BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple şi Irlanda vor contesta decizia de taxare impusă de Uniunea Europeană. Apple ar trebui să achite Irlandei taxe de 13 miliarde de euro

    Organismele de control ale Uniunii Europene au decis că acordul de taxare al Apple este ilegal şi au cerut aplicarea unor amenzi record. Gigantul IT susţine că a fost „o ţintă convenabilă”.

    Irlanda contestă, de asemenea, decizia, susţinând că reglementatorii Uniunii Europene interferează cu suveranitatea naţională.

    Sediile centrale europene ale Apple sunt localizate în Irlanda, unde impozitul este de 12,5%. În august, comisia a spus că autorităţile din Irlanda i-au permis companiei să plătească mult mai puţin ca alte afaceri, impozitul ajungând la doar 1%.

    Ministerul Finanţelor din Irlanda a transmis, printr-o declaraţie, că instituţia europeană a înţeles greşit faptele relevante şi legea irlandeză.

    „Irlanda nu a oferit un tratament fiscal favorabil companiei Apple – toatele taxele au fost plătite integral în acest caz şi nu a fost oferit nici un ajutor de stat”, a explicat ministerul Finanţelor. „Irlanda nu face acorduri cu contribuabili”, a adăugat ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Moana

    În momentul de faţă, pare că cei de la Disney sunt în stare să transforme în aur orice ating: de la Zootopia până la Star Wars, aceste studiouri propun o varietate mare de filme, iar succesul la box-office pare să le surâdă de fiecare dată.

    Din cele nouă filme distribuite anul acesta de Disney la scară largă (lansate simultan în peste 3.000 de cinematografe), cinci au generat venituri de peste 100 de milioane de dolari; mai exact, acestea au adus în conturile Disney 1,75 miliarde de dolari. Nici celelalte filme nu s-au descurcat prea rău, ducând totalul la aproape 2 miliarde de dolari.

    Aşteptările sunt astfel destul de mari în ceea ce priveşte Moana, o poveste despre despre o adolescentă îndrăzneaţă care pleacă pe mare într-o misiune, pentru a-şi demonstra că poate fi un maestru al descoperirilor de noi locuri şi a îndeplini misiunea strămoşilor săi. Pe timpul călătoriei sale, Moana îl întâlneşte pe cândva măreţul semizeu Maui; împreună, vor traversa oceanul într-o călătorie plină de acţiune, pe timpul căreia vor întâlni creaturi feroce enorme şi situaţii imposibile.

    Acum trei mii de ani, cei mai buni marinari din lume au călătorit de-a lungul vastului Pacific, descoperind nenumăratele insule din Oceania. Dar apoi, timp de un mileniu, cursele lor s-au oprit şi nimeni nu ştie nici până astăzi de ce. Povestea este inspirată în parte din istoriile orale ale oamenilor şi ale culturilor din Oceania, unde realizatorii filmului au călătorit pentru a învăţa cât mai multe cu putinţă. Vreme de secole, cei mai mari navigatori din lume au explorat cu măiestrie vastul Pacific, descoperind multe insule din Oceania. Dar apoi, cu aproximativ 3.000 de ani în urmă, aceste călătorii au încetat timp de un mileniu, şi deşi există nenumărate teorii de ce s-a întâmplat acest lucru, nimeni nu ştie cu exactitate motivele.

    „Acea mândrie în tradiţiile lor culturale şi acel simţ al legăturii cu oceanul au devenit elemente centrale ale poveştii. De aceea protagonista şi filmul, se numesc Moana, cuvânt care înseamnă ocean în multe limbi din Polinezia”, spune producătorul executiv John Lasseter. Există supoziţii variate, însă nimeni nu este sigur de ce a avut loc această pauză de 1.000 de ani, în care explorările au fost oprite, pentru a fi reluate acum 2.000 de ani, expediţii ce au dus la descoperirea unor locuri ca Tahiti, Hawai‘i şi Aotearoa (Noua Zeelandă). Această renaştere – şi explicaţiile posibile din spatele ei – au aprins pare-se imaginaţia creatorilor de film.

    Filmul este regizat de echipa formată din Ron Clements şi John Musker, care au mai regizat şi Mica Sirenă sau Aladdin, şi produs de Osnat Shurer, care este cunoscut pentru Lifted şi One Man Band.

    În concluzie: Disney a stabilit un standard al calităţii extrem de înalt, dar reuşeşte să îl atingă şi de această dată. Moana este un film de copii pentru toată familia, iar apariţia lui Dwayne „The Rock” Johnson (sau măcar a vocii lui) într-un film de animaţie este îmbucurătoare.

    Nota: 8/10

     

  • Liderii UE estimează că Marea Britanie trebuie să achite obligaţii de 60 miliarde de euro. Londra respinge ideea

    Cu ocazia summitului Consiliului European, desfăşurat joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state care vor rămâne în UE au calculat că Marea Britanie ar trebui să achite obligaţii de 50 de miliarde de lire (59,6 miliarde euro) în momentul concretizării Brexit.

    Suma reprezintă obligaţii asumate de Marea Britanie în calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, inclusiv indemnizaţii sociale precum pensii, au declarat surse diplomatice citate de cotidianul The Guardian şi de BBC News.

    Însă Guvernul Theresa May a transmis că nu este de acord cu această sumă, argumentând că îşi va achita obligaţiile cât va fi în UE, sumele rămase urmând să fie negociate. “Negocierile nu au început, astfel că această cifră practic nu există. (…) Aceasta este una dintre temele cu care ne vom confrunta. Vom vedea rezultatul negocierilor”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Downing Street.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 4,6 milioane de lei au cheltuit turiştii nerezidenţi, în primele nouă luni din 2016

    Peste 1,9 milioane de turişti rezidenţi s-au cazat în structurile de cazare din România, în primele nouă luni din 2016, cheltuielile acestora depăşind 4,6 miliarde de lei, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de peste 19 milioane, iar cheltuielile acestora au trecut de 4,6 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.400 de lei, fiecare, precizează INS.

    Peste 830.000 de nerezidenţi au fost cazaţi în hoteluri sau pensiuni în trimestrul al treilea din 2016. Cheltuielile acestora s-au ridicat în total la peste 1,8 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leac pentru foamea de IT-işti

    Cifra de afaceri a sectorului de software şi servicii IT a crescut cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro, conform studiului „Software and IT services in Romania” lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Iar previziunile pentru 2016 se referă la o valoare de 3,6 miliarde de euro şi menţinerea trendului şi în anii următori. Totuşi, domeniul are o problemă de care nu poate scăpa peste noapte: lipsa acută de candidaţi.

    Nevoia de programatori este tot mai mare, iar facultăţile din ţară nu fac faţă, astfel că era normal ca pe piaţă să apară şcoli care oferă cursuri de programare, pentru a umple acest gol. Una dintre acestea este Şcoala Informală de IT, lansată în urmă cu trei ani la Cluj. De atunci, cursurile şcolii au fost absolvite de 1.300 de studenţi, însă şi mai mulţi au fost refuzaţi, deoarece sunt acceptate doar persoanele pentru care Şcoala Informală de IT vede potenţial în acest domeniu. „Am început acum trei ani la Cluj, iar acum avem activităţi în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Am început cu cursuri pe partea de testare a aplicaţiilor, apoi am continuat cu cele de programare şi ne extindem tot mai mult. Acum oferim cursuri de business management, de UX (user experience), discutăm şi pe partea de gaming, de realitate virtuală”, spune Sorin Stan, CEO-ul Şcolii Informale de IT.

    Compania s-a dezvoltat organic şi s-a extins în oraşele în care cererea era mare şi unde au găsit profesorii potriviţi, povesteşte Stan. Compania pe care o conduce a avut o cifră de afaceri de 355.000 de euro anul trecut, iar pentru 2016 previzionează o creştere de 38% la 570.000 de euro; aşteptările pentru 2017 sunt şi mai curajoase, vizând o majorare a afacerilor cu până la 45%. Modelul de business al şcolii se bazează exclusiv pe încasarea banilor de la cursanţi. Dar nu este automat admis oricine doreşte şi este dispus să plătească taxa de înscriere. Cei care vor să devină cursanţi trec printr-un proces de selecţie (teste de limbă engleză, de cunoştinţe de bază în IT), dar sunt evaluate şi aptitudinile sociale; mai apoi, are loc un interviu cu un specialist de resurse umane. „Ne uităm la modul cum comunică, ce fel de personalitate este. În primă fază, candidatul completează nişte evaluări online, apoi există o discuţie faţă în faţă cu oameni de HR de la noi. Este foarte important ca ei, candidaţii, să-şi răspundă singuri la o serie de întrebări, legate de cât sunt de potriviţi sau nu pentru acest domeni”, afirmă Stan. Astfel, potrivit lui, din august până în noiembrie în jur de 800 de persoane s-au înscris, dar din acestea au fost acceptate cam jumătate. „La cursurile de pregătire aveam o rată de respingere destul de mare şi ne-am gândit că unii dintre ei ar putea avea totuşi potenţial, aşa că am introdus cursurile de iniţiere, care durează două luni. Şi acolo urmărim cifrele, iar dintre aceştia 50% trec la cursurile de pregătire, restul nu”, spune el, adăugând că în timpul cursurilor de iniţiere sunt evaluate abilităţi specifice, iar în urma unei discuţii, profesorul îi îndrumă către anumite categorii. „De exemplu, pentru a putea fi bun în joburile de testare a calităţii trebuie să fii foarte atent la detalii, să ai rezistenţă la stres, să repeţi multe acţiuni. Munca de web designer nu înseamnă doar programare, ci trebuie să ai şi puţină creativitate. Testăm persoanele şi vedem ce calităţi se regăsesc la candidaţi”, adaugă Carmen Ciulacu, manager Şcoală Informală de IT Bucureşti.

    Şcoala are trei tipuri de cursuri: pentru începători, de reconversie profesională, de pregătire într-o anumită ramură (Java, testarea calităţii etc.) şi de specializare. Costul mediu lunar al cursurilor se situează în jurul a 250 de euro, iar durata variază în funcţie de dificultate; de exemplu cele pentru începători se întind pe două luni, dar cele de pregătire se desfăşoară pe parcursul a patru luni. Prin cursurile de iniţiere cursanţii se familiarizează cu noţiunile şi conceptele de bază antrenate în slujbele din domeniu. Cele de pregătire vin în ajutorul celor care au început să studieze deja online şi au anumite noţiuni specifice de bază ale unor discipline IT, iar cele de specializare se adresează oamenilor care lucrează în domeniu, dar doresc să se specializeze pe un anumit limbaj de programare sau doresc să dobândească o abilitate complementară a jobului actual. Astfel, în momentul de faţă, în toate locaţiile, şcoala oferă 14 cursuri precum: iniţiere IT, web development, software testing sau database administration, iar Sorin Stan argumentează că programa orelor de curs este realizată în colaborare cu firmele din domeniu şi ia în considerare nevoile acestora.

  • Dezastru pentru o mare bancă prezentă şi în România: face concedieri masive. 14.000 de oameni vor fi daţi afară

    Bancat a anunţat marţi că doreşte să lanseze o emisiune de 13 miliarde de euro, o curăţare masivă a bilanţului şi o restructurare de mii de joburi, ca parte a unui plan de reorganizare menit să crească baza de capital, scrie WSJ.

    Una dintre cele mai mari bănci după active a plănuit că doreşte să taie 17,7 miliarde de euro de credite nepeformante grupându-le şi urmând să le vândă investitorilor.

    De asemenea, banca a adăugat că doreşte să îşi aloce un cost de risc de 12,2 miliarde de euro pentru T4 al acestui an, pregătindu-se pentru curăţirea bilanţului. Din această sumă, 8,1 miliarde de euro vor fi provizionaţi pentru acoperirea creditelor neperformante.

  • Renault a livrat în România un milion de automobile Duster, de 15 miliarde euro

    Group Renault a vândut în total în România automobile Duster de 15 miliarde euro şi a livrat miercuri Dusterul cu numărul 1 milion, fabricat la Mioveni, luând în calcul atât Renault Duster, cât şi Dacia Duster.

    Automobilul este un model Black Touch 4×4, de culoare Verde Altaï, echipat cu motorul pe benzină de 114 CP.

    Cheia maşinii i-a fost înmânată clientului de către Hakim Boutehra, Director General Renault Commercial Roumanie.

    ”Duster reprezintă cartea de vizită a gamei Dacia. Este modelul care a reuşit să impună marca noastră atât în România, cât şi în numeroasele ţări unde clienţii sunt în căutarea unui SUV robust şi modern. Sunt încântat să înmânez azi cheia acestui model aniversar unui client din România – leagănul mărcii Dacia”, a declarat Hakim Boutehra.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro