanţe de consum pe piaţa din Spania, cu o valoare nominală totală de 183 milioane Euro. Aceasta este cea de-a doua investiţie KRUK în Spania, dar este mult mai importantă decât prima achiziţie în termeni de mărime a portofoliului şi a sumei investite.
     
    „Am mai făcut un pas spre consolidarea poziţiei noastre pe una dintre cele mai mari pieţe de creanţe din Europa. Băncile din Spania sunt extrem de interesate să vândă portofolii de creanţe neperformante. Judecând după tranzacţiile noastre până în acest moment şi după licitaţiile în desfăşurare pe piaţă, cred că încă nu am efectuat cea mai mare investiţie pe piaţa de profil din Spania. Ne străduim, de asemenea, să ne construim compania pe piaţa locală. S-ar putea să consolidăm acest proces prin achiziţia unei companii externe de management al creanţelor,” a declarat Piotr Krupa, Preşedintele Consiliului de Administraţie al KRUK S.A.
     
    Ne-am început operaţiunile în Spania în decembrie 2015. În aprilie 2016, KRUK a cumpărat primul portofoliu de creanţe de la BIGBANK AS Consumer Finance, portofoliu cu o valoare nominală de trei milioane Euro (aproximativ 13 milioane zloţi).
     
    În primele trei trimestre ale anului 2016, Grupul KRUK a investit 936 milioane zloţi în 60 de portofolii de creanţe cu o valoare nominală totală de 6,4 miliarde zloţi. Investiţiile au crescut astfel cu 220% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

  • Dezastru pentru o mare bancă prezentă şi în România: face concedieri masive. 14.000 de oameni vor fi daţi afară

    Bancat a anunţat marţi că doreşte să lanseze o emisiune de 13 miliarde de euro, o curăţare masivă a bilanţului şi o restructurare de mii de joburi, ca parte a unui plan de reorganizare menit să crească baza de capital, scrie WSJ.

    Una dintre cele mai mari bănci după active a plănuit că doreşte să taie 17,7 miliarde de euro de credite nepeformante grupându-le şi urmând să le vândă investitorilor.

    De asemenea, banca a adăugat că doreşte să îşi aloce un cost de risc de 12,2 miliarde de euro pentru T4 al acestui an, pregătindu-se pentru curăţirea bilanţului. Din această sumă, 8,1 miliarde de euro vor fi provizionaţi pentru acoperirea creditelor neperformante.

  • Românii din străinătate, cei mai mari investitori în ţară din afara graniţelor şi în 2015

    România a fost devansată de Polonia, cu 2,97 miliarde de euro şi de Portugalia, cu 2,59 miliarde de euro. În ţara noastră au intrat 1,637 de miliarde de euro din spaţiul comunitar şi 539 de milioane de euro din ţările non-UE. Ieşirile de fonduri au fost de 429 de milioane de euro, dintre care 297 milioane de euro au mers în interiorul UE şi 132 milioane de euro în afara UE.

    În ceea ce priveşte statele membre, anul trecut cele mai mari ieşiri de bani s-au înregistrat în Franţa (10 miliarde de euro), Marea Britanie (7,7 miliarde de euro), Italia (6,4 miliarde de euro) şi Spania (6,2 miliarde de euro).

    Potrivit Eurostat, cele mai mari deficite de pe urma transferurilor le-a înregistrat Franţa (9,5 miliarde de euro), Marea Britanie (cinci miliarde de euro), Italia (4,2 miliarde de euro) şi Germania (3,5 miliarde de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei sibieni plătesc facturi de 2 miliarde de euro anual

    Soluţia de facturare şi gestiune Smart Bill a lansat  în parteneriat cu procesatorul de plăţi electronice NETOPIA mobilPay, opţiunea de plată online a facturilor şi proformelor emise de clienţii săi, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Lansat în 2007 de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, Smart Bill este în prezent cel mai utilizat program de Facturare şi Gestiune de pe piaţa din România, fiind utilizat de 40.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Smart Bill se adresează unei plaje mari de clienţi, de la PFA-uri, companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate domeniile de business, iar prin intermediul său se emit lunar peste 1.000.000 de facturi şi se facturează peste 2 miliarde de euro anual.

    Prin opţiunea de plată online, peste 40.000 de afaceri din România, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum comerţ şi servicii, pot încasa prin plata cu cardul, online sumele aferente documentelor de plată emise. 

    „Cash flow-ul este critic pentru orice afacere, iar prin această nouă facilitate Smart Bill adresează exact durerea încasării la timp a facturilor, problemă cu care se confruntă un număr mare de firme din România. Practic facturile şi proformele pot conţine un link de plată, iar prin apăsarea acestuia clientul este dus într-o pagină securizată mobilPay unde poate plăti direct cu cardul. În cazul proformelor, în urma plăţii se poate emite automat şi factura, care va fi marcată ca şi încasată în Smart Bill. Estimăm că în următoarele luni, plata online cu cardul a facturilor şi proformelor va creşte semnificativ”, spune Radu Hasan Co-founder & CEO Smart Bill.

    Principalul beneficiu al opţiunii de plată dezvoltate de Smart Bill şi NETOPIA mobilPay constă în faptul că, odată activată, companiile îşi cresc considerabil şansele de încasare mai rapidă a documentelor emise, tocmai pentru că acestea pot fi achitate cu cardul oricând, online, rapid, sigur, cu economie de resurse şi timp.

    „Tot ceea ce face NETOPIA mobilPay se bazează pe inovaţie, simplificare şi mobilitate. Plata online a documentelor fiscale este normalitatea pe care ar trebui să o adopte orice business din ţară, indiferent de dimensiuni sau domeniu de activitate”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Cele peste 1 milion de facturi şi proforme emise lunar de utilizatorii Smart Bill pot conţine butonul de plată care face o trimitere directă către pagina de plată mobilPay, unde se pot achita cu cardul, online. De asemenea, rapoartele de facturi şi încasări se actualizează după fiecare emitere automată a documentelor de plată.

    Pentru a avea acces la noul serviciu, comercianţii, clienţi Smart Bill, au la dispoziţie, automat, posibilitatea de a activa încasarea facturilor şi proformelor prin plată online cu cardul. Odată activată opţiunea, aceştia sunt înrolaţi în platforma NETOPIA mobilPay şi pot încasa instant documente fiscale, achitate online, cu cardul, de către clienţi sau parteneri.

    În 2014, compania sibiană Intelligent IT, furnizorul programului Smart Bill, a lansat versiunea de facturare cloud, un punct important în dezvoltarea pe termen lung a brandului. Doi ani mai târziu, Smart Bill îşi completeaza portfoliul de servicii cloud cu opţiunea Gestiune Cloud.

    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească. Peste 4.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile NETOPIA: plăţi mobile, cu cardul, cash şi Bitcoin. În 2013, compania a lansat avangarda plăţilor mobile, offline şi online, mobilPay Wallet.

  • Trei sibieni plătesc facturi de 2 miliarde de euro anual

    Soluţia de facturare şi gestiune Smart Bill a lansat  în parteneriat cu procesatorul de plăţi electronice NETOPIA mobilPay, opţiunea de plată online a facturilor şi proformelor emise de clienţii săi, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Lansat în 2007 de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, Smart Bill este în prezent cel mai utilizat program de Facturare şi Gestiune de pe piaţa din România, fiind utilizat de 40.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Smart Bill se adresează unei plaje mari de clienţi, de la PFA-uri, companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate domeniile de business, iar prin intermediul său se emit lunar peste 1.000.000 de facturi şi se facturează peste 2 miliarde de euro anual.

    Prin opţiunea de plată online, peste 40.000 de afaceri din România, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum comerţ şi servicii, pot încasa prin plata cu cardul, online sumele aferente documentelor de plată emise. 

    „Cash flow-ul este critic pentru orice afacere, iar prin această nouă facilitate Smart Bill adresează exact durerea încasării la timp a facturilor, problemă cu care se confruntă un număr mare de firme din România. Practic facturile şi proformele pot conţine un link de plată, iar prin apăsarea acestuia clientul este dus într-o pagină securizată mobilPay unde poate plăti direct cu cardul. În cazul proformelor, în urma plăţii se poate emite automat şi factura, care va fi marcată ca şi încasată în Smart Bill. Estimăm că în următoarele luni, plata online cu cardul a facturilor şi proformelor va creşte semnificativ”, spune Radu Hasan Co-founder & CEO Smart Bill.

    Principalul beneficiu al opţiunii de plată dezvoltate de Smart Bill şi NETOPIA mobilPay constă în faptul că, odată activată, companiile îşi cresc considerabil şansele de încasare mai rapidă a documentelor emise, tocmai pentru că acestea pot fi achitate cu cardul oricând, online, rapid, sigur, cu economie de resurse şi timp.

    „Tot ceea ce face NETOPIA mobilPay se bazează pe inovaţie, simplificare şi mobilitate. Plata online a documentelor fiscale este normalitatea pe care ar trebui să o adopte orice business din ţară, indiferent de dimensiuni sau domeniu de activitate”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Cele peste 1 milion de facturi şi proforme emise lunar de utilizatorii Smart Bill pot conţine butonul de plată care face o trimitere directă către pagina de plată mobilPay, unde se pot achita cu cardul, online. De asemenea, rapoartele de facturi şi încasări se actualizează după fiecare emitere automată a documentelor de plată.

    Pentru a avea acces la noul serviciu, comercianţii, clienţi Smart Bill, au la dispoziţie, automat, posibilitatea de a activa încasarea facturilor şi proformelor prin plată online cu cardul. Odată activată opţiunea, aceştia sunt înrolaţi în platforma NETOPIA mobilPay şi pot încasa instant documente fiscale, achitate online, cu cardul, de către clienţi sau parteneri.

    În 2014, compania sibiană Intelligent IT, furnizorul programului Smart Bill, a lansat versiunea de facturare cloud, un punct important în dezvoltarea pe termen lung a brandului. Doi ani mai târziu, Smart Bill îşi completeaza portfoliul de servicii cloud cu opţiunea Gestiune Cloud.

    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească. Peste 4.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile NETOPIA: plăţi mobile, cu cardul, cash şi Bitcoin. În 2013, compania a lansat avangarda plăţilor mobile, offline şi online, mobilPay Wallet.

  • IKEA a făcut afaceri de 31,5 miliarde de euro anul acesta în România

    Venitul total pentru IKEA Group (Ingka Holding B.V. şi entităţile sale) în anul financiar 2016 (1 septembrie 2015 – 31 august 3016) a ajuns la 31,5 miliarde de euro, în creştere cu 7,4% faţă de anul financiar anterior, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Această valoare include vânzările şi veniturile din chirii aferente centrelor comerciale. Vânzările magazinelor din IKEA Group au atins un total de 34,3 miliarde de euro, în creştere cu 7,1% faţă de anul anterior.
     
    Profitul net al grupului în România a fost de 4,2 miliarde de euro. Un cadru financiar de 1 miliard de euro, anunţat recent, va conduce la investiţii de peste 3 miliarde de euro alocate pentru sustenabilitate. 443 de milioane de euro au fost alocaţi programelor de loialitate şi de recompensare prin oferirea de bonusuri pentru angajaţi.
     
    Creşterea vânzărilor a contribuit la transformarea anului financiar 2016 într-un nou an profitabil, potrivit reprezentanţilor IKEA. Compania are obiectivul de a deveni lider în retailul multichannel de mobilier şi decoraţiuni la nivel global, astfel că IKEA Group se extinde şi dezvoltă noi capacităţi de cumpărare în magazine şi online.
     
    China rămâne una dintre pieţele cu cea mai mare creştere pentru IKEA Group, iar cele mai mari cinci pieţe de retail pe baza valorii vânzărilor au fost Germania, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Suedia. IKEA Group a deschis 12 noi magazine, 19 formate noi – puncte de comandă şi colectare – şi a continuat să dezvolte reţeaua de distribuţie multichannel. Se lucrează în continuare la deschiderea primelor magazine IKEA din India şi Serbia. În plus, IKEA Family a devenit unul dintre cele mai mare cluburi de fidelitate din lume în acest an, ajungând la 100 de milioane de membri.
     
    „Creşterea şi profitabilitatea ne dau libertatea de a face propriile alegeri, flexibilitatea de a lua decizii rapide şi independenţa de a planifica şi a investi pe termen lung,” a declarat Peter Agnefjäll, preşedinte şi CEO IKEA Group. „Ne aflăm într-un moment bun şi avem un drum interesant în faţă, în care ne vom axa pe creştere continuă şi eficientizarea operaţiunilor.”
     
    IKEA Group a alocat peste 3 miliarde de euro pentru a atinge independenţa energetică şi a resurselor. Acest obiectiv include un cadru financiar de 1 miliard de euro pentru a asigura acces pe termen lung la materie primă sustenabilă prin investiţia în administrarea pădurilor, precum şi în companii active în reciclare, dezvoltarea energiei regenerabile şi a biomaterialelor. De asemenea, include 1,5 miliarde de euro investiţi în proiecte de energie solară şi eoliană din 2009 şi 600 de milioane de euro alocaţi pentru mai multe investiţii legate de independenţa energetică, adică producerea unei cantităţi de energie regenerabilă care să acopere tot consumul operaţiunilor IKEA Group până în 2020.
     
    Prin creşterea accentului pe retail şi inovaţie în retail şi utilizarea resurselor şi capabilităţilor existente, IKEA Group va continua să îşi consolideze business-ul şi să genereze astfel o creştere care să ofere valoare consumatorilor, spun reprezentanţii companiei. „Ne dorim să le oferim clienţilor o experienţă foarte bună la fiecare interacţiune cu IKEA, indiferent dacă este in magazin sau online. Toate acestea nu ar fi posibile fără angajaţii profesionişti şi dedicaţi ai IKEA Group, care au contribuit la rezultatele fantastice din anul financiar 2016. Fiind o companie profitabilă, împărţim succesul cu angajaţii şi de aceea am alocat 108 milioane de euro pentru programul de loialitate Tack! şi 335 milioane de euro pentru programul de recompensare prin oferirea de bonusuri, adică un total de 443 de milioane de euro în acest an,” a completat Peter Agnefjäll. 

  • Donald Trump a anunţat că SoftBank va investi 50 de miliarde de dolari în Statele Unite

    Directorul executiv al Softbank, Masayoshi Son, a spus că firma va investi 50 de miliarde de dolari în afaceri din Statele Unite, dar nu a oferit detalii despre destinaţia banilor sau modul în care vor beneficia americanii de investiţie.

    Anterior, SoftBank a achiziţionat operaţiunile din Japonia ale Vodafone şi compania telecom americană Sprint.

    În septembrie, SoftBank a achiziţionat ARM Holdings, compania tehnologică din Marea Britanie, pentru 32 de miliarde de dolari. Firma cu sediul în Cambridge creează microcipuri folosite în multe smartphone-uri, folosite inclusiv de Apple şi Samsung.

    Banii promişi de Son ar veni din SoftBank Vision Fund, un fond de investiţii creat în octombrie, care ar valora 100 de miliarde de dolari. Fondul a promis să finanţeze un portofoliu de start-up-uri tech, în următorii cinci ani, care vor îmbunătăţi sistemul de inteligenţă artificială. Potrivit ultimei prezentări a veniturilor SoftBank, fondul ar crea o lume unde „viitorul devine predictibil”, „fără incidente”, unde „speranţa de viaţă va trece de 100 de ani” şi „toate industriile vor fi redefinite”, potrivit publicaţiei Quartz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul online din România a crescut de trei ori în ultimii cinci ani

    Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

    Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

    „2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În România se pierd în fiecare an 3,6 miliarde lei şi 26,000 de locuri de muncă din cauza contrafacerii şi piratării

    Milioane de cumpărători din UE-28 cumpără cadouri de Crăciun pentru familie şi prieteni. Dar efectul economic negativ al produselor contrafăcute şi piratate se face simţit pe durata întregului an.

    O serie de studii realizate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) prin intermediul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală estimează că peste 212 de miliarde lei– sau 7,4 % din totalul vânzărilor – se pierd anual în nouă sectoare din cauza prezenţei pe piaţă a produselor falsificate. În fiecare an, alte 156 de miliarde lei din economia Uniunii Europene se pierd din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii şi ale pirateriei din aceste sectoare, deoarece producătorii cumpără mai puţine produse şi servicii de la furnizori, ceea ce se repercutează şi asupra altor domenii printr-un efect de domino.

    Cele nouă sectoare afectate sunt următoarele: produse cosmetice şi de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; articole sportive; jucării şi jocuri; bijuterii şi ceasuri de mână; genţi de mână; muzică înregistrată; băuturi spirtoase şi vin; produse farmaceutice.

    Aceste pierderi din vânzări înseamnă aproape 500 000 de locuri de muncă care se pierd în mod direct sau nu mai sunt create în aceste sectoare în UE deoarece producătorii legitimi şi, în unele cazuri, distribuitorii produselor corespondente angajează mai puţine persoane decât ar angaja în absenţa contrafacerii şi a pirateriei.

    Dacă se ia în considerare efectul de domino al produselor contrafăcute asupra altor sectoare, înseamnă că în alte sectoare ale economiei UE se pierd încă 290 000 de locuri de muncă.

    În România se estimează că anual se pierd 3,667 de milioane lei în mod direct ca urmare a contrafacerii de produse în sectoarele identificate, ceea ce reprezintă 15,9 % din vânzările acestora. Aceasta înseamnă pierderea directă a 26 000 de locuri de muncă în sectoarele respective.

    România este a doua dintre ţările cele mai afectate de pierderi de vânzări din cauza contrafacerii (mai mult decât dublul mediei UE). Medicamentele reprezintă sectorul cel mai afectat, vânzările pierdute reprezentând 16,6 % din vânzările legitime, ceea ce înseamnă de patru ori mai mult decât media UE, şi este sectorul cu cel mai mare volum de vânzări pierdute în termeni absoluţi din cauza contrafacerilor, care însumează peste jumătate din pierderile de vânzări înregistrate în toate sectoarele.

    Aceste studii au fost realizate de EUIPO în perioada martie 2015-septembrie 2016 pentru a crea o imagine mai completă privind costurile economice ale contrafacerii şi ale pirateriei în UE.

    Seria de studii urmăreşte, de asemenea, efectul falsurilor asupra finanţelor publice. În total, pierderea anuală de venituri publice cauzată de contrafacerea şi pirateria din cele nouă sectoare este estimată la 64 miliarde lei, reprezentând pierderi de impozit pe venit, TVA şi accize.